Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
» FAMILIA - Structura familiei, Functiile familiei


FAMILIA - Structura familiei, Functiile familiei




FAMILIA

1.1 Definitii conceptuale

In noul dictionar al limbii romane (NODEX) familia este definita astfel: „grup de persoane inrudite prin casatorie sau prin sange care traiesc impreuna (sot, sotie, descendentii acestora)”




Familia este institutia fundamentala in toate societatile. Din perspectiva sociologica este “o forma de comunitate umana alcatuita din doi sau mai multi indivizi, uniti prin legaturi de casatorie si/sau paterne, realizand, mai mult sau mai putin, latura biologica si/sau latura psiho-sociala”[2].

Familia reprezinta una din cele mai vechi forme de asociere umana, o institutie stabila cu rosturi fundamentale pentru indivizi si pentru societate. Si are parte si de o abordare juridica fiind descrisa ca un grup formal fondat pe baza unor legi si acte normative.

Aceste doua laturi ale familiei: social si juridic au puncte comune, dar si semnificatii diferite. Astfel cuplurile consensuale sunt acceptate de catre sociologi ca fiind o forma a familiei pentru ca indeplineste functiile ei, in schimb juristi nu admit acest lucru considerand ca nu sunt indeplinite conditiile care duc la recunoasterea familiei. Insa sunt situatii in care se intampla invers, sociologi sa nu recunosca statutul de familie, iar juristii da. Acest lucru se intampla in cazul in care un cuplu a divortat. Pentru ca din punct de vedere juridic mai exista legaturi intre ei sunt considerati familie, dar social nu, deoarece functiile ce stau la baza familiei au fost intrerupte

I se acorda o atentie sporita deoarece pe langa faptul ca este una din cele mai vechi forme de comuniune, familia, influenteaza si modeleaza persoana umana. Unii cercetatori din domeniul psihanalizei, psihologiei sociale si sociologiei considerand ca este superioara altor grupuri sociale. La baza acestor afirmatii stau doua principii: familia isi aduce aportul devreme si pe o durata indelungata, si cea de-a doua este data de rolul pe care il are familia in a stabili legaturi cu lumea sociala exterioara.

1.2. Structura familiei

Structura familiei vizeaza caracteristicile permanente ale familiei considerata in ansamblul ei si pe care nu le identificam in membrii acesteia. Conceptul de structura are doua semnificatii:

- componenta numerica;

- structura pe generatii;

- status-uri si roluri familiale;

- diviziunea rolurilor in interiorul familiei;

- exercitarea autoritatii;

Componenta numerica

Talia variaza de la tipul larg al familiei extinse (unde sunt reunite 30- 40 de persoane intr-o singura unitate familiala) la tipul restrans - nuclear, alcatuit din 3- 4 persoane.

Fiecare societate si-a format modelele proprii cu privire la marimea optima a populatiei, la numarul dezirabil de copii pentru o familie, modele in care se regasesc in forme specifice traditiile, aspiratiile, un intreg specific national si cultural.

Societatea moderna a generalizat modelul familiei nucleare alcatuita din cuplul conjugal si descendentii acesteia, iar pe de alta parte a determinat aparitia unor modele incomplete de structuri familiale: familiile monoparenale si cele fara descendenti.   

Structurile familiale atipice pot avea urmatoarele forme:

- mama cu copil (copii);

- tata cu copil (copii);

- un cuplu marital fara descendenti;

- doi sau mai multi frati (surori) orfani neinstitutionalizati;

Structura pe generatii

Dimensiunea generationala a structurii variaza de la tipul extins la cel restrans, de la societatile traditionale la cele moderne, purtand amprenta istorica si social- culturala.

In multe situatii de specialitate intalnim opinii dupa structura unor natiuni, popoare carora le sunt caracteristice tipul extins de familie sau, dimpotriva, tipul conjugal, retrans.

„Avantajele tipului extins pot fi sistematizate astfel:

1. capacitatea sporita de a furniza servicii sociale membrilor familiei (ingrijirea copiilor, bolnavilor, varstnicilor);

2. posibilitatea de a acumula resurse mai mari;

3. durabilitatea si continuitatea acestei forme de asociere, vizibile in conditiile disparitiei unuia din membrii familiei;

4. influenta mare pe care o poate exercita asupra comunitatii locale;”[3]

Forma extinsa a familiei prezinta si unele inconveniente sau dezavantaje:

dificultati in conducera acestui tip de familie;



satisfacerea limitata a cerintelor materiale ale tinerilor;

surse sporite de conflict;

Status-uri si roluri familiale

Viabilitatea si specificitatea familiei sunt date de aceste status-uri si roluri, de intrepatrunderea lor, de aspiratii si impliniri, de deziderate si fapte.

Status-ul exprima pozitia de baza a unei persoane in cadrul unui grup si comportamentele asteptate in mod legitim de la cei in raport de care se defineste persoana in cauza.

Rolul reprezinta ansamblul de comportanmente normate, standard asociate status-urilor.

In familie status-urile si rolurile sunt asocialte indivizilor dupa cum urmeaza: sot, sotie, fiu, fiica, bunic, nepot.

Diviziunea rolurilor

Diviziunea rolurilor antreneaza o bogata si diversificata retea de relatii sociale. Varietatea si complexitatea relatiilor sociale, directiile si modalitatile specifice in care ii organizeaza pe membrii grupului sa participe la viata acestuia asigura unitatea si coeziunea familiei.

Rolurile conjugale sunt marcate de relatiile natural-biologice ale cuplului, de complexitatea si profunzimea celor spiritual- psihologice, morale, juridice, economice.

Relatiile natural- biologice sunt marcate de atractia sexuala dintre cei doi soti, de necesitatile biologice ale acestora si de tendinta naturala de mentinere si perpetuare a speciei umane.

Diversitatea relatiilor spiritual-psihologice si morale este intemeiata pe sentimente de dragoste ale membrilor familiei care pot fi stratificate astfel:

dragostea conjugala;

dragostea materna si paterna;

dragoste filiala;

dragoste fraternala;

Rolurile conjugale sunt extrem de complexe si antreneaza sentimente, gesturi, actiuni conferind familiei particularitati pe care nu le intalnim la alte grupuri sociale.

Am putea spune ca din perspectiva rolurilor conjugale se disting doua tipuri de familii:

1- Familii in care rolurile conjugale sunt asumate corespunzator cerintelor si exigentelor normalitatii functionale a cuplului. Acestea constituie premise ale adaptarii si integrarii sociale, moduri de relationare optima cu mediul social larg, surse de satisfactii si conditii pentru performante profesionale si sociale.

2- Familii in care rolurile conjugale sunt realizate partial si nesatisfacator, pe fondul unei stari de indiferenta sau tensiune. Relationarea interpersonala este dificila si disfunctionala antrenand si agravand conflicte, manifestari violente ale caror efecte se resimt in viata profesionala si sociala a partenerilor, in dezechilibre si lacune de socializare a copiilor.

Reusita maritala este dependenta de capacitatea partenerilor de a-si asuma rolurile conjugale, de a-si satisface trebuintele si aspiratiile specifice.

Structura de autoritate

Vizeaza capacitatea familiei de a elabora norme si valori necesare functionarii familiei prin impunere sau consens.

Istoria familiei a consemnat doua tipuri de autoritate:

- autoritatea ascendentilor asupra descendentilor (a parintilor fata de copii, a bunicilor fata de nepoti);

- forme secundare de autoritate (ale copiilor fata de parinsi, ale tinerilor fata de varstnici).

Exercitarea autoritatii este conditionata de o serie de factori de ordin economic, social, cultural, de traditii si norme existente in comunitatea respectiva, dar si de factori interni familiali: marimea grupului, componenta generationala.

1.3. Functiile familiei

Functia defineste un set coerent de activitati, asemanatoare care au rolul sa asigure identitatea unui grup, existenta acestuia, buna sa dezvoltare si adevarata sa relationare cu mediul. “Un lucru sau un fenomen exista atata timp cat indeplineste anumite functii in care nu poate fi substituit” .

Familia isi arata functionalitatea fata de societate cat si de indivizii care o alcatuiesc, indeplinind mai multe functii. Sociologii au dat diferite clasificarii ale acestor functii. Printre ele se regasesc:

functii biologice si igienico–sanitare - acestea se refera la satisfacerea necesitatilor sexuale ale membrilor cuplului conjugal, la nasterea copiilor si la asigurarea conditiilor igienico sanitare care sa asigure o dezvoltare biologica normala a tuturor membrilor familiei. Functia de reproducere era esentiala unitatii familiale, fiind atribuita necesitatii primare de dezvoltare a societatii globale, necesitatea de perpetuare fizica, biologica.



functia economica – presupune acumularea veniturilor suficiente pentru intreg colectivul familial si organizarea unei gospodarii comune proprii pe baza bugetului comun de venituri si cheltuieli astfel incat sa se asigure locuinta, hrana, imbracamintea, obiectele de trai si sustinerea urmasilor pentru realizarea lor. Familia asigurandu-si aceasta functie favorizeaza indeplinirea celorlalte functii.

functia de solidaritate familiala – se bazeaza pe egalitate, pe stima, pe sustinere si pe dragoste reciproca intre partenerii de cuplu, copii si parinti, frati si surori. Aceasta functie are menirea de a oferi stabilitate si unitate familiei.

functia de socializare – urmareste integrarea idividului in societate. Aceasta functie vizeaza copilul, insa nu se refera doar la el. Familia are datoria de a transmite valorile, atitudinile, caracteristicile, principiile comunitatii din care fac parte, pentru ca toti membri ei sa fie integrati in societate.

functia etico-juridica a familiei – aceasta functie este strans legata de latura juridica a familiei. Membrii unei familii au drepturi si responsabilitati reglementate prin lege. Functia juridica si-a pierdut din valoarea odata cu aparitia cuplurilor consensuale, iar “responsabilitatea familiala colectiva a fost inlocuita cu responsabilitatea individuala”[5].

In societatea noasta de azi, unele din aceste functiile au disparut, altele s-au redus sau sunt asumate in mare parte de alte institutii ale societatii.

1.4. Tipuri de familie

Cercetatorii au constatat ca familiile pot fi analizate din mai multe aspecte si au alcatuit mai multe criterii dupa care pot fi analizate. Acestea sunt:

Dupa numarul partenerilor ce o alcatuiesc:

familii poligame: sunt familiile formate din mai multi membri de acelasi sex; de exemplu barbatul are mai multe sotii (familii poliginice), sau femeia este sotia mai multor barbati (familii poliandrice);

familii monogame: se refera la familiile cu cate un singur partener de acelasi sex. Familiile monogame se pot clasifica in:

familii extinse: sunt familiile alcatuite dintr-un numar mare de membrii, pe langa parinti si copii se mai intalneste si familia de origine a unuia sau altuia dintre parinti, reprezentand in fond un conglomerat de nuclee conjugale, care se afla sub autoritatea celui mai in varsta membru al grupului (sunt specifice indeosebi mediului rural traditional);

familii restanse: alcatuite din sot, sotie si din copiii necasatoriti ai acestora (sunt specifice mediului urban).

Dupa numarul parintilor existenti:

familii biparentale: in care se regasesc ambii parinti;

familii monoparentale: familiile in care exista doar unul dintre parinti, acest lucru survine in urma decesului, divortului sau a liberei alegeri de a devenii parinte unic.

Dupa numarul de copii ce o formeaza:

familii fara copii: fie cuplul nu poate avea copii, fie au decis sa nu aibe copii sau inca nu s-a intamplat acest lucru;

familii cu un copil

familii cu doi copii

familii cu trei sau mai multi copii



Dupa orientarea sexuala a partenerilor:

familii heterosexuale: unde partenerii sunt de sex opus (este cea mai intalnita forma);

familii homosexuale: in care cuplul e format din parteneri de acelasi sex.

Dupa apartenenta culturala a partenerilor:

familii din aceiasi cultura

familii mixte: parteneri apartin unor culturi diferite.

Dupa criteriul locuintei:

familia de rezidenta: care se identifica cu menajul si ea reprezinta acel grup de persoane care alcatuiesc o gospodarie, au acelasi domiciliu si administreaza impreuna un buget comun;

familia de interactiune: care este formata din membrii aceleiasi familii care insa nu au domiciliul comun si adesea nici aceeasi localitate de domiciliu, dar care pastreaza anumite legaturi concretizate in: schimburi de vizite, ajutoare financiare etc. Acest tip de familie se intalneste ca rezultat urmarii partenerului la domicilul acestuia sau a obtinerii unui loc de munca in alta localitate.

“Familia exista ca o structura relativ independenta in sistemul social, dar in acelasi timp ea raspunde presiunilor de tip social, economic, religios si ale mediului cultural-educational” .

Astazi familia suporta cateva transformari :

divortul in crestere

numarul familiei cu multi copii in decadere

legatura intre membrii familiei tind sa slabeasca

multe familii lasa pe seama societatii, a statului indeplinirea mai multor probleme.



Litera International, Noul dictionar explicativ al limbii romane, Editura Litera International, 2002

I. Mitofan, C.Ciuperca, Introducere in psihosociologia si psihosexologia familiei, Ed.Alternative, Buc., 1998, p.17

Maria Voinea, Sociologia familiei, s. n., Bucuresti,1993, p. 35.

Corina Bistriceanu, Sociologia familiei, Ed. Fundatiei Romania de Maine, 2006, p.145.

Corina Bistriceanu, Sociologia familiei, Ed. Fundatiei Romania de Maine, 2006, p.199.

Gratiela Sion, Psihologia varstelor, EdituraFundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007, p. 170.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate