Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
» Contributii la problemele batranetii


Contributii la problemele batranetii


Contributii la problemele batranetii.

Lucrari si preocupari elaborate de cativa medici romani de renume mondial. (Din Ursula Schiopu si Emil Verza (1981), Psihologia Varstelor, ciclurile vietii)

Autor

Referinte



Conceptie

Remediu

Gheorghe Marinescu

Problema batrinetii si a mortii naturale (1924).

A atras atentia asupra sistemului nervos si a degradarii lui (a neuronilor) in imbatrmire.

Recomanda viata organizata si evitarea surmenajului excesiv.

CI. Parhon (1874- 1969)

Batrinetea, senilitatea, psihozele varstei de involutie (1925). Batrinetea si tratamentul ei (1948). Biologia virstelor (1955).

A dezvoltat o conceptie complexa, atragand atentia asupra sistemului endocrin in imbatrinire dar a facut si referiri importante la caracteristicile psihice ale varstelor de involutie.

A atras atentia asupra modificarilor biochimice si asupra "tratarii' batrinetii.

Ana Aslan

A condus si organizat primul institut de geriatrie din Romania, in care se fac tratamente apreciate in intreaga lume.

A atras atentia asupra

vitaminelor si antrenarii

in activitati organizate.

Primul institut de geriatrie din Romania. Tratament complex aslavital etc.

Contributii la problemele batrinetii in secolul al XlX-lea

Autorul

Referiri

Conceptia

Remediul

Thomas

"The longevity of Mari. Its facts and fictions' 1873.

A atacat mitul lui Par (Harwey). A considera ca durata medie a vietii poate sa creasca. A atras atentia asupra dezordinilor varstei a treia.

Dieta, cumpatare, viata activa, profilaxie.

Magnus Levy

A atras atentia asupra descresterii metabolismului la batrinete (1899).

A studiat propriul sau metabolism si al unor cercetatori de seama longitudinal (mai multi ani). A inceput studiul leziunilor creierului (plagile senile) .

Regim alimentar, exercitii, profilaxie.

Minot

Adresa despre batrinete la Asociatia americana pentru progresul stiintei (1890).

inca din 1890 a mentionat faptul ca spre batranete se micsoreaza volumul ci-toplasmei nucleilor. A dezvoltat interesul pentru problemele mai complexe implicate in procesul imbatrinirii.

Dieta si profilaxie.

Beard

in 1874 s-a ocupat cu responsabilitatea legala a batriniior (corelata cu scaderea facultatilor mintale).



Responsabilitatea legala a batriniior a fost abordata frontal abia dupa 1900,asa ca Beard a fost un precursor in problema.

Legislatie si protectie .

Osler

A reluat in 1905 problemele puse de Beard, adaugand si observatii contribuante in problemele creatiei la varstnici.

S-a pus in discutie problema inteligentei la batrani. Osler considera ca aceasta se diminueaza evident.

Legislatie, protectie, profilaxie.

In Grecia antica si in Roma au aparut observatii cu privire la batranete observatii ce au influentat conceptiile gandirii moderne. Desigur exista si o situatie inversa cand batranii erau considerati o povara. Hiperboreenii ucideau pe cei ce implineau 60 de ani, iar eschimosii duceau batranii la cerere in tinuturile parasite. Batranii erau lasati printre gheturi unde erau mancati de fiarele salbatice. Popoarele razboinice considerau batranii inutili si-i lasau sa moara sau sa se sinucida.

Despre batranete in Grecia Antica si Roma

Autor

Referiri

Conceptie

Recomandari

Empedocles

i.e.n.

Etapele vietii se termina cu batanetea, care este o stare naturala.

Elementele cosmosului, aerul, apa, pamantul si focul se afla si in corpul omenesc si diinueaza spre batrinete in mod diferit.

Cumpatare, viata linistita.

Hippocrates

i.e.n.

Batrinetea este o stare de diminuare a umorilor; batrinii sint excentrici si intelepti (ca nebunii).

Optica naturalist cosmogonica si filozofica. A asociat tipul sangvin cu fervoarea sangelui si cu "umedul si calmul' si "aerul', tipul melancolic cu "bila neagra', recele si uscatul si cu pamintul, colericul cu bila galbena, caldul si uscatul, iar flegmaticul cu recele, umedul si apa.

Exercitii fizice moderate, pierderea caldurii pricinuieste adeseori imbolnavirile batrinilor.

Platon in "Republica'

Batrinetea se caracterizeaza prin scaderea dorintelor (inclusiv sexuale), a ambitiilor.Are loc si o persistenta a caracteristicilor din perioadele anterioare

Moartea este un incident, viata o aparenta, teoria idealista a reminiscentei (mitul cavernei).Batranetea inseamna frustratia ambitiilor si citeodata dorinte sexuale ciudate.

Moderatie.

Aristotel "Retorica'

Batrinetea este plina de stereotipii. Diminueaza caldura.

Conceptia naturalista. Priveste batrinetea cu pesimism, oarecare manie si resemnare.

Moderatie pentru longevitate fara neplacerile bolilor.

Galenus



"Sanitati

Tuendos'

Diferentele individuale sint mari la batrinete. Aceasta este o acumulare de boli. A combinat intr-un sistem coerent si comprehensiv medicina greaca si romana.

Apartine primilor medici. A avut o conceptie simplista naturalista combinata cu cosmogonism (astrologie). A conturat ideea de sanatate relativa (labila) si de mica psihopatologie.

Dieta, moderatie, somn bun, ierburi si descintece, atentie la intestine si dezordini mintale.

Cicero "De senectute' sau Cato Major Sive de senectute

Catre Cato batranul despre batrinete.Tabloul complex, realist al im-batranirii.

Astrologia in mare cinste. Imbatrinirea fizica si psihica nu sint egale (un fel de diferentiere rezistenta intre virsta functionala biologica si psihica).

Dieta, exercitii, fizice dar si activitati intelectuale.

Seneca

Batrinetea este o stare naturala, se poate dobandi longevitatea.

Conceptie astrologica si naturalista. Omul este o parte din natura.

Norme de cumpatare si de viata etica, conduita demna.

Ana Aslan- femeia care a invins batranetea

Cel mai mic dintre cei patru copii ai Sofiei si ai lui Margarit Aslan, Ana s-a nascut la 1 ianuarie 1897, la Braila. Provenit dintr-o familie cu valente intelectuale, tatal ei isi risipeste averea din cauza inabilitatii in afaceri si a patimii pentru jocul de carti. Mama, mai tanara cu 20 de ani decat sotul, este o bucovineanca frumoasa, cu educatie aleasa.

La varsta de 13 ani isi pierde tatal. Familia Aslan paraseste orasul natal si se muta la Bucuresti. In 1915, Ana absolva Scoala Centrala din Capitala. La varsta de 16 ani, viseaza sa ajunga pilot si chiar zboara cu un mic aparat, tip Bristol - Coanda. In cele din urma se decide sa devina medic. Declara greva foamei pentru a infrange impotrivirea mamei si se inscrie la Facultatea de Medicina.

In timpul primului razboi mondial, ingrijeste soldatii in spitalele militare din spatele frontului de la lasi. Dupa intoarcerea la Bucuresti, in anul 1919, lucreaza alaturi de marele neurolog Gheorghe Marinescu. Trei ani mai tarziu, absolva Facultatea de Medicina. Este numita preparator la clinica II din Bucuresti, condusa de profesorul D. Danielopolu, care o indruma si in alcatuirea tezei de doctorat. Urmeaza o activitate didactica si spitaliceasca la Filantropia, Institutul Clinico-Medical al Facultatii de Medicina din Bucuresti, Clinica Medicala din Timisoara, Spitalul CFR. Din 1949, devine seful Sectiei de fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Bucuresti. Este punctul de plecare al carierei ei de gerontolog. Continua cercetarile intr-un azil de batrani si evidentiaza importanta novocainei in ameliorarea tulburarilor distrofice legate de varsta. Obtine rezultate remarcabile, care sunt comunicate Academiei Romane.

In anul 1952, este infiintat primul Institut de Geriatrie din lume, condus de Ana Aslan. Impreuna cu farmacista Elena Polovrageanu - in 1972 - elaboreaza Gerovital H3, medicament ce actioneaza asupra mecanismelor comune ale bolilor degenerative specifice varstei a treia. Produsul este primit cu entuziasm de catre specialistii din intreaga lume. Ministerul Sanatatii omologheaza medicamentul sub forma de drajeuri, crema terapeutica si lotiune capilara.

In anul 1976, cercetatoarea primeste brevetul de inventator pentru Aslavital, produs eficace in terapia sistemului nervos si a aparatului cardiovascular. Opt ani mai tarziu, este omologat Aslavitalul pentru copii, care da rezultate in tratarea deficientelor nervoase. Intre timp (in 1974), Ana este aleasa membru al Academiei Romane. Creeaza conceptul de 'profilaxie a imbatranirii' si se preocupa de batranii abandonati de familie. Refuza sa perceapa taxe de camin de la acesti napastuiti ai sortii, indrazneala ce o costa 1.500.000 de lei, bani ce ai sunt imputati de catre organele de partid. Dupa sapte ani de hartuieli in justitie, este achitata. Dar achitarea vine tardiv, inainte cu cinci luni de a intra pentru totdeauna in legenda. Dreptatea se face mult prea tarziu, in conditiile in care rezultatele cercetarilor ei adusesera venituri de 17.000.000 de dolari, anual, statului. In schimb, Organizatia Mondiala a Sanatatii i-a oferit Premiul 'Leon Bernard' pentru medicina sociala. Succesele sale in profilaxia si terapia batranetii au avut un mare impact asupra lumii medicale si a opiniei publice internationale. Printre pacientii doamnei Aslan s-au numarat celebritati, cum ar fi: Ymma Sumak, Somerset Maugham, Salvador Dali, Charlie Chaplin, Pablo Neruda. A fost solicitata chiar si de Aristotel Onassis, Jacqueline Kennedy, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, de Gaulle, Lilian Gish, Tito.

Se stinge din viata la 19 mai 1988, lucida pana in ultima clipa, dupa o lupta acerba cu o boala necrutatoare. Se spune ca s-a inaltat la cer in ziua Inaltarii Domnului, ca o buna crestina ce era. Din trusa ei de medic nu lipsea niciodata o miniatura a Sfintei Fecioare.

Faima internationala, onorurile si nenumaratele distinctii care i-au fost acordate, numarul si rangul pacientilor din sfera politica, stiintifica si artistica din intreaga lume o includ pe Ana Aslan in constelatia celor mai importante personalitati mondiale care au 'miscat' Universul.

Afilieri

Membra a Academiei de Stiinte, din New York

Membra a Uniunii Mondiale de Medicina Profilactica si Igiena Sociala

Membra de Onoare al Centrului European de Cercetari Medicale Aplicative

Membra in Consiliul de Conducere al Asociatiei Internationale de Gerontologie

Membra a Societatii Nationale de Gerontologie din Chile

Presedinta Societatii Romane de Gerontologie etc.

Premii si Distinctii

1952 - Premiul international si medalia 'Leon Bernard', prestigioasa distinctie acordata de Organizatia Mondiala a Sanatatii, pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei;

Merito della Republica, Italia Cavaler al Ordinului Palmas Academica; Franta Profesor Honoris Causa si

Doctor Emerit al Universitatii Braganza Paulista, din Brazilia







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate