Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
» Atitudinile nu se schimba prin decret. Conformismul


Atitudinile nu se schimba prin decret. Conformismul




Atitudinile nu se schimba prin decret. Conformismul

Abstract

Lucrarea de fata prezinta un experiment in domeniul psihologiei sociale, si anume investigarea conformismului in stabilirea cuvintelor cheie al unui text. Experimentul are un design unifactorial, intergrup, si a fost realizat pe 21 de subiecti fete, studente la diferite facultati. S-a dorit a se afla daca marcarea unor cuvinte neutre intr-un text ar putea influenta alegerea cuvintelor cheie a textului. Rezultatele statistice arata ca nu s-a realizat o influenta semnificativa(datorita unor posibile erori experimentale ce vor fi prezentate), dar totusi dupa cum o sa se poata vedea au existat influente destul de mari si probabil ca daca numarul subiectilor ar fi fost mai mare erau semnificative.




Autori ca Lewin, Festinger, Asch, sau Sherif au subliniat inca de acum mai bine de o jumatate de secol importanta influentei sociale in modificarea credintelor si atitudinilor oamenilor.

Cercetarile din domeniul psihologiei sociale, prin intermediul unei incredibile densitati si diversitati de experimente realizate pe strada, magazine, dar si in contexte organizationale obisnuite, arata astazi ca nu totdeauna ne controlam comportamentul si ca, fara sa stim, suntem zilnic manipulati de factori de influentare ce ne par indiferenti, incat nu realizam vreodata ca ei ne pot determina sa facem un lucru pe care nu l-am fi facut in mod spontan. In plus, tehnicile de manipulare sunt deseori atat de banale si folosite intr-un mod atat de automat, incat nici nu ne trece prin cap ca le folosim pentru a-i influenta pe ceilalti. (Guégun,2007)

Conform lui Levin si Pavelchak "Conformite et obeisance" o definitie mai ampla a conformismului ar fi : "Conformare / conformism(conformite / conformisme): psihologii vorbesc de conformare atunci cand un individ isi modifica atitudinea sau comportamentul in directia normelor sau valorilor dominante ale uni grup. Cercetarile lui S. Asch asupra judecatii vizuale ilustreaza bine aceasta forma de influenta sociala:un subiect naiv introdus intr-un grup imita progresiv majoritatea, chiar daca aceasta greseste. Pentru S. Moscovici conformarea este o forma de negociere sau de tranzactie intre individ si grup. Mai general aceasta notiune este folosita pentru a desemna procesul si rezultatul presiunii, pe care o colectivitate o exercita asupra membrilor pentru ai determina sa impartaseasca idealurile si sa urmeze astfel normele si modelele prescrise. Conformarea asigura deci grupului o anumita omogenitate sau cel putin o acceptare minimala a regulilor jocului. In acest sens ea se opune deviantii ."(apud Ferreol, 1998, p 42).

Conformitatea poate avea atat efecte pozitive cat si negative asupra individului,de la a conduce in siguranta pe partea corecta a drumului, pana la daunatoarele abuzari de alcool sau droguri, cert e ca aceasta atitudine o intalnim foarte des si pentru majoritatea este o conditie de sanatate mentala, dupa cum apare definita si in dictionarul de psihologie: "conformism - atitudine care vizeaza mentinerea individului in acord cu grupul sau social. Conformismul este, pentru majoritatea fiintelor umane, o conditie de sanatate mentala. Refuzul de a accepta normele sociale il izoleaza pe individ de comunitatea fata de care el devine mai mult sau mai putin strain. Transgresiunea este aproape intotdeauna pedeapsa violenta la deriziune (ca de exemplu in cazul nonconformismului vestimentar). Conformismul se asociaza adesea cu fidelitate fata de grup,ceea ce si poate face pe membrii sai sa actioneze contra propriilor lor interese."(Larrouse, 1998, p77)

Istoric al experimentelor in domeniul conformismului:

Inca din 1900, A. Binet remarca-se ca, atunci cand un subiect A aude raspunsul unui subiect B inainte de a raspunde el insusi, el are tendinta de a da acelasi raspuns ca si B. Fie ca analizam acest fenomen ca pe o simpla imitatie, fie ca il atribuim unui proces de sugestie, fapt este ca indivizii sunt influentati de opiniile exprimate de celalalt.

In 1921 Moore va realiza prima cercetare experimentala despre influenta pe care o are o informatie provenind de la majoritate asupra modului de a gandi al indivizilor. Realizand un experiment in care manipula informatiile cu privire la opinia altor persoane legate de anumite judecati, Moore ajunge la concluzia ca acestea au o influenta puternica in exprimarea propriilor opinii a subiectilor cu privire la aceleasi judecati, ajungand ca peste 60 % sa-si schimbe opinia. In plus, mai constata ca in situatiile caracterizate printr-o norma sociala foarte puternica, punctul de vedere majoritar este mai important pentru subiecti decat norma tehnica, reprezentata de punctul de vedere al expertilor. Moore interpreteaza acest rezultat ca fiind manifestarea explicita a unei intariri sociale, conformismul producand in general reactii pozitive in situatiile vietii curente.(apud Abric, 2002)

Muzafer Sherif(1906-1988) a realizat o serie de experimente pentru a aduce explicatii la formarea normelor de grup. Norma, asa cum o defineste chiar Sherif, este un standard sau o scala constand din categorii ce definesc o marja de comportamente si atitudini acceptate si o marja de comportamente si atitudini nonacceptabile pentru membrii unei unitati sociale.( apud Boncu, 2002)

Experimentele sale in care a folosit "efectul autocinetic" au devenit clasice. Asa cum se stie, proiectarea pe ecran a unui spot intens luminos si fix intr-o incapere intunecoasa creeaza iluzia ca spotul se misca ,acesta este efectul autocinetic. Experimentele s-au desfasurat intr-o incapere total lipsita de lumina, subiectii de experiment au fost solicitati sa urmareasca si sa aprecieze amplitudinea si directia deplasarii spotului luminos in doua conditii : o data, subiectii erau introdusi individual in sala de experiment pentru a evalua sensul deplasarii spotului si amplitudinea deplasarii, iar in cea de-a doua situatie, evaluarea se facea in prezenta altor subiecti de experiment(asociati ai cercetatorului). S-a constatat ca in situatia de evaluare individuala subiectii isi stabileau subiectiv o medie a estimarilor amplitudinii miscarilor, ajungand fiecare sa-si formeze o "ecuatie personala" a perceptiei. In situatia estimarii in prezenta altora, erau introdusi in sala de experiment cate doi, sau cate trei studenti care trebuiau sa aprecieze cu voce tare amplitudinea si directia deplasarii spotului. Fara nici o intelegere prealabila, dupa patru zile de experimentare in situatia de grup, subiectii tind sa se apropie de media estimarilor grupului, renuntand la "ecuatia personala". (Chelcea, 2008)

Experimentul lui Asch este cel mai semnificativ pentru acest tip de influenta sociala, conformismul, si este probabil unul din experimentele psihologice cu cel mai mare rasunet. In situatia experimentala creata de el, li se prezentau subiectilor pe un carton, trei linii inegale, care trebuiau comparate cu un etalon de pe un alt carton. Subiectilor li se comunica faptul ca li se testeaza acuitatea vizuala si aveau ca sarcina sa indice cu voce tare segmentul egal cu etalonul. In experiment s-au introdus pe langa "subiectii naivi"(care nu cunosteau scopul real al actiunii), si "subiecti complici"(asociati ai experimentatorului), care dadeau raspunsuri false. S-a constata ca in conditiile in care subiectii naivi erau testati individual, nu s-au inregistrat decat doua estimari eronate, in timp ce atunci cand subiectii in conditii de grup si complicii experimentatorului dadeau raspunsuri false, aproximativ 75% dintre subiectii naivi s-au conformat cel putin o data evaluarii gresite a grupului.

Experimentele lui Asch au aratat ca procentul conformismului scade atunci cand membrii grupului nu cad de acord, ca si in cazul in care unul dintre complicii nu este credibil, poarta ochelari cu lentile groase, se plange ca nu vede bine,etc. De asemenea s-a pus in evidenta rolul marimii si al structurii grupului in influentarea indivizilor: cand un subiect naiv este confruntat cu un asociat al cercetatorului, influenta este aproape nula, aceasta influenta incepe sa creasca de la doi, trei complici, mentinandu-se oarecum constanta indiferent de marimea grupului.(Chelcea, 2008)

S-a constata ca un mare de gard de conformare se realizeaza in formarea stereotipurilor, fapt dovedit la o simpla analiza a propriilor actiuni. Cateva cercetari recente au studiat modul in care perceptia si evaluarea intergrupala sunt influentate de perceptia consensului grupal asupra stereotipurilor:

Wittenbrink si Henly(1996) au oferit unor participanti informatii despre africano-americani. S-a dovedit ca cei care au primit informatii cum ca africano-americanii sunt considerati de alti oameni ca avand multe caracteristici negative, i-au evaluat mai negativ, si invers.

Haslam et al.(1996) au cerut unor participanti australieni sa estimeze procentajul de australieni si americani care poseda anumite trasaturi, iar apoi au fost informati ca membrii in-grupului sau out-grupului cu preconceptii nu sunt de acord cu opinia lor. Ca urmare a acestui feedback, participantii si-au modificat opiniile initiale, astfel incat sa fie asemanatoare celor exprimate de membrii in-grupului si mai diferite de cele exprimate de membrii out-grupului indezirabil.

Sechrist si Stangor 2001) au explorat procesele psihologice implicate in schimbarea stereotipurilor ca urmare a informatiilor despre consensul in-grupului asupra acestor constructe. Experimentele lor au aratat ca informatiile despre consensul social modifica stereotipurile si atitudinile sociale si intareste legatura dintre atitudini si comportamente.

(apud Cernat, 2005)

Unul dintre studiile experimentale de ultima ora, privitoare la diferite aspecte ale conformismului vizeaza consumul de alcool in randul studentilor americani. Se stie faptul ca persoanele de aceeasi varsta exercita o mare influenta asupra consumului de alcool de catre studenti, una dintre explicatii aduse este ignoranta pluralista, prin care se face referire la faptul ca toti presupun ca norma grupului este ignoranta fata de consumul de alcool, cu toate ca in particular multi au indoieli in privinta asta. O serie de studii de la Universitatea Princeton au confirmat ca aceasta falsa presupunere duce la cresterea in timp a consumului de alcool. (Atkinson & Hilgard, 2005)

In urma analizarii experimentelor s-au stabilit diferite aspecte importante ale influentei sociale. Astfel Solomon Asch a aratat ca persoana se conformeaza in fata unor norme de grup, dar demersul sau experimental a avut in vedere numai conformismul public. In situatia imaginata de el, ca si in oricare alta situatie de influenta majoritara, poate aparea si acceptarea privata a normei de grup. Asadar din punct de vedere a nivelului de influenta distingem mai multe situatii, mai multe tipuri de conformism si anume:

    • complezenta, care presupune schimbare in planul public, dar nu si in cel privat
    • interiorizarea, care inseamna schimbare in ambele planuri: individul isi insuseste norma de grup atat la nivel public , cat si la nivel privat
    • conversiunea, in care subiectul accepta influenta la nivel privat, fara a-si schimba comportamentul public
    • independenta, echivalata cu absenta schimbarii la ambele niveluri.(Boncu, 2002)

Cauze ale manifestarii conformismului:

influenta sociala informationala, cand subiectii utilizeaza parerea altora pentru ca, aflandu-se intr-o situatie ambigua considera ca interpretarile celorlalti sunt mai corecte

influenta sociala normativa, cand subiectii adopta norma grupului pentru a fi acceptati si placuti de grup (Atkinson & Hilgard, 2005)

Asa cum a fost si in cazul experimentului lui Asch unul din motivele pentru care subiectii emiteau cu voce tare aceeasi judecata eronata ca si ceilalti l-a constituit evitarea dezaprobarii sociale.

Asch(1951) a mai evidentiat existenta unei corelatii intre mediul social al unui individ si gradul in care acesta se bazeaza pe ceilalti pentru a-si forma judecatile publice. Astfel ca uneori apare conformismul, definit de Asch(1956) prin faptul ca un individ da acelasi raspuns pe care il da grupul majoritar stiind bine ca acesta din urma se inseala. Chiar daca acceptam ca exista o legatura directa intre intentie(obtinuta in urma presiunii exercitate de grup, cum e cazul conformismului) si comportament, putem avea in vedere si situatia in care un subiect are intentia de a se conforma, dar nu poate transforma intentia in act. (apud Guegun, 2007)

Factori care influenteaza conformismul:

relatia si tipul interactiunii dintre indivizi (similaritatea dintre indivizi favorizeaza conformitatea)

statusul in cadrul grupului - un statut ridicat scade probabilitatea conformitatii

natura raspunsului - cand raspunsul este public creste probabilitatea conformarii

gradul de dificultate al sarcinii - cu cat este mai mare cu atat este mai mare conformitatea

compozitia grupului - femeile se lasa mai usor influentate decat barbatii

marimea grupului - maximul conformitatii se atinge la grupuri de 3-4 indivizi

unanimitatea - daca individul nu este singurul care are o parere diferita, scade considerabil probabilitatea conformitatii (www.wikipedia.com)

Influenta poate aparea atat la nivel public cat si la nivel privat. Prin urmare cand se studiaza conformismul trebuie studiat, pe langa simptomele vizibile ale impactului sursei de influenta, si eventual influenta pe care subiectii nu o recunosc sau pe care nici macar nu o constientizeaza.

Experimentul de fata are ca scop investigarea conformismului in stabilirea cuvintelor cheie ale unui text. S-a dorit a se verifica daca marcarea unor cuvinte neutre, intr-un text poate influenta alegerea acestora ca si cuvinte cheie cu toate ca nu erau, precum si care modalitate de marcat este mai influenta, cea mai subtila (cuvinte scrise cu caractere italice) sau cea mai evidenta (cuvinte scrise cu litere ingrosate). Dupa cum se poate observa, nu este un conformism clasic in care influenta vine direct din prezenta unor persoane, prin urmare unul din scopul lucrarii este si acela de a verifica in ce masura se realizeaza conformarea subiectilor nu printr-o influenta directa ca in cazul celorlalte experimente prezentate.



Metodologie

Ipoteze, variabile, design experimental:

Ipoteze:

Ipoteza specifica:

Marcarea unor cuvinte neutre influenteaza alegerea cuvintelor cheie a textului.

Ipoteza nula:

Diferentele de cuvinte alese se datoreaza hazardului.

Variabile:

Variabila independenta:

A- tipul cuvintelor

a1-cuvinte ingrosate

a2-cuvinte scrise cu litere italice

a2-fara cuvinte marcate

Variabila dependenta:

X- cuvintele cheie (numar de cuvinte marcate alese ca si cuvinte cheie)

Design experimental:

Design unifactorial, intergrup, esantionare independenta.   

Subiecti:

La experiment au participat 21 de subiecti, cu varste cuprinse intre 20 si 23 de ani, avand o medie a varstei de 22 de ani si o abatere standard egala cu 1. Pentru a face o contrabalansare in ceea ce priveste mediul educational dezvoltat, am ales studente de la facultati diferite ale Universitatii Oradea. De asemenea toate sunt de gen feminin pentru a evita o posibila influenta data de diferentele de gen. La cei 21 de subiecti se adauga inca 3 subiecti (fete, studente, la psihologie an 1)considerati grupul de experti ce m-a ajutat sa verific daca am ales bine cuvintele neutre.

Instrumente:

Pentru realizarea acestui experiment am folosit 21 de foi A4 pe care era scris textul ai caror cuvinte cheie trebuiau subliniate. Textul era scris cu caractere de 12, Times New Roman. Pe 7 foi textul era marcat cu cuvinte neutre scrise cu litere ingrosate (vezi Anexa 1), pe alte 7 foi textul era marcat cu cuvinte neutre scrise cu litere italice (vezi Anexa 2), iar pe alte 7 foi nu era marcat nici un cuvant (vezi Anexa 3). De asemenea pentru a verifica daca nu exista cuvinte cheie intre cuvintele considerate de mine cuvinte neutre, la inceputul experimentului am dat 3 foi cu textul respectiv fara nici un cuvant marcat(vezi Anexa 4).

Procedura:

Intr-o prima faza am ales un text luat de pe site-ul https://ro.wikipedia.org In alegerea textului am tinut cont sa nu fie foarte lung, pentru a evita plictiseala, sa fie un text de nivel mediu, accesibil tuturor studentilor indiferent de specializare si sa fie putin si atractiv pentru a tine interesul cititorului. Textul ales era despre intemeierea Romei, o scurta legenda a carui text era tot pe o pagina A4. Dupa alegerea textului am ales zece cuvinte pe care le-am considerat neutre. Ca sa verific daca printre cuvintele alese de mine nu sunt si cuvinte cheie, am dat textul fara nici un cuvant marcat, la trei persoane, considerate grupul de experti, si am cerut sa sublinieze cuvintele cheie. Am constat ca intre cuvintele cheie alese de cei trei subiecti nu se regasesc si cuvintele considerate de mine cuvinte neutre. Avand astfel confirmarea ca am ales corect cuvintele neutre, un urmator pas a fost sa marchez aceste cuvinte in text. La un grup am marcat cuvintele prin scrierea acestora cu litere ingrosate, la celalalt grup prin scrierea cu litere italice, iar la un altul nu am marcat in nici un fel. Am dat astfel la fiecare subiect cate o foaie si le-am cerut sa sublinieze cuvintele cheie a textului. Acolo unde aveam subiectii in aceeasi incapere, pentru a evita efectul difuziunii, am dat acelasi tip de text(cu cuvinte marcate la fel). Subiectii nu au fost informati cu privire la scopul real al experimentului, ci am spus ca de fapt eu compar modul de alegere a cuvintelor cheie a unui text, in functie de specializarea studentilor. De asemenea cei care au intrebat de ce sunt marcate cuvintele, le-am spus ca asa aparea in sursa de unde am luat textul.. Subiectii au avut libertatea sa sublinieze cate cuvinte cheie considera ei. Experimentul s-a realizat in mediul personal al fiecarui subiect, sau in cadrul salii de curs.

Rezultate si interpretare

Tab.1 Testul Kolmogorov-Smirnov pentru verificarea normalitatii distributiei

Tipul textului

K-S Z

p

cuvinte ingrosate

cuvinte italice

fara cuvinte marcate

Distributia datelor pentru grupul experimental ce a avut un text, in care cuvintele neutre erau ingrosate, este normala la nivelul populatiei deoarece p=.057 este mai mare decat p critic=.05.(vezi tab.1) De asemenea si pentru grupul experimental in care cuvintele neutre erau scrise cu italic(unde p=.535) si pentru grupul de control unde nu avem nici un cuvant marcat, p=.840, avem distributii simetrice la nivelul populatiei pentru ca p calculat (vezi tab.1) este mai mare decat p critic=.05.



Tab.2 Indici statistici de start pentru variabila numar de cuvinte subliniate

Tipul textului

N

Medie

Abatere standard

Eroare standard a mediei

cuvinte ingrosate

cuvinte italice

fara cuvinte marcate

Dupa cum se vede in tabelul 2 media grupului experimental ce a primit textul cu cuvintele neutre marcate cu scris italic este cea mai mare, urmata de media grupului experimental cu texul marcat de cuvinte neutre ingrosate, iar la o mare diferenta fata de amandoua grupele se afla media grupului de control unde subiectii au primit textul fara nici un cuvant marcat. La o prima analiza, bazata pe comparatia mediilor putem intui ca s-a realizat procesul de conformare si cei mai influentati au fost subiectii ce au primit textul marcat cu cuvinte italice.

Tab.3 Tabel sumar Anova-intergrup pentru variabila numar de cuvinte subliniate

Sursa

Suma patratelor

Grade de libertate

Patrate medii

F

p

intergrup

intragrup



total

Constatam ca pentru F(2,18) avem un p calculat care este mai mare decat p critic=.05, prin urmare rezultatele sunt nesemnificative (vezi tab.3). Deci nu putem decide cu privire la influenta pe care o are marcarea unor cuvinte neutre, in alegerea cuvintelor cheie a textului.

Tab.4 Teste Post-Hoc Scheffe

Grupuri comparate

p

cuvinte ingrosate-cuvinte italice

cuvinte ingrosate-fara cuvinte marcate

fara cuvinte marcate-cuvinte italice

Analizand rezultatele Testului Post-Hoc Scheffe se observa ca prin compararea doua cate doua a celor trei grupuri nici o diferenta nu pot fi considerata semnificativa din punct de vedere statistic deoarece in toate cele trei comparatii, p calculat este mai mare decat p critic=.05 (vezi tab.4).

Concluzii

Asa cum am specificat la inceput scopul acestui experiment a fost sa vedem daca marcarea unor cuvinte neutre intr-un text ar influenta subiectii in alegerea cuvintelor cheie a textului respectiv, in sensul ca ar putea sa considere cuvintele marcate ca fiind cuvinte cheie, desi in realitate nu sunt. In urma analizei statistice a datelor am constat ca nu exista diferente semnificative intre cei care au primit textul cu cuvinte neutre marcate, si cei care nu au avut cuvinte marcate in text, in ceea ce priveste alegerea cuvintelor cheie. Prin urmare in experimentul de fata nu a avut loc o conformare a subiectilor semnificativa ce sa ne permita extrapolarea rezultatelor.

Aceste rezultate ar putea fi explicate prin anumite erori experimentale care trebuiau mai bine controlate. Una din influenta negativa este data de numarul destul de mic de subiecti, respectiv 21. Apoi subiectii ar fi putut sa banuiasca adevaratul scop al experimentului, cu toate ca am incercat sa-i induc in eroare, motivand un alt scop. Un alt factor care trebuia mai bine controlat este faptul ca subiectii au avut posibilitatea sa sublinieze cate cuvinte cheie doresc, asa ca am unii care au subliniat foarte multe cuvinte si altii doar cateva, prin urmare la cei care au subliniat mai multe cuvinte sau regasit si mai multe cuvinte marcate. O alta eroare este data de faptul ca nu am putut sa controlez foarte bine atentia cu care a citit si a subliniat cuvintele cheie fiecare subiect in parte.

Totusi, am in urma analizei datelor brute am constat ca intr-o masura mai mica subiectii s-au conformat, in sensul ca dintre cei 7 subiectii de la grupul ce a avut textul marcat cu cuvinte ingrosate la doar 2 subiectii nu s-a regasit printre cuvintele subliniate si cuvintele marcate, in rest la toti ceilalti 5 se regasesc unul, doua sau trei cuvinte marcate pe care le-au considerat cuvinte cheie cu toate ca nu erau. La grupul ce au primit text cu cuvinte marcate cu scris italic la fel, doar 2 subiectii nu s-au conformat deloc, iar la ceilalti 5 regasim, doua sau trei cuvinte marcate considerate ca fiind cuvinte cheie. Iar la cei din grupul de control, fara cuvinte marcate in text, doar un singur subiect a considerat un singur cuvant neutru ca fiind cuvant cheie. Asadar intr-o masura mi mica, ce nu ne permite extrapolarea rezultatelor, s-a realizat conformismul.

Acest experiment ar putea fi reluat pe un lot mai mare de subiecti si m-am gandit ca ar fi mai bine sa se impuna un numar de cuvinte ce trebuie subliniate.

Bibliografie

Abric, J. C.(2002). Psihologia comunicarii. Editura Collegium Polirom, Iasi.

Atkinson & Hilgard(2005). Introducere in psihologie, ed. a XIV-a. Editura tehnica, Bucuresti.

Boncu, St. (2002). Psihologia influentei sociale. Editura Collegium Polirom, Iasi.

Cernat, V.(2005). Psihologia stereotipurilor. Editura Collegium Polirom, Iasi.

Chelcea, S. (2008). Psihosociologie. Editura Collegium Polirom, Iasi.   

Larousse (1998).Dictionar de psihologie. Editura Univers Enciclopedic.Bucuresti.

G., Ferreol, Ph., Cauche, J.,Duprez, N.,Gadrey, M.,Simon(1998).Dictionar de sociologie. Editura Polirom , Iasi

https://ro.wikipedia.org/wiki/Conformitate, data consultarii 25.05.2008

https://ro.wikipedia.org/wiki/Roma_antic%C4%83, data consultarii 25.05.2008








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate