Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
ADOLESCENTA


ADOLESCENTA


ADOLESCENTA

Perioada adolescentei (14/15 - 18_25 ani) mai este denumita si ca perioada a scolarului mare. Daca in pubertate se inregistreaza un puseu de crestere, in perioada adolescentei se produce o dezvoltare intensa in plan psihic si se stabilizeaza structurile de personalitate.

De obicei, perioada adolescentei, a iesirii din etapele pubertatii, este impartita in doua subperioade: preadolescenta si adolescenta propriu-isa.

Preadolescenta (cuprinsa intre 13/14 - 16 ani ) se dcaracterizeaza prin intensificarea vioiciunii si a situatiilor in care adolescentul manifesta hotarari deliberate. In mod concret incepe o data cu stabilirea maturitatii biologice. Se dezvoklta interesul pentru situatii de adaptare sociala. Expresia fetei devine mai precisa si nuantata. Individualitatea devine mai conturata, se formeaza pareri personale ce pot fi argumentate, creste interesul pentru probleme abstracte si de sinteza. Este o faza de intensa dezvoltare a gandirii abstracte, a intereselor pentru tot ce se petrece in jur, pentru lectura, film, tehnica. Preadolescentul manifesta dorinta de afirmare personala.



Adolescenta propriu-zisa (cuprinsa intre 16 si 19/20 ani si chiar mai mult). In aceasta perioada se dezvolta un nou si intens echilibru, o forma complexa de adaptare larga, generala la mediu, se formeaza o conduita specifica adultului. Se constituie intens o serie de trasaturi de caracter, legate de sentimentul responsabilitatii, al onoarei si al independentei. Este o faza de mare dinamism si de entuziasm, de disponibilitate pentru scopuri si idealuri sociale, faza de intensa intelectualizare, de apropiere profunda de interesele culturale si sociale contemporane, de complexa introspectie si constructie interioara.

In situatiile de prelungire a adolescentei peste limita de 18/19 ani avem fenomenul adolescentei prelungite, ce se manifesta prin atitudini critice intense, prin pasiune pentru informarea generala, prin interese culturale foarte numeroase si neorganizate, prin mondenism, viata sentimentala nestabila.

Mai cu seama pentru prima parte a perioadei, adolescentul, in plan comportamental, oscileaza intre copilarie si maturitate, viseaza si este preocupat de viitor, traieste intens sentimental, dar este labiol in relatiile cu sexul opus, este dornic de a sti si a invata, dar efortul depus nu este prea constant, este nemultumit de altii, dar fata de sine adopta un usor narcisism.

Dezvoltarea biologica    Transformarile din planul fizic, desi nu sunt spectaculoase, imprima caracteristici stabile, asemanatoare adultului. Astfel, unele masuratori pun in evidenta faptul ca intre 14 si 20 de ani creierul atinge aproximativ greutatea maxima si se aprpie de finalizare osificarea diferitelor parti ale craniului. Dar procesul de osificare a scheletului se realizeaza progresiv si se incheie intre 20 si 25 de ani ca ulterior, pana la batranete, sa se produca modificari in compozitia chimica a tesutului osos. Concomitent, se dezvolta volumul muschilor si se mareste forta musculara. Pe la mijlocul perioadei, se constata si o stabilizare relativa a cresterii adolescentilor in inaltime si greutate, dar, frecvent, acest fenomen se coreleaza cu alimentatia si cu conditiile de activitate.

Asadar, dezvoltarea biologica a intregului organism tinde la aceasta varsta, spre un anumit echilibru si stabilizare, in timp ce eevolutia psihica se realizeaza, prin tensiuni si conflicte, adeseori, cu salturi calitative si constitutive de la o functie la alta, de la un proces la altul. Totusi, se constata un anumit paralelism ihntre dezvoltarea biologica (mai ales sexuala) si cea psihica.

Evolutia sensibilitatii

Procesul de dezvoltare a sensibilitatii isi are aspecteole sale particulare si generale de evolutie si o mare gama diferentiala in fiecare etapa a adolescentei.

In ceea ce priveste dezvoltarea sensibilitatii vizuale, aceasta continua intr-un ritm relativ intens. Vederea la distanta se modifica, pragul diferential creste. Creste capacitatea de a denumi culorile.

In legatura cu sensibilitatea auditiva pot sa se manifeste fenomene temporare de pseudosurditate. In schimb, se dezvolta capacitatea de a interpreta roluri dramatice sau de a face lectura dramatizata. La fel, posibilitatea de a reproduce melodii la una sau mai multe auditii. Sensibilitatea auditiva se dezvo9lta si pe linia intelegerii celor mai neansemnate nuante si semnificatii de vorbire, ca si pe linia identificarii obiectelor, fiintelor, dupa anumite insusiri percepute auditiv.

Modificari mai putin importante, dar totusi evidente au l;oc in directia simturilor chimice (gust, miros). Capacitatea de a diferentia, de a clasifica si de a denumi substantele dupa miros creste. Si in directia gusturilor au loc fenomene similare.

Un progres evident cunoaste sensibilitatea cutanata si simtul muscular. Forta musculara creste mult, dupa o usoara dereglare trecatoare in momentul culminant al pubertatii.

O caracteristica specifica dezvoltarii sensibilitatii in perioada adolescentei consta in erotizarea ei. Fenomenul are loc datorita unei largi conditionari legate de procesele de maturizare.

Gandirea si operativitatea ei

Dezvoltarea intelectuala a adolescentului reflecta aviditatea pentru achizitii de cunostinte si disponibilitatea pentru confruntarea de idei cand se apeleaza la forme verbale precise si elevate. In procesul dobandirii diverselor cunostinte are loc asimilarea bazelor stiintei.

Caracteristica in perioada adolescentei apare integrarea fenomenelor in legitati, ceea ce presupune asimilarea legitatii la fenomene si nu a fenomenelor la legi sau reguli. Printre particularitatile pregnante ale gandirii adolescentului trebuie sa enumeram si posibilitatile lui de a realiza analize fine ale insusirilor diferentiale aparute pe parcursul unui fenomen. Lectiile de chimie, cele de fizica, biologie, solicita o astfel de modalitate de gandire.

Sub influenta solicitarii scolare are loc dezvoltarea criteriilor logice ale clasificarii. Adolescentul aplica aceste criterii la domeniul faunei, al florei, al fenomenelor legate de schimbarile materiei. dezvoltarea si intarirea proceselor gandirii logice se exprima in favoarea deprinderilor de a gandi cauzal, logic, dialectic.

Caracterul complex al situatiilor in care este solicitata gandirea face ca, in genere, sa devina mai evidenta cresterea complexitatii strategiei ei operative, fenomen exprimat in modul cum se organizeaza cunostintele in structuri complexe care alcatuiesc raspunsuri "gandite". Strategia gandirii este cu atat mai activa cu cat situatia problematica este mai complexa. Ea se manifesta in modul cum foloseste elevul volumul de cunostinte de care dispune.

Gandirea dobandeste in perioada dolescentei o serie de insusiri de organizare, de sistematizare, de expunere controlata critic, cu atentie speciala de a fi evitate divagatiile si ultrabanalitatile. Gandirea adolescentului foloseste la maximum sistemele de argumentatie logica si le prezinta gradat si cursiv. De aceea se poate afirma ca adolescxenta este varsta cresterii deosebite a posibilitatilor intelectuale si a abstractiei, varsta in care se invata arta gandirii si a discutiei, dezvoltandu-se strategiile euristice.

Memoria

Dezvolatrea memoriei, a capacitatilor inteolectuale faciliteaza desfasurarea activitatii scolare. Adolescentul descopera faptul ca invatarea este de cateva ori mai eficienta decat pana atunci, ca poate sa citeasca o singura data sau de doua ori o lectie ca sa o retina si ca poate, daca este suficient de atent, sa retina ceea ce i s-a explicat in timpul lectiei, chiar fara sa mai citeasca. Totusi, el simte nevoia sa restructureze materialul de informatie pe care trebuie sa-l fixeze. Astfel, procesul invatarii si al memorarii capata unele insusiri noi.

Prelucrarea adanca a informatiei incepe in insusi momentul mnemic al fixarii (invatarii). Adolescentul restructureaza materialul de memorat, ca sa-l faca mai sistematic si mai inteligibil. Pastrarea se sistematizeaza mult in continuare (ceea ce reprezinta o alta prelucrare a materialului). Recunoasterea reconstituie materialul in aspecte analitice detaliate prin coordonatele lui logice. In sfarsit, reproducerea cuprinde numeroase momente de originalitate, deoarece adolescentul include in relatarile sale verbale numeroase elemente de explicatie (personale), sublinieri, asociatii, comparatii, ceea ce face ca in genere reproducerea sa fie evident deosebita de materialul de memorat.

Limbajul

Dezvoltarea limbajului si cresterea debitului verbal denota un salt remarcabil, ca urmare a organizarii sensurilor si semnificatiilor ce intervin in comunicare. Se manifesta si o capacitate verbala creatoare ce pune in evidenta complexitatea si operativitatea structurilor intelectuale. Adolescentii sunt preocupati de folosirea unui limbaj elevat, dar si de adoptarea unei forme nonconformiste care sa dea note personale exprimarii sale. In perioada adolescentei, interesul pentru invatarea limbilor straine este foarte mare, din care motiv exista destui adolescenti care incearca sa si le insuseasca in afara programului scolar.

Vorbirea devine mai nuantata si mai pastica; se acorda o mare atentie fata de sens si semnificatie, fata de corecta folosire a termenilor. Se mai folosesc inca unele cuvinte parazitare, mai ales exclamatii prin superlative.

Imaginatia si creatia

Concomitent cu capacitatile intelectuale, adolescentul se caracterizeaza si prin dezvoltarea deosebita a imaginatiei. Mai evident este progresul imaginatiei reproductive, a carei prezenta se simte puternic in intreaga activitate a tanarului, aceasta avand importante insusiri originale.

Inca din prima etapa a adolescentei cresc preocuparile pentru masini, motoare, pentru partile din care acestea sunt alcatuite, felul in care sunt ambalate, modul de functionare. Adolescentul se straduieste sa repare, sa confectioneze. Imaginatia adolescentului este insa confruntata cu posibilul, granita dintre ratiune si hazard este in permanenta controlata. De asemenea, evidenta este si dezvoltarea imaginatiei creatoare.

Mijloacele personale de a intelege si cuprinde idei, probleme, aspecte confera spontaneitate si originalitate lucrarilor adolescentilor, care sunt preocupati in mod constant de particularitatile produselor lor atistice. Originalitatea adolescentului se exprima in operele de creatie, in incercarea sensibilitatii si, in genere, a puternicei afectivitati, explicite sau implicite, ce il caracterizeaza.

In perioada adolescentei cunoaste o mare dezvoltare reveria, visul, se dezvolta fantezia, uneori chiar la paroxism. Reveriile pot sa fie de diferite tipuri.

Imaginatia se intercoreleaza complex in perioada adolescentei cu gandirea, cu afectivitatea, dar si cu alte planuri complexe ale personalitatii, in cadrul conditiilor generale de armonizare a acesteia.

Afectivitatea

In ceea ce priveste viata afectiva, in primul rand se dezvolta sensibilitatea si conceptia morala a adolescentului. In al doilea rand, are loc cresterea si afirmarea constiintei de sine, ca mobil al dorintei evidente de a deveni independent. In al treilea rand are loc erotizarea, in continuare, a vietii afective.

Adolescentul incepe sa aiba o atitudine clara, constienta fata de toate influentele pe care le suporta; el isi cultiva stapanirea de sine, il intereseaza victoriile pe care le-a repurtat asupra lui insusi. Exigentele fata de propria persoana sporesc tot mai mult.

In adolescenta toate relatiile devin treptat mai profunde. Se dezvolta respectul, admiratia. Simpatia incepe sa capete forme de exprimare superioara si o mare intensitate; la fel, prietenia. Adolescentul pune pasiune in toate activitatile pe care le efectueaza, de aceea atat simpatia cat si prietenia capata trasaturi asemanatoare cu ale dragostei. Dar mai ales sentimentul dragostei cunoaste adesea o intensa si impetuoasa aparitie la adolescent.

Alaturi de trairea emotionala profunda a prezentului, pe adolescent il caracterizeaza tensiuni afective de proiectii in viitor. Viitorul devine apropiat, populat de aspiratii, nazuinte, idealuri, sperante. Treptat, se constituie preponderenta idealurilor mai indepartate, pregnanta idealurilor profesionale.

O evidenta dezvoltare se constata in ceea ce priveste emotiile si sentimentele intelectuale. Curiozitatea, satisfactia intelectuale, admiratia, sunt traite foarte intens de catre adolescent. Emotiile artistice se dezvolta si ele.

Personalitate si comportament

Adolescentul traieste noi experiente in care domina afirmarea eului si tendinta de manifestare a dispretului fata de familie, deoarece incepe sa capete convingerea ca se afla la varsta adulta. In acelasi timp, este sensibil fata de situatia de respingere si fata de judecata adultului, desi se poate gasi in opozitie cu acesta. Astfel, apare o ambiguitate comportamentala ce se transpune in forme de timiditate si de confruntare, in care conflictele si frustratiile pot deveni acute.

Conflictele de autoritate depasesc cadrul familiei si sunt centrate pe dobandirea unui statut ce ii da tanarului mai multa independenta in luarea deciziilor si manifestarea unor forme comportamentale in care adultul sa nu mai dicteze aspra varstei cand are voie sa fumeze, sa nu mai fixeze ora de venire acasa seara, sa nu mai spuna cand sa te dai cuj prima data, etc. Adolescentul ramane inca, in buna masura, dependent de familie, dar se stradueste tot mai mult sa iasa de sub tutela ei. Ca atare, relatiile dintre familie si adolescent se deterireaza, ceea ce determina repercusiuni negative si asupra adaptarii generale a tanarului din perioada de varsta ulterioara.

Personalitatea nu evolueaza in mod linear, ci cu oscilatii, cu perioade de inegalitate si chiar dizarmonii din care se dezvolta o serie de structuri pozitive sau negative, dependente de conditiile factorilor educationali sociali si de cei ce tin de dobandirea unor particularitati ereditare.

Adolescentul incearca, cu infrigurare, sa se cunoasca si sa se autoevalueze in raport cu realizarile sale si ale altora. El se intreaba, adeseori, "cine sunt eu?", iar raspunsurile ce si le da se bazeaza pe maturizarea intelectual-afectiva foarte evidenta pentru unii adolescenti, chiar de pe la 16 ani, iar pentru altii la 18 ani.

In desfasurarea conduitelor umane, motivatia ocupa un rol important. Alaturi de abilitati si atitudini, motivatia energizeaza sau estompeaza rezervele psihice, intretine starea tensionala sau o inhiba si astfel se creeaza modalitatile actionale de o anumita factura si intensitate.

In concluzie, din punct de vedere psihologic, adolescentii traverseaza urmatoarele etape principale ale identificarii personalitatii si comportamentului:

Ø      cristalizarea vietii interioare si a constiintei propriei identitati, prin tendinte de interiorizare si introspectie, de analiza si autoanaliza a starilor traite;

Ø      instalarea constiintei maturizarii si a aspiratiilor de a fi adult, printr-o raportare pertinenta a insusirilor proprii la conduitele celor din jur;

Ø      mentinerea si chiar accentuarea, in unele imprejurari, a conduitelor de opozitie, de teama, de conflict si frustrare, prin zbaterea spre castigarea independentei si autonomiei personale;

Ø      cresterea simtului de responsabilitate, de datorie si proiectia personalitatii in devenirea si afirmarea sociala, culturala, profesionala;

Ø      maturizarea personalitatii si elaborarea de comportamente integrative, bazate pe cresterea fortei intelectuale, volitive si motivationale, prin trairea experientelor afective si cognitive care fac posibila integrarea cultural-sociala si circumscrierea in cadrul originalitatii atat de ravnite;

Ø      dezvoltarea capacitatii de autocontrol si stapanire de sine, prin exercitarea unor conduite de sacrificiu si proiectarea aspiratiilor pentru servirea cauzelor generoase.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate