Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Matematica


Index » educatie » Matematica
Masurarea lungimilor


Masurarea lungimilor


MASURAREA LUNGIMILOR


Cugetarea 'Este o masura in toate' (Est modus in rebus) are o vechime de mii de ani, apartine unui anonim si are totusi un caracter de actualitate.


In procesul cunoasterii, omul a avut nevoie de masurari si implicit de unitati de masurare pentru a efectua masurarile, el fiind singurul purtator constient al principalelor unitati de masura utilizate astazi: metrul (lungimea), kilogramul (masa) si secunda (puls).

In secolul XVI, 'palma' era definita ca fiind distanta dintre capatul degetului mare si capatul degetului mic, la deschiderea maxima.




In Moldova palma avea 0,279 m, in Muntenia 0,245 m, iar 'palma domneasca" avea 0.275m .


"Cotul" era definit ca fiind distanta dintre cot si varful degetului mijlociu.


In Moldova cotul avea 0,637 m, in Muntenia 0,677 m. In secolul XVIII in Franta cotul avea 0,677 m la Metz, 1,188 m la Paris si 1,432 m la Laval.

Cel mai vechi etalon de lungime cunoscut, a provenit din vechiul leagan de civilizatie al Mesopotamiei in perioada cand se elabora 'Epopeea lui Ghilgames' (sec. XXI i.e.n.). El era reprezentat de piciorul statuii printului Gudea din Lagos (in prezent se afla in Franta la Muzeul Luvru) care avea lungimea de 26,45 cm si era impartit in 16 toli.


In jurul anului 1050 i.e.n. ca o dovada a cresterii importantei exactitatii masurarilor a aparut 'Cotul lui Nipur' materializat printr-o vergea de cupru de 110,35 cm impartita in 4 picioare, la randul lor impartite in 16 toli.
La jumatatea mileniului I i.e.n. egiptenii au introdus "cotul faraonului" Amenhotep I cu lungimea de 52,35 cm divizat in 28 degete.



Thales din Milet (circa 624-546 i.e.n.) a introdus ca unitate de masura stadia = 188 m. El a masurat distanta dintre navele aflate in largul marii si a calculat inaltimea piramidelor egiptene masurand lungimea umbrelor acestora.


Romanii au preluat de la greci unitatile de masura si au realizat etaloane din piatra ce erau pastrate in Capitoliu. In secolul II le-au impus si in Dacia.


In China secolului II exista ca unitate de masura 'degetul'; nu se cunoaste echivalentul actual al degetului chinezesc.




In celebra cetate a lumii grecesti, Atena masurile de lungime erau urmatoarele :


a) dactylos (lungimea unui deget) = 0,0193 m.

b) palaeste (largimea mainii in latul palmei) = 4 dactili = 0,0771 m.

c) spithame (distanta din varful degetului mare la varful degetului mic, avand palma deschisa) = 12 dactili = 0,2312 m.

d) pos (piciorul) = 16 dactili = 0,3083 m.

e) pehys (cotul) = 1,1/2 picioare = 0,4624 m.

f) bema (pasul) = 2, 1/2 picioare = 0,771 m.

g) orgynia (lungimea a doua brate intinse sau stanjenul) = 4 coti = 1,85 m.


"Piciorul" era unitatea masurilor itinerare, dintre care mai cunoscute au fost:

- a) doua picioare si jumatate = 0.771 m

- b) pletron (lungimea unei brazde pe care o poate taia deodata un bou = 100 picioare = 30,83 m)

- c) stadionul (distanta pe care o poate strabate un alergator fara a se opri) = 600 picioare = 184,98 m

- d) dublu stadiu

- e) stadiu cvadruplu

- f) 7 sau 12 stadii.


In anul 789 apare ideea unificarii sistemelor de unitati de masura. Edictul dat la Aix la Chappele de Imparatul Carol cel Mare (768-814) se refera la unitatile ponderale si monetare pe teritoriul Frantei. Cu aceasta ocazie a fost introdusa ca unitate de lungime 'piciorul regelui'.
In anul 1215 Magna Carta stabileste in Anglia un sistem de masuri si greutati. Faimosul 'inch' este fixat in anul 1324 printr-o ordonanta a regelui Eduard al II-lea (1284-1327) la trei boabe de orz uscat.



"Piciorul" este fixat la 20 inch.

Pentru lungimi, unitatile de masura s-au raportat in general la corpul omenesc: piciorul, palma, degetul, linia. Pentru lungimi mai mari au fost alese: cotul, stanjenul, prajina. Astfel, fathom-ul (stanjenul), yard-ul, inch-ul sunt unitati de masura care se mai folosesc si azi (1 fathom = 1,8288 m; 1 yard = 0,9144 m; 1 foot = 0,3048 m; 1 inch = 25,4 mm etc.
Francezii au fost primii care au introdus un sistem de unitati de masura rational si coerent

.
Astfel, la 8 mai 1790 ca urmare a propunerii lui Talleyrand Perigord, Adunarea Nationala a Frantei a legiferat drept unitate fundamentala pentru masurarea lungimilor, lungimea pendulului care bate secunda.
Ulterior, comisia formata din Lagrange, Leplace, Condorcet, Broda si Monge au aratat ca lungimea pendulului care bate secunda nu poate fi considerat o constanta deoarece ea depinde de acceleratia gravitatiei, marime care nu are aceeasi valoarea in diferite puncte ale globului.
Pe baza masurarilor efectuate asupra lungimii arcului meridianului dintre Dunkerque si Barcelona, metrul a fost definit ca fiind 'a patruzecea milioana parte din lungimea meridianului care trece prin Paris'.


Dupa aceasta definitie s-a construit metrul etalon de platina, si prin aceasta unitatea de masura fundamentala pentru lungimi.

Prin aceasta, s-a adoptat primul sistem de unitati de masura din lume, numit Sistemul Metric Zecimal (SMZ) 'dedicat' tuturor timpurilor si tuturor popoarelor. In Franta SMZ a fost aplicat incepand cu 1 ianuarie 1840 prin legea din 4 iulie 1837. De la 1 ianuarie 1848 celelalte unitati de masura au fost interzise.




In conditiile a numeroase dificultati, tehnicienii, inginerii, si oamenii de stiinta romani au reusit sa impuna adoptarea sistemului metric. Tara noastra a adoptat sistemul metric la 15/27 septembrie 1864 prin 'Legea pentru adoptarea sistemului metric, de greutati si masuri in Principatele Unite Romane' intrand in vigoare de la 13 iunie 1866. Este de mentionat, ca in aceasta perioada, Mihail Kogalniceanu presedinte al Consiliului de Ministri.

La 20 mai 1975 a avut loc Conferinta diplomatica a metrului la care au participat 17 state ce au stabilit urmatoarele: prototipul international al metrului etalon si kilogramul etalon, crearea unui Birou International de Masuri si Greutati (BIMG), (subventionat de tarile care au aderat la conventia metrului), formarea unui Comitet International din oameni de stiinta din diferite tari, care sa conduca activitatea BIMG si convocarea o data la sase ani a Conferintei Generale de Masuri si Greutati (CGMG).

Premisele alcatuirii unui sistem international de unitati au fost create prin lucrarile lui Gauss, Maxwell, Thomson (Kelvin), Joule si altii.


Astazi metrul este definit ca lungimea drumului strabatut de lumina in vid intr-un interval egal cu 1: 299 792 458 dintr-o secunda.


Stiinta care se ocupa cu masuratorile este METROLOGIA ea fiind o stiinta auxiliara a istoriei ce are ca obiect studiul masurilor fixe sau variabile. Numele provine de la cuvantul grecesc metron = masura,

iar logos=vorbire , studiu.Asadar altfel spus, metrologia se ocupa cu "vorbirea despre masura".








Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate