Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Matematica


Index » educatie » Matematica
Logica Predicatelor


Logica Predicatelor


Logica Predicatelor

1. Alfabetul si sintaxa in logica predicatelor

Vom prezenta logica predicatelor ca un limbaj formal, ca si logica propozitiilor. Reamintim ca un limbaj formal este format, in general, dintr-un alfabet care contine toate simbolurile limbajului, o sintaxa care stabileste modul in care sunt folosite simbolurile limbajului pentru a forma cu ele formule ( aceste formule, in logica propozitiilor, s-au numit propozitii) si o semantica care stabileste interpretarea acestor formule.



Alfabetul. In logica propozitiilor alfabetul este format din trei categorii de simboluri:

a) Simboluri logice:

i) Variabile care se vor nota cu litere mici de la sfarsitul alfabetului latin, insotite eventual de indici: ,etc.

ii) Simboluri ale conectorilor logici: .

iii) Un simbol , numit virgula, un simbol ( , numit paranteza deschisa si un simbol, ), numit paranteza inchisa.

iv) Cuantificatori: .

b) Simboluri specifice:

i) Simboluri de predicate care se vor nota cu litere mari ale alfabetului latin de tipul P, Q, ,, etc.

ii) Simboluri de constante care se vor nota cu litere mici de la inceputul alfabetului latin: a , b, ,,etc.

iii) Simboluri de functii care se vor nota cu litere mici ale alfabetului latin de tipul g, ,,etc.

Cuantificatorii si se numesc respectiv cuantificatorul universal si cuantifcatorul existential.

Mentionam ca predicatele, ca si funtiile, se disting intre ele prin aritatea lor, aritate care trebue sa fie un numar intreg pozitiv; respectiv vom avea simboluri de predicate sau simboluri de functii, unare, binare, ternare, , are,, etc. Din punct de vedere formal aritatea nu se defineste ci se mentioneaza la fiecare aparitie a unui simbol de predicat sau de functie. Din comoditate vom spune in loc de simboluri de constante sau simboluri de variabile pur si simplu constante, respectiv variabile.

Sintaxa. Orice secventa de simboluri se numesre expresie. Printre expresii distingem unele care se numesc termeni, formule atomice( atomi), formule, formule inchise( fraze).

Notiunea de termen se defineste inductiv astfel;

i) Orice variabila si orice constanta sunt termeni.

ii) Daca f este un simbol de functie ara si sunt termeni atunci este un termen.

iii) Orice termen se obtine aplicand succesiv, de un numar finit de ori, regulile i) si ii).

Notiunea de formula atomica: O formula atomica este o expresie de forma unde P este un simbol de predicat ar si sunt termeni.

Notiunea de formula se defineste inductiv astfel:

i) Orice formula atomica este o formula.

ii) Daca si sunt formule atunci sunt formule.

iii) Daca este o formula si este o variabila atunci si sunt formule.

iv) Orice formula se obtine aplicand succesiv, de un numar finit de ori, regulile i) si ii) si iii).

In formula se numeste scopul cuantificatorului si, analog, in formula se numeste scopul cuantificatorului . Notam, de asemenea, ca in sau variabila poate sa lipseasca din expresia lui ; in acest caz, dupa cum vom vedea, din punct de vedere semantic, si , au aceeasi semnificatie ca si .

Parantezele se poate reduce dupa aceleasi reguli ca si in logica propozitiilor

- mai intai se reduc parantezele exterioare; astfel devine , devine , etc.

- ordinea de prioritate a aplicarii conectorilor logici si a cuantificatorilor si este:

Iar in cazul aparitiei multiple ale aceluiasi cuantificator acesta, cu exceptia negatiei, se aplica de la dreapta la stanga. Astfel devine .

- daca avem mai multe aparitii succesive ale cuantificatorilor, acesia se aplica de la stanga la dreapta fara a mai mentona acest lucru prin paranteze. Astfel devine .

Exemple

1. se obtine prin reducerea parantezelor din .

2. se obtine prin reducerea parantezelor din .

3. se obtine prin reducerea parantezelor din .

4. Pentru a indica un limbaj concret este suficient sa indicam simbolurile sale specifice. Astfel putem considera un limbaj care contine doua constante 0 si 1, doua predicate binare si , o functie binara +. In acest limbaj putem considera urmatorele formule:

, , , , ,

, ,

, .

Mentionam ca am notat, pentru orice doi termeni u si v, in loc de , in loc de si in loc de

Exercitii.

1. Refaceti parantezele pentru urmatoarele formule

(a) .

; .

(b) .

; .

(c) .

; .

(d) .

; ..

(e) .

.

(f) .

; .

(g) .

2. Reduceti cat mai multe paranteze posibile in urmatoarele formule.

a) .

.

(b) .

.

(c)

O aparitie a unei variabile x intr-o formula se numeste legata daca aparitia lui x este intr-un cuantificator, sau , sau in scopul unui cuantificator, sau din . In caz contrar aparitia se numeste libera in . O variabila se numeste legata( respectiv libera) intr-o formula daca are cel putin o aparitie legata( respectiv libera) in .

Exemple.

1. .

2. .

3. .

4.

In exemplul 1 singura aparitie a lui x este libera. In exemplul 2, prima aparitie a lui x este libera dar a doua aparitie a lui x ca si a treia sunt legate. In exemplul 3, toate aparitiile lui sunt legate. In exemplul 4, x are o singura aparitie care este legata. In fiecare dintre exemplele de mai sus variabila y are o singura aparitie care este libera. In exemplul 2, variabila este atat legata cat si libera

Exercitii

1. Indicati aparitiile libere si legate ale variabilelor in urmatoarele formule:

(a) .

x are doua aparitii legate; y o aparitie libera; z doua aparitii legate.

(b)

Primele doua aparitii ale lui y sunt legate si a treia este libera; prima aparitie a lui z este libera si celelalte doua sunt legate.

(c)

Toate aparitiile lui x sunt legate; y are primele trei aparitii legate si a treia libera.



Pentru orice formula vom scrie in loc de pentru a indica ca nu are alte variabile libere in afara de ( ceea ce nu inseamna ca contine neaparat aceste variabile libere). Notatia este convenabila deoarece vom consimti sa scriem pentru rezultatul substitutiilor variabilelor cu termenii in toate apatitiile libere(daca exista) ale lui respectiv.

2. Interpretari

Formulele din limbajul logicii predicatelor nu au sens decat daca se da o anumita interpretare simbolurilor limbajului. O interpretare I consta din urmatoarele:

i) O multime D numita domeniul interpretarii.

ii) Pentru fiecare simbol de predicat ar P, o relatie ara intre elementele lui D.

iii) Pentru fiecare simbol de functie ara f, o functie ara .

iv) Pentru fiecare simbol de constanta a, un element .

Pentru fiecare simbol de predicat P, simbol de functie f, simbol de constanta a, relatia , functia si elementul se numesc interpretarile lui P, f, a in raport cu interpretarea I a limbajului si daca interpretarea I este clara din context nu se mai face distinctie intre simbol si inerpretarea sa.

O formula care nu contine variabile libere se numeste formula inchisa sau fraza. Putem considera ca frazele sunt propozitii care in raport cu o interpretare data sunt adevarate sau false. Formulele in general pot fi( in raport cu o interpretare data) adevarate( satisfacute) pentru anumite valori ale variabilelor libere in domeniu de interpretare si false pentru alte valori ale lor.

Exemple. Consideram urmatoarele formule

1. .

2. .

3.

Consideram o intrepretare I in care domeniul interpretarii este multimea a numerelor intregi pozitive iar interpretarea predicatului binar P este relatia de ordine pe ; deci daca atunci daca . Formula 1 reprezinta atunci o expresie in limbajul cotidian, anume ( x este mai mic sau egal ca y) care este satisfacuta de anumite perechi de numere intregi pozitive ( de exemplu avem si deci perechile si satisfac formula noastra) si nu este satisfacuta de altele ( de exemplu avem deci perechea nu satisface formula. Formula 2 reprezinta expresia pentru orice numar intrg pozitiv y , si este satisfacuta numai de numarul 1. Formula 3 este insa o fraza care afirma ca exista un cel mai mic numar intreg pozitiv si este adevarata in interpretarea noastra. Daca insa domeniul interpretarii este multimea a numerelor intregi atunci fraza noastra nu mai este adevarata.

Exercitiu

Pentru urmatoarele formule si pentru interpretarile indicate stabiliti pentru ce valori ale variabilelor libere aceste formule sunt satisfacute sau, in cazul cand ele sunt fraze, daca ele sunt adevarate

(i) ;

(ii) ;

(iii) .

(a) Domeniul interpretarii este multimea a numerelor intregi pozitive, interpretarea predicatului binar P este relatia de ordine pe , interpretarea functiei binare f este inmultirea pe si interpretarea constantei a este .

(b) Domeniu interpretarii este multimea a numerelor intregi, interpretarea predicatului binar P este relatia de egalitate pe si interpretarea constantei a este .

(iii) Domeniul inerpretarii este multimea a tuturor submultimilor lui , inseamna , inseamna iar a inseamna multimea vida .

Rezolvare

(a) Formula (i) este expresia care este satisfacuta de toate perechile de numere intregi pozitive cu si nu este satisfacuta de perechea .

Formula (ii) este expresia . O pereche de numere intregi pozitive astfel ca satisface formula daca si numai daca .

Formula (iii) este insa o fraza care afirma ca relatia de ordine pe este tranzitiva si este evident adevarata.

In continuare vom defini notiunile semantice de adevar sau satisfactie intr-un mod precis.

Fie I o interpretare.O asociere in interpretarea I este o aplicatie unde este multimea tuturor variabilelor si D este domeniul interpretarii. Fie o asociere in interpretarea M . Notam cu multimea tuturor termenilor si definim o aplicatie inductiv astfel:

i) Pentru orice constanta c luam .

ii) Pentru orice variabila x luam .

iii) Daca f este o functie ara si sunt termeni atunci .

Aplicatia se noteaza cu aceeasi litera ca si asocierea data. Spunem, de asemenea ca este elementul din D asociat termenului .

Exemplu. Consideram termenul unde f si g sunt functii binare, si variabile si a o constanta. Consideram interpretarea I cu domeniul multimea a numerelor intregi, functia f interpretata ca inmultirea numerelor intregi, functia g interpretata ca adunarea numerelor intregi si constanta a interpretata ca numarul intreg 2. Pentru o pereche de numere intregi putem considera o asociere cu si . Atunci asociatul termenului este numarul intreg .

Faptul ca o asociere satisface o formula se defineste inductiv astfel

i) Daca este o formula atomica atunci unde P este un predicat ar si sunt termeni; in acest satisface daca .

ii) Daca si sunt formule atunci

a) satisface daca nu satisface ;

b) satisface daca satisface si satisface ;

c) satisface daca satisface sau satisface ;

d) satisface daca nu satisface sau satisface ;

e) satisface daca satisface si satisface sau nu satisface sau nu satisface si nu satisface .

iii) Daca este o formula si x este o variabila atunci

a) satisface daca pentru orice element asocierea definita prin

satisface .

b) satisface daca exista un element astfel incat asocierea de mai sus satisface .



Putem reformula definitia de mai sus definind pentru fiecare asociere o valorizare astfel: pentru luam daca satisface si daca nu satisface . Atunci punctele i), ii) si iii) ale definitiei se transcriu astfel:

i) Daca este o formula atomica, unde P este un predicat ar si sunt termeni atunci daca si numai daca .

ii) Daca si sunt formule atunci

.

iii) Daca este o formula si x este o variabila atunci daca si numai daca pentru orice avem si daca si numai daca exista un astfel incat.

Fie I o interpretare. Daca este o fraza( formula inchisa) atunci, evident, pentru orice doua asocieri ( unde D este domeniul interpretarii) avem motiv pentru care scriem unde este o asociere oarecare. In ceea ce urmeaza vom studia din punct de vedere semantic numai frazele. Motivul este ca de regula, din punct de vedere semantic, formulele care nu sunt inchise pot fi inlocuite cu fraze. Astfel avem:

Fie o formula care nu este neaparat inchisa. Atunci, evident si sunt fraze si avem

1. Exista o asociere astfel incat daca si numai daca .

2. Pentru orice asociere avem daca si numai daca .

O fraza se numeste adevarata in interpretarea I daca ; in aceasta situatie spunem, de asemenea, ca interpretarea I este un model pentru si notam . Fraza se numeste falsa in interpretarea I daca . Fraza se numeste logic adevarata ( tautologie) daca este adevarata in orice interpretare, caz in care sctriem , si logic falsa ( contradictie) daca este falsa in orice interpretare).

Exemple(analiza semantica a unor fraze)

Fraza este logic adevarata. Intr-adevar, In caz contrar ar exista o interpretare I astfel incat este falsa in aceasta interpretare adica este adevarata si este falsa. Interpretarea predicatului unar este o submultime si interpretarea constantei este elementul si, in particular, faptul ca este falsa in I inseamna ca . Pe de alta parte faptul ca este adevarata inseamna ca pentru orice element . Evident, avem o contradictie.

2. Consideram fraza. Fie I o interpretare oarecare. Interpretarea predicatului binar P este o relatie binara . Faptul ca fraza este adevarata in I inseamna ca pentru orice elemente daca atunci . Astfel fraza este adevarata intr-o interpretare I daca si numai daca interpretarea predicatului binar P este o relatie binara simetrica pe domenul D al interpretarii.

Analog fraza este adevarata intr-o interpretare I daca si numai daca interpretarea predicatului binar P este o relatie binara reflexiva pe domenul D al interpretarii, fraza este adevarata intr-o interpretare I daca si numai daca interpretarea predicatului binar P este o relatie binara tranzitiva pe domenul D al interpretarii; in fine fraza

este adevarata intr-o interpretare I daca si numai daca interpretarea predicatului binar P este o relatie de echivalenta pe domenul D al interpretarii.

3. Consideram fraza . Fie I o interpretare oarecare si presupunem ca interpretarea predicatului binar Q este relatia de egalitate pe D. Atunci fraza este adevarata in I daca si numai daca interpretarea predicatului binar P este graficul unei aplicatii .

5. Consideram fraza . Consideram o interpretare I cu domeniul interpretarii si interpretarea predicatului binar relatia de prdine pe . Atunci fraza este adevarata in I daca si numai daca interpretarea constantei a este numarul natural 0. Rezulta, de asemenea, ca fraza este adevarata in interpretarea de mai sus. Daca schimbam domeniul interpretarii si anume il luam atunci fraza nu este adevarata pentru orice interpretare a constantei a si, in particular fraza nu este adevarata.

Echivalenta frazelor se defineste exact ca si in logica propozitiilor mai precis pentru orce doua fraze avem daca iar echivalenta ferzelor are aceleasi proprietati ca si echivalenta propozitiilor.

Tablouri semantice.

Sintaxa frazelor se poate formula independent de sintaxa formulelor in general pe baza urmatoarelor definitii:

Un termen de baza este un termen in expresia caruia nu apar variabile.

O fraza atomica este o expresie de forma unde P este un simbol de predicat ar si sunt termeni de baza.

Notiunea de fraza se poate defini inductiv astfel:

i) Orice fraza atomica este o fraza.

ii) Daca si sunt fraze atunci sunt fraze.

iii) Daca este o formula unde este o variabila atunci si sunt fraze.

iv) Orice fraza se obtine aplicand succesiv, de un numar finit de ori, regulile i) si ii) si iii).

Tablourile semantice atomice sunt:

Pentru fiecare fraza atomica ,

(1) si (2);

Pentru fraza ,

(3)     si (4) ;

Pentru orice fraze ,

(5) si (6) ;

(7)     si (8) ;

(9)     si (10) ;

(11)     si (12) ;

Pentru orice formula ,

(13) (14) ;

(15) (16) .

Acum putem demonstra, cu ajutorul tablourilor semantice( demonstratii Beth), ca anumite fraze din logica propozitiilor sunt logic adevarate , teorema de corectitudine fiind evidenta; insa datorita faptului ca tablourile semantice in logica predicatelor pot sa fie infinite, nu mai functioneaza o teorema de completitudine clara, ca cea din logica propozitiilor.

(1) ( pe scurt),

(2) ( pe scurt si ),

unde si .

Pentru afirmatia (1) demonstratia Beth este

Afirmatia (2) rezulta din (1) prin echivalente astfel:

( deoarece prin legea dublei negatii)

( deoarece, conform lui (1), )

( prin legea dublei negatii).

(3) ( pe scurt ),



(4) ( pe scurt ),

unde si .

(3) si (4) rezulta prin echivalente din (1):

( deoarece, conform lui (1), )

( deoarece prin legea dublei negatii);

( deoarece, conform lui (2), )

( deoarece prin legea dublei negatii).

(5) ( distributivitatea completa a cuantificatorului universal fata de conjunctie),

(6) ( distributivitatea completa a cuantificatorului existential fata de disjunctie).

Pentru afirmatia (5) vom da mai jos o demonstratie Beth. Afirmatia (6) rezulta prin echivalente astfel:

( deoarece, conform lui (4),)

( deoarece, conform lui De Morgan,)

( conform lui (5)

( conform lui De Morgan)

( deoarece, conform lui (4), ).

(7)

(8)

(9) este logic adevarata

(10) nu este logic adevarata; aici .

Pentru (7) urmeaza demonstratie Beth

Pentru (8) procedam prin echivalete astfel:

prin legea dublei negatii)

( deoarece, conform lui (2), )

( deoarece, conform lui (2), )

( conform lui (7))

( deoarece, conform lui (1), )

( deoarece, conform lui (1), )

( conform legii dublei negatii).

Pentru (9) urmeaza demonstratie Beth

Pentru a demonstra (10) consideram formula unde P este un predicat binar si interpretarea I cu domeniul multimea a numerelor naturale si predicatul P relatia de egalitate pe . Atunci, interpretarea formulei este , interpretarea formulei este si avem, evident,

,

si deci

.

Insa este instructiv de vazut si de ce demonstrata Beth esueaza.

Cuantificatorul universal are o distributivitate partiala fata de disjunctie iar cuantificatorul existential are o distributivitate partiala fata de conjunctie

(11) este logic adevarata,

(12) nu este logic adevarata,

(13) este logic adevarata,

(14) nu este logic adevarata.

In (13) si (14) avem si .

Pentru (11) vom da demonstratie Beth mai jos. Pentru (13) folosim echivalente astfel:

Pentru (13) procedam prin echivalente:

deoarece )

( conform lui De Morgan )

(deoarece )

( conform lui De Morgan )

si ultima formula este logic adevarata conform lui (11).

Pentru (12) consideram doua predicate binare P si Q , o constanta 1 si formulele si . Consideram de asemenea o interpretare I in care domeniul este , interpretarea lui P este relatia pe iar interpretarea lui Q este relatia pe iar interpretarea constantei este cea uzuala. Interpretarea formulei este iar a formulei este . Avem, evident , astfel ca

.

Pentru (14) consideram un predicat binar P , doua constante 0 si 1 si formulele si . Consideram de asemenea o interpretare I in care domeniul este , interpretarea lui P este relatia pe iar interpretarea constantelor este cea uzuala. Interpretarea formulei este iar interpretarea formulei este . Avem, evident, si astfel ca .

Pe de alta parte daca si este o fraza avem:

(15) ;

(16) .

Pentru (15), avem ca este logic adevarata conform lui (11) si ramane de demonstrat ca este logic adevarata; dam o demonstratie Beth.

Pentru (16) procedam prin echivalente|

( conform lui (14)

.

O lista de formule care se pot justifica cu metode asemanatoare cu cele de mai sus este urmatoarea

( pe scurt).

( pe scurt si ).

(3) ( pe scurt ).

( pe scurt ).

(5) .

.

(7) .

(8) .

(9).

(10) .

(11) .

(12).

(13) .

(14).

15) .

(16).

(17).

(18) .

(19) .

.

(21) .







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate