"Pe coastele Calabrei" - Vasile Alecsandri
1. mister = taina
parfum = mireasma
2. "sanu-i" - cratima desparte substantivul de persoana I in dativ posesiv,
marcand pronuntarea intr-o singura silaba
"stele-n" - cratima tine locul vocalei "i"
- in ambele cazuri, cratima desparte doua parti de vorbire
diferite si contribuie, prin inlocuirea unor sunete, la pastrarea
masurii versului.
3. a calca stramb, a calca pe
bataturi / nervi
sihastru; 4. sehastru Calabriei Calabrei
5. "luna, vas de aur", "se-nalta-un negru
munte"
6. Metafora "pare ca din sanu-i azvarle stele-n cer" transpune artistic un fenomen natural: vulcanii inactivi al caror crater
izbucnesc uneori in usoare scanteieri.
7. Verbul "fosforeaza", fiind un derivat al
substantivului "fosfor" exprima o imagine vizuala, prin care este
sugerata dara de lumina, pe care vaporul o lasa in urma in
drumul sau prin bezna noptii.
Adjectivul "stancie" sugereaza o imagine usor
inspaimantatoare si totodata misterioasa, a monstrului
subacvatic. Acesta duce cu gandul la "stanca", prin
forma derivata, "stancie"
8. Ultima strofa ne introduce intr-o lume feerica. Poetul
reuseste sa emotioneze cititorul
prin atmosfera de vis, pe care o creeaza cu ajutorul imaginilor vizuale
si a figurilor de stil. Primul vers ne prezinta o mare
linistita, sub atomosfera calda, luminata de frumoasa
Sicilie, fapt ce reiese din folosirea epitetului baie)
azurie". Ultimele doua versuri ne indica ajungerea la
destinatie, calatorul putand simti "din umbra",
"parfumul oriental" al portului Syracusei. Atmosfera feerica este sugerata printr-un camp semnatic al linistii:
"dorm", "atmosfera calda", "se scalda"
9. Poezia "Pe coastele Calabrei" este un minunat pastel, in care poetul ne
prezinta drumul parcurs de vapor "pe coastele Calabrei", pana in
portul Syracusei. Pastelul este presarat cu
figuri de stil si imagini vizuale de o puternica expresivitate ce
reusesc sa impresioneze cititorul prin creearea unei atmosfere
feerice. In prezentarea peisajului, Alecsandri foloseste ca timp
predominant prezentul, unul dintre timpurile tipice decrierii, iar folosirea
repetata a epitetelor ("punte argintie") a
metaforelor ("luna, vas de aur") si a imaginilor vizuale, indica in
mod cert prezenta descrierii in poezia citata.
