Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
» Secolul al XX-lea intre democratie si totalitarism


Secolul al XX-lea intre democratie si totalitarism




Secolul al XX-lea intre democratie si totalitarism

  1. Democratie
  2. Totalitarism
  3. Ideologii si practici politice in Romania
  4. Constructia democratiei si ideologia totalitara in Romania
  1. Democratia

Context international: Sfarsitul IRM a marcat victoria militara a Antantei, imense pierderi de vieti omenesti (10 mil) morti, peste 20 mil raniti, uriase pagubu materiale, datori uriase, inflatia, disparitia marilor imperii, constrtuirea de noi state nationale (Cehoslovacia, Austria, Ungaria, Iugoslavia, Estonia, Letonia, Lituania).




Carcteristicile democratiei: In toate aceste noi state cu exceptia Ungariei, s-au instaurat regimuri democratice ce s-au adaugat mai vechilor democratii europene (Franta, Anglia, Belgia, Olanda). Regimurile democratice se caracterizeaza prin separarea puterilor in stat, suveranitatea natiunii, controlul parlamentului asupra guvernului, pluripartidismul ce permite alternanta la guvernare, respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, participarea cetatenilor direct sau indirect la viata politica prin votul universal. In plan economic promovarea libertatii economice bazata pe cele 2 postulate: proprietatea privata si initiativa individuala.

Exemplificare: In Marea Britanie nu exista o constitutie propriu-zisa ci un ansamblu de legi. Un principiu de baza al regimului democratic in Anglia este cel al separarii puterilor in stat. Potrivit acestui principiu Parlamentul dezbate si adopta legile, aproba bugetul si impozitele, exercita controlul asupra Cabinetului. Seful majoritatii parlamentare devine in mod automat prim-ministru. Cabinetul elaboreaza si aplica legile de guvernare in Anglia. Regele are teoretic puteri intinse, insa el delega aceste atributii institutiilor politice specializate, astfel incat „regele domneste, dar nu guverneaza”. Viata politica engleza a fost dominata in 2 mari partide, Partidul Conservator si Partidul Laburist. Una dintre personalitatile marcante ale Partidului Conservator in timpul razboiului a fost Wiston Churchill.

  1. Totalitarism

Origine: Termenul a fost introdus dupa al II-lea Raz Mondial de cercetatoarea americana Hannah Aréndt pt a defini acele regimuri care desi se excludeau reciproc aveau trasaturi comune. Totalitarismul este definit ca regimul de teroare totala. Variantele totalitarismului sunt: comunismul (1917-1991), fascismul (1922-1945), nazismul (1933-1945).

Caracteristici: Principalele caracteristici ale totalitarismului sunt: monopolizarea vietii politice de catre un sg partid ceea ce exclude competitia electorala, pluritatea de opinii si opozitia(de obicei aceste regimuri ajungeau la putere printr-o lovitura de forta), monopolizarea mijloacelor de persuasiune ceea ce ducea la monopolizarea adevarului, monopolizarea mijloacelor de constrangere(politia politica Ovra in Italia, Gestapo in Germ Si NKVD in Rusia; armata si justitia) ceea ce permitea practicarea permanenta a unei politici de teroare, suprimarea drepturilor si libertatilor cetatenesti insotite de crime impotriva umanitatii (holocaustul, gulagul), cultul conducatorului infailibil.

Practica politica Italia – cauzele instaurarii fascismului – deceptia in randul italienilor dupa I Raz Mondial, generata de neimplicarea ambitiilor teritoriale („victoria mutilata”).

Conditiile grele de viata in primii ani dupa razboi si saracia din timpul Marii Crize Economice (1929-1933). Slabiciunile statului liberal in fata asaltului „camasilor negre”. Incapacitatea statului liberal de a mentine ordinea. Teama in fata exceselor extremei stangi socialiste cu tente bolsevice.

Ascensiune si practica politica in Italia: In 1921 fasciile italiene au fost unificate in Partidul Fascist Italian ce numara 300.000 membrii. La 1 aprilie 1922 „camasile negre” zdobesc greva organizata de socialisti pt a impiedica intrarea in Parlament a lui Musolini. La 24 oct 1922 Musolini care printr-un ultimatum – numit in fruntea guvernului, 5 zile mai tarziu Victor Emanuel al III-lea ii acorda puterea. La 30 oct 1922 are loc „Marsul asupra Romei” in fapt o simpla plimbare militara.

Masuri adoptate: A desfiintat partidele si sindicatele din opozitie. Acestea fiind inlocuite cu coorporatiile profesionale aflate sub controlul statului. Monarhia si parlamentul au fost reduse la un rol de prezentare sau la un rol decorativ. A fost creata politia politica secreta OVRA si un tribunal special pt apararea statului menit sa reprime orice forma de opozitie. A fost instaurata o cenzura lichizand orice spirit critic. Tineretul incepand de la 6 ani pana la 21 ani a fost regimentat in organizatii menite sa dezvolte devotamentul fanatic fata de regim si fata de duce. A fost promovat nationalismul agresiv menit sa transforme Italia intr-o putere de vocatie mondiala. Angrenarea Italiei in agresiuni extreme (1935-1936 cucereste Etiopia) si in cel de-al II-lea Raz Mondial a determinat scaderea popularitatii regimului si pierderea sprijinului poporului. Musolini a pierdut puterea in iulie 1943 si a fost spanzurat in 1945.

Nazismul in Germania

Cauze: Nemultumirea majoritatii germanilor fata de conditiile dure impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles din 1919. Conditiile grele de viata in primii ani de dupa razboi si saracia generalizata in anii Marii Crize Economice din 1929-1933. Mentalitatile politice ale germanilor obisnuiti mai mult sa fie guvernati decat sa guverneze. Sprijinul acordat de marii industriasi, de marii proprietari funciari si de armata miscarii naziste.

Ascensiune:La alegerile parlamentare din 1932, Partidul National Socialist Muncitoresc German (NSDAP) a obtinut 37,3% din optiunile electoratului, iar la 3 ianuarie 1933 presedintele Germaniei Paul van Hidenburg l-a numit de Adolf Hitler in fruntea guvernului (cancelar al Germ.).



Practica politica: In lunile mai-iunie 1933 Hitler a desfiintat toate partidele si sindicatele.Acestea din urma au fost inlocuite cu Frontul Muncii controlat de regim. La 30 iunie 1934 in „noaptea cutitelor lungi”, Hitler si-a eliminat adversarii din propriul partid, masacrand intreaga conducere a trupelor S.A (Batalioanele de asalt) in frunte cu conducatorul acestora Ernest Rhon.De asemenea, Hitler a infiintat oraganele de represiune ale reg nazist(politia interna de partid-SD, trupele SS(esaloanele de protectie) si politia politica secreta Gestapo). In august 1934,dp moartea presedintelui, Hitler devine Fuhrer (conducator) cu „putere totala si atotcuprinzatoare”.

Masuri adoptate: Regimul nazist a practicat un antisemitism feroce, trecand de la persecutarea si apoi la exterminarea evreilor din Germania si din Europa. Prin legile de la Nurenberg din 1935 evreii au pierdut dreptul de cetatenie german si au fost obligati sa poarte ca semn de identificare steaua galbena (steaua lui David).De asemenea, au fst infiintate ghetourile din Polonia, iar in anul 1938 in „Noaptea de cristal” a avut loc primul program impotriva evreilor. In 1942 capeteniile naziste au trecut la solutia finala: exterminarea evreilor din Europa.Reg nazist a practicat rasismul si nationalismul agresiv.

Comunismul

Ideologie: Isi are originea in operele lui Marx si in special in „Manifestul Partidului Comunist”. Sustine ideea luptei de clasa ca motor la dezvoltarii istorice. Rolul istoric al proletariatului acela de a inlocui prin revolutie proletara puterea burgheziei cu societatea comunista fara clase si fara proprietate privata. (K.Marx) - instaurarea comunismului mai intai in tarile dezvoltate, acolo unde exista un proletariat numeros si cu constiinta de clasa dezvoltata. Lenin sustinea ca revolutia proletara avea loc si in tarile slab dezvoltate cu conditia sa existe o situatie social economica favorabila revolutiei proletara si un partid alcatuit din revolutionari de profesie (comunisti).

Ascensiune: Comunismul s-a instaurat in Rusia in urma revolutiei bolsevice din 25 oct 1917.

Practici polici: Noua putere a trecut de la nationalizarea industriei, bancilor, mijloacelor de transport. A proclamat dreptul la autodeterminare a popoarelor din Rusia. A sustinut intre anii 1918-1920 un razboi civil cu partizanii vechiului regim („albii”) sprijiniti si de puterile Antantei. A introdus in cadrul politicii comunismului de razboi munca fortata si rechizitionarea recoltelor. A pus bazele armatei „rosii” cu ajutorul careia a obtinut victoria in razboiul civil. In anii 1922-1923 Lenin a introdus noua politica economica NEP. In fata dicicultatilor economice si framantarilor sociale.

In perioada stalinista 1924-1953 s-a consolidat totalitarismul bolsevic si teroarea. Au fost indepartati adeptii lui Lenin. Declanseaza colectivizarea agriculturii, adica deposedarea fortata de pamant a taranilor. Procesul a fost insotit de exterminarea prin foamete a 6 mil de ucrainieni iar 2 mil de tarani instariti au fost deportati. In perioada 1928-1933 Stalin a declansat industrializarea accentuata a Rusiei proces insotit de introducerea planificarii, centralizarii si neglijarea industriei bunurilor de consum. In perioada 1934-1938 s-a declansat o vasta companie de epurare in administratia de stat, in partid si in armata. Au fost lichidati apropiatii lui Lenin si adeptii lor. In total au fost impuscati 500 de persoane in circa 5 mil deportati. Regimul stalinist a introdus spaima, frica la nivelul intregii societati. Dupa al II-lea Raz Mondial comunismul s-a extins intr-o mare parte a Europei dar in ultimul deceniu al sec XX-lea, regimurile comuniste s-au prabusit iar popoarele respective au optat pt democratie.

  1. Ideologii si practici politice in Romania

Regimul democratic in Romania. Dupa 1918 in Rom s-a consolidat regimul politic democratic. Baza juridica a regimului democratic a reprezentat-o constitutia din 28 martie 1923. Constitutia unificarii consacra principiul separarii puterilor in stat. Astfel, puterea legislativa era exercitata de un parlament bicameral. Artibutiile parlamentului: dezbate, adopta, modifica, abroga legile. Are drept de interpelare asupra executivului, drept de ancheta, drept de control asupra guvernului, drept de autoconducere. Puterea executiva era exercitata de rege prin guvernul tarii. Atributiile monarhului: sanctioneaza si promulga legile, drept de a elabora regulamente cu instructiuni privind aplicarea legilor, convoaca, amana, dizolva parlamentul, numeste primul ministru din randul partidului chemat la putere, numeste si revoca ministrii, confirma in functiile publice, este conducatorul armatei, confera grade militare si decoratii, drept de a bate moneda, drept de gratiere. Nici un act al regelui nu era valabil insa daca nu era contra semnat de catre ministrul de resort. Puterea judecatoreasca era exercitata de organele judecatoresti. Constituia consacra Principiul suveranitatii natiunii astfel art 33 prevedea ca intreaga putere de stat apartine natiunii care nu o poate exercita decat numai reprezentanti. Art 44 prevedea ca parlamentul reprezinta natiunea. Constitutia unificarii consacra principalele drepturi si libertati cetatenesti: libertatea constiintei, invatamantului, presei, persoanei, drept la munca, libertatea la intrunire si ascociere, votul universal, inviolabilitatea domiciliului. Constitutia acorda egaliatate in drepturi civile a femeilor cu barbatii urmarind ca legile speciale adoptate cu majoritatea a 2 treimi sa stabileasca ulterior drepturi politice ale femeilor. Constitutia consacra si existenta pluripartidismului in Rom. Legea fundamentala din 28 martie 1923 a avut un pronuntat caracter liberal-democratic si a fost valabila pana in feb 1938 fiind pusa partial si formal in vigoare dupa 23 aug 1944. Ea a asigurat un cadru legislativ unitar, participarea masiva a cetatenilor la viata politica si a consolidat functionarea constitutiilor statului.



Limitele regimului democratic: Regimul democratic de Rom a avut o serie de limite care au viciat viata politica democratica din Rom. Numirea guvernului de catre legi, astfel incat in Rom exista un parlament guvernamental si nu un guvern parlamentar. Lipsa de experienta a electoratului rural in marea majoritate si analfabet in parte. Abuzurile in timpul alegerilor, rivalitatea acerba dintre partide, intervenitii a regelui Carol II-lea in viata politica ceea ce a dus la alunecarea Rom de la regim democratic la regim autoritar.

Ideologii si practici politice: In Rom au existat ideologii democrate, neoliberalismul si taranismul precum si ideologii extremiste, legionarismul si comunismul.

Neoliberalismul: Exponent politic PNL, ideologi: Stefan Zeletin, Vintila Bratianu.

Idei avansate vizau: dezvoltarea prin forte proprii „prin noi insine” prin capitalul munca si initiativa rom. Consolidarea capitalului autohton „pt a ne elibera de finanta straina”, aceasta nu implica refuzul colaborarii cu capitalul strain, presupunea colaborarea in conditii avantajoase. Dez productiei proprii industriale pt a ne elibera de piata straina. Cresterea rolului statului in societate in reglementarea raporturilor dintre principalii factori ai productiilor precum si in fundamentarea politicii economice din Rom. Sustinea consolidarea rolului burgheziei in societate.

Practica politica: PNL a dominat viata politica a Rom in primul deceniu interbelic (1918-1928) per numita „Decada bratienista”. PNL a mai guvernat tara si in per 1934-1937. Masuri adoptate: Legea privind introducerea votului universal noiembrie 1918, legea privind comercializarea si controlul inteprinderilor de stat, cea mai imp masura a reprez adoptarea constitutiei unificarii (28 martie 1923) care a consolidat si unificat cadrul democratic institutional din Rom Mare. In 1924 legea energiei, minelor si invatamantului secundar. In 1925 legea unificarii administrative prin care tara era impartita in judete conduse de prefecti, in plasi cond de pretori, in comune urbane, rurale si state cond de primari. In 1926, o noua lege electorala prin care se introduceau norme unitare de organizare si desfasurare a alegerilor precum si „prima majoritara”, legea pe langa astectele sale pozitive incalca principiul egalitatii votului. In per 1934-1937 PNL a adoptat masuri de incurajare si protejare a industriei romanesti, stimuland acele ramuri ale industriei, nou create. In 1937 a adoptat legea privind incurajarea agriculturii si legea creditului national.

Taranismul: A fost rep de Partidul Nat Taranist

Ideologi: Virgil Madgearu, C-tin Stere

Taranismul sustinea ca rep o a 3-a idee de dez a Rom. Sustinea rolul prioritar al taranului in viitorul stat taranesc. Ideea preponderentei agriculturii in viata economica, o agric moderna, bogata pe stiinta si mecanizare, dez intelectuala si materiala a taranilor pt a fi apti sa practice o agric moderna. Sustinea acele ramuri ale industriei care isi aveau sursele de materii prime in tara. Taranismul era adeptul regimului politic parlamentar.

Practica politica, masuri adoptate: PNT a guvernat tara in per Marii Crize Economice. In 1929 a adoptat legea stabilizarii monetare bazata pe un impumut extern. Masura a fost urmata de alte 3 imprumuturi in per 1930-1932. in 1932 a fost adoptata legea suspendarii executiei silite. In 1932 legea conversiunii datoriilor agricole ale tarnilor, au fost adoptate legi de simulare a exportului de cereale.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate