Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
» Romania in concertul european


Romania in concertul european




Romania in concertul european

De la razb Crimeei la cucerirea independentei de stat a rom (1853-1878). In a 2-a jum a sec XIX, afirmarea notiunii rom si lupta sa pt emancipare si crearea statului rom national au fost conditionate de contextul SE european si de evolutia problemei orientale. Dupa 1821 problema rom se individualizeaza in cadrul chestiunii orientale devenind parte integranta a acestei probleme si un elem imp in raportul de forte intre marile puteri.

Elem nou al acestei perioade il constituie intensificarea activitatii politice si diplomatice a puterilor occidentale in pb romaneasca. Ea nu mai este lasata la latitudinea exclusiva a imperiilor limitrofe spatiului romanesc. Totodata asistam in prima jum a sec XIX la consolidarea influientei politice a Rusiei tariste in principate. Conventia de la Akerman din 1826 a marcat inceputul prolectoratului rusesc, iar Tratatul de la Adrianopol din 1829 consacra ocupatia militara a Rusiei in principate precum si un regim politic hibrid implicand suveranitate otomana si protectoratul rusesc.




Imp Otoman recunoastea in mod oficial protectoratul rusesc asupra tarilor romane. Regulementele organice, acte cu caracter fundamental introduse in principate in 1831-1832 sub supraveghere tarista au consacrat dreptul proconsular al Rusiei in principate. Rusia a devenit o veritabila putere dominatoare, statut ascuns de putere protectoare.

Adoptarea regimului aditional: interzicea principatelor orice modificare a regulamentului organic fara acceptul Rusiei tariste. 1848 infrangerea fenomenului revolutionar romanesc si ocupatia militara turco-tarista parea sa fi indepartat pe timp indelungat rezolvarea problemei romanesti. 1853-1856 Raz Crimeei a redeschis pb orientala, infrangerea Rusiei a readus dezbaterea pb rom in cadrul lucrarilor Congresului de Pace de la Paris 1856- propunerea contelui Walewskwi de constituire a unui stat tampon aflat sub granita colectiva, era menita sa constituie un obstacol in calea politicii orientale a Rusiei.

Relatia marilor puteri fata de aceasta propunere evidentia conflictele epocii. Congresul de Pace de la Paris, chestiunea rom imparteau in puterile umaniste: Fr, Prusia, Sardinia, Anglia, in tabara antiumanista se aflau: Rusia si Austria. Franta sustinea unirea principatelor in ideea constituirii statului tampon, obstacolul in ideea pol orientale a Rusiei. Consolidarea pozitiilor in SE Europei, Fr, era interesata in promovarea intereselor sale econ in principate. Rusia vedea in unirea principatelor un mijloc de slabire a Imp Otoman, aliandu-se portilor Fr, Rusia urmarea anihilarea aliantei anglo-franceze.

Prusia si Sardinia aveau nev de un precedent diplomatic care sa le sprijine actiunea vizand unirea Germ si Italiei. Anglia a avut o pozitie oscilanta, initial a sprijinit unirea principatelor pt ca apoi credincioasa ideii integritatii Imp Otoman, sa o respinga. Imp Otoman vedea in unirea principatelor o etapa in lupta romanilor pt independenta in viitor si un inceput al dezagregarii Imp Otoman. Austria aprecia ca un stat roman ar fi devenit un nucleu de atractie al milioanelor de rom aflati sub dominatia sa.

1856 hotararile Trat de la Paris semnat la 18-30 martie 1851 nu au hot nimic in leg cu unirea principatelor. Trimiterea in principate a unei comisii interne- constatarea situatiei principatelor si sa elaboreze un raport catre marile puteri ce urmau sa hot soarta principatelor. 1857 adun ad-hoc alegeri falsificate in Moldova au generat tensiunea rel diplomatice cu poarta, mergand pana la ruperea acestora. Asa s-a ajuns la compromisul de la Orbone (aug 1857) intre Napoleon II si reg Victoria. Anglia accepta anularea alegerilor falsificate, in schimb Fr renunta la ideea unirii definitive si imediate a principatelor – o abandonare temporala a unirii princip.

Conferinta de la Paris 1858 (mai-aug) a adoptat Conventia de la Paris, noua lege fundam a principatelor. Prevederi: mentinerea suveranitatii, garantia colectiva, interzicea orice interventie in principate fara consimtamantul puterilor garante, au hot alc unei confederatii sub numele de Principatele Unite ale Mold si Valahiei cu 2 domni, 2 guverne, admitea institutii comune, Curtea de Casatie, Comisia Centrala cu sediul la Focsani. Aspecte ale modernizarii: desfiintarea privilegiilor, legea rurala, reglementarea raportului dintre fenciari si tarani. 1859 exploatand cu abilitate inexactitatea prevederilor conventiei fortelor unioniste au decis peste capul puterilor garante alegerea aceluiasi domn in Mold.

Domnia lui Cuza – obiective ale diplomatiei domnului unirii: recun dublei alegeri de catre puterile garante, recun unirii depline, impunerea principat in relatiile cu alte state ca entitate de sine statatoare. Consolidarea autonomiei in sensul unei indep. Masuri: trimiterea de misiuni diplomatice in capit puterilor garante: Paris, Londra, Berlin, Viena. Conf de la Paris aproba-1859- 5 dintre puterile Fr au reven actul dublei alegeri: sep 1859 Austria si Turcia au recun si ele dubla alegere. Unificarea deplina a fost recun la Conf de la Constantinopol (sep-dec 1861) dar numai pe timpul domniei lui Cuza. 22-24 ian 1862 – Guvern unic, adunare unica.

Obiectivele politicii: externe – in timpul domniei lui Cuza: recun dublei alegeri, recun unirii depline, afirmarea principatelor ca enititati de sine statatoare in raporturile cu alte state. Masuri pt afirmarea independentei ca factor a principatelor: infiintarea agentiilor diplomaice la Paris, Constantinopol, Belgrad, infiintarea ministerului de externe, desfintarea jurisdictiei consulare staina, modernizarea armatei, impunerea dreptului principatelor de a-si modif legile, emiterea de distinctii si decoratii romane, incercarea de a bate moneda nationala, stabilirea de rel diplomatice cu Serbia, sprijinirea luptei de eliberare nat a bulgarilor si polonezilor.

1866-1870 context inter: au loc modif in raportul de forte intre marile puteri, infrangerea Fr in rab cu Prusia 1870, infiintarea partidului dualist austro-ungar 1877, unificarea germanilor si italienilor si constituirea lor in state nationale. Domnia lui Cuza a continuat linia de politica externa a predecursorului lui, acordand balcanilor o atentie prioritara. Masuri: 1868 incheie un statut de colab cu Serbia, 1866 si 1869 au loc contacte cu emisorii guvernului grec vizand declansarea unor actiuni otomane, continua masurile de sprijinire a bulgarilor. 1873-1877 au fost initiate ac diplomatice indraznete si abile menite sa realizeze independenta Romaniei.





Pozitia fortelor politice din Rom fata de indep. In aceasta chestiune toate fortele politice erau de acord sa obtina independenta. Liberalii se pronuntau pt o apropiere de Rusia, sg putere interesata in dezmembrarea Imp Otoman si participarea la o ac deschisa antiotomana. Consevatorii apreciau ca independenta poate fi obtinuta printr-o leg mai stransa cu Germ si Austro-Ungaria. Romania trebuia sa adopte o pozitie de neutralitate in cazul unui razboi. Rusia era apreciata drept un pericol iminent pt Rom. In 1873 Carol I punea deschis pb obtinerii independentei in consiliul de ministrii. Ac diplomatice: in 16 iunie 1876 Memoriul ministrului de externe al Rom, M.Kog care cerea recun individualitatii statului roman si a numelui de Romania. Recun pasaportului rom, delimitarea granitei cu Imp Otoman, incheierea unor conventii econ si juridice cu Imp Otoman. Reactia marilor puteri a fost ostila cerilor romanesti.

In acest context Rom a intensificat ac de apropiere cu Rusia. La 29 sep 1876 se desf la Livadia convorbiri intre o delegatie a Rom condusa de I.C.Bratianu si o delegatie rusa condusa de tarul Alexandru II. Conv au vizat reglemetare trecerii trupelor ruse pe teritoriul Rom. La 4 aprilie 1877 se incheie la Buc Conventia romano-rusa privind trecerea trupelor ruse pe teritoriul Rom, de asemenea Conventia stabilea marsul trupelor ruse pe terit Rom, prevedea cheltuielile ocazionate de aceasta trecere sa fie suportate de guv rus. Rusia se obliga sa mentina sa se apere integritatea teritoriala a Rom precum si drepturile statului Rom asa cu rezulta din legi. 29-30 aprilie 1877 Parlam a adoptat motiuni privind starea de razb cu Imp Otoman. 9 mai 1877 Parlam adopta motiuni prin care a proclamat independenta Rom. Propunerea de cooperare militara a fost respinsa de Rusia, dar esecurile din fata Plevnei l-au silit pe marele duce Nicolae sa ceara prin telegrama din 19 aprilie principelui Carol I trecerea urgenta la S de Dunare. Fara sa existe un tratat cu Rusia, Carol I a hot trecerea la S de Dunare convins ca sacrificiile romanilor vor face imposibil de contestat dreptul Romaniei la independenta.

Contributia armatei romane

Rom si Conferinta de Pace de la Paris 1919-1920

Obiectivul Romaniei – princip obiectiv al delegatiei rom la Conf de Pace a fost recun international (consacrarea juridica internat) a noului statut teritorial si politic dobandit in urma actelor plebiscitare de la Chisinau 27 martie 1918, Cernauti 15/28 noi, Alba Iulia 1 dec. Pozitia Romaniei – desi Rom trebuia sa beneficieze potrivit Tratatului din 4 aug 1916 cu Antanta de conditii egale de participare cu marii sai aliati Rom a fost inclusa in categora statelor cu interese „speciale”, ceea ce ii limita participarea numai la acele dezbateri care vizau Romania. Hot la Conf de Pace au fost adoptate de marileputeri invingatoare grupate in consiliul celor 4.

Tratatul de Pace – insemnatate . Tratatul cu Germ a fost semnat la Versailles la 18 iunie 1919 fara ca delegatia rom sa-fi putut exprima obiectiile sau sa-l si putut studia. Pt a preveni o asemenea situatie seful delegatiei Rom Ion I.C.Bratianu a inaintat o nota verbala in numele Rom prin care solicita ca proiectele tratatelor de pace sa fie prezentate din timp. Tratatul cu Austria leza in mod grav suveranitatea si interesele econ ale Rom. Astfel marile puteri is revervau dreptul de a ocroti drepturile si interesele minoritatii lor nat din Rom,iar printr-o Conventie speciala Rusia trebuia sa acorde tranzitul liber pe timp de 5 ani pt marfurile mijl de trans si supusii marilor puteri aliate si asociate. In semn de protest I.I.C.Bratianu a parasit lucrarile Conferintei, s-a intors in tara si a prezentat demisia Suveranului.

A urmat un adev razb al notelor ultimate, care a silit guv sa semneze tratatul cu Austria la Saint Germain la 10 dec 1919, tratatul recun unirea Bucovinei cu Rom. Tratatul cu Ungaria a promovat cele mai aprige dispute, deleg maghiara a incercat sa mentina intacte frontierele Ungariei milenare, in timp ce deleg rom a convins prin argum stiintifice si prin apelul la principiul autodeterminarii popoarelor asupra dreptului Rom la teritoriul Transilvaniei. Prin Trat de la Trianam semnat la 4 ian 1920 Ung renunta la toate drepturile asupra teritoriilor foste monarhii dualiste, recun astfel unirea Trans cu Regatul Rom. Seria restituirilor terit pt Rom se incheia cu Trat de la Paris din 28 oct 1920 prin care Anglia, Fr, It si Japonia recunostea apartenenta Basarabieila Rom.

Alte aspecte care au lezat interesele Rom la Conf de Pace: Rom s-a impus o suma de 500 mil coroane aur rep preluarea unei parti din despagubirile austro-ungare, apoi o suma de un mld coroane aur rep contravaloarea bunurilor Austro-Ung ramase pe terit Rom si o suma de 230 mil franci rep asa zisa cota de eliberare. Rom nu i s-a returnat din cele 72 de mld lei aur pagube de rzb decat 31 mld lei aur, iar din despagub de razb germane nu i s-a reversat decat un procent de 1,1% din reparatiile germane. Trat de pace semnate de Rom au meritul de a fi recun in plan inter idealul marii uniri ale romanilor.



Perioda 1920-1940 – rel intern. Principalele obiective ale diplomatiei rom in per interbelica au fost: apararea integritatii teritoriale si a unitatii nationale, combaterea revizionismului statelor vecine, apararea statutului teritorial la pacii si securitatii internat. O prima ac diplomatica a vizat combaterea revizionismului maghiar ce viza prin proiectul Confederatiei Danubiene refacerea Ungariei „milenare”. In acest sens, ministrul de ext al Rom, Take Ionescu a lansat proiectul unei aliante in 5 care sa cuprinda: Polonia, Cehoslovacia, Rom, Iugoslavia si Grecia. Acest proiect a esuat din cauza divergentelor dintre Polonia si Cehoslovacia si dintre Grecia si Iugoslavia. In anul 1921 prin straduinta lui Take Ionescu s-au pus bazele unei aliante regionale, defensiva numita Mica Intelegere care cuprindea Rom, Cehoslov si Iugoslavia. Partile semnatare isi propuneau masuri de aparare in comun in cazul unui atac reprovocat din partea Ungariei sau Bulgariei si coordonarea ac de politica externa a celor 3 state.

In 1921 Rom incheia un tratat de alianta cu Polonia, fapt ce a constituit o punte de legatura intre Polonia si Mica Intelegre. Un rol imp in apararea integritatii teritoriale a Rom l-au avut tratatele incheiate in anul 1926. rom reinoia mai vechea alianta cu polonia prin care partile semnatare se angajau sa pastreze contra orcarei agresiuni independenta lor politica. In acelasi an Rom a incheiat tratate de amicitie cu Fr si It prin care partile isi propuneau consultari si ajutor in cazul unui atac reprovocat. In vederea normalizarii rel cu URSS au avut loc la Viena in martie 1924 neg romane-sovietice.

Deleg rom a conditionat reluarea rel cu URSS de recunoasterea unirii Basarabiei cu Rom, in timp ce deleg sovietica a propus organizarea unui plebiscit in Basarabia, fapt ce ar fi insemnat neglijarea hotararii exprimata de locuitorii Basarabiei si iesirea de sub prevederile Tratatului. La 9 feb 1929 Rom a semnat Protocolul de la Moscova prin care patile se angajau sa puna in aplicare imediat T. de la Paris care scotea razboiul din randul mijloacelor de rez a dif dintre state. In conditiile instaurarii nazismului in Germ 1933 si a transf revizionismului in politica oficiala de stat, diplomatia rom a incercat sa largeasca frontul antirevizionist. Astfel prin straduinta ministrului de ext al Rom, Nic Titulescu impreuna cu alti rep ai statelor balcanice a pus bazele la 9 feb 1934 Atena unei noi aliante regionale defensive numita „Intelegerea Balcanica”. Ea cuprindea Rom, Iugoslavia, Grecia si Turcia. Semnatarii se ogligau sa nu interprinda obligatiepolitica fara consimtamantul celorlalte parti contractante. Aliatii se obligau sa-si apere in comun frontierele lor balcanice.

In zilele de 3-5 iulie 1933 Rom a semnat alaturi de URSS si vecinii sai conventiile de definiere a teritoriului si agresiunii. Prin terit se intelegea pamantul asupra caruia un stat isi exercita suveranitatea sa ceea ce insemna pt Nic Titulescu o recunoastere indirecta a apartenentei Basarabiei la Romania. La 9 iunie 1934 Rom a reluat rel diplomatice cu URSS-ul fara ca prin acestea Moscova sa fi recunoscut unirea Basarabiei cu Romania. In anul 1936 primind imputerniciri depline, Nic Titulescu a incheiat in urma neg cu Maxim Litvinov, un protocol care urma sa fie inscris intr-un tratat de asistenta mutuala romano-sovietica. Protocolul mentiona in 2 randuri ca frontiera pt cele 2 tari Nistrul. In conceptia lui Titulescu o asemenea prevedere rep o recun indirecta a apartenentei Basarabiei la Romania.

Perioada 1935-1939 a fost marcata de intensificarea ac revizioniste si agresive ale Germ hitleriste si de poloitica conciliarista promovata de M.Britanie si Fr. Introducerea serviciului militar obligatoriu 1935, ocuparea zonei demilitarizare a Rom (martie 1936), cedarea cu acordul M.Brit si Fr a regiunii sudete a Cehoslov prin acordul de la Munchen (29-30 sep 1938), anexarea Austriei (martie 1939) si desfiintarea Cehoslov ca stat. In acest context diplomatia Rom a incercat sa descurajeze revizionismul Ungariei se seama Cehoslov, a refuzat oferta Poloniei de a anexa Ungaria Subcarpatica si a incercat sa consolideze rel cu M.Brit si Fr. In noi 1936 Carol II efectueaza vizite oficiale la Londra si Paris si o vizita particulara in Germ.

In convorbirile cu Hitler, acesta i-a cerut regelui sa paraseasca alianta cu Fr si M.Brit si sa aduca la putere Garda de Fier. Rasp regelui a fost decapitarea Garzii in noaptea 29-30 noi 1938, actiune ce a inrautatit rel cu Germ. La 23 martie 1939 Rom a incheiat un tratat econ cu Germ, avantajos acestei tari. In aprilie 1939 guvernele M.Brit si Fr acorda garantii Rom si Greciei pt independenta lor politica. In mod surprinzator si f grav pt situatia Rom la 23 aug 1939 s-a incheiat la Moscova tratatul de reagresiune sovieto-german. Tratatul continea si un protocol secret prin care cele 2 state isi imparteau sferile de influenta in Europa. In art 3 al Protocolului, Germ recun interesele Uniunii Sovietice in Basarabia.



Perioada 1940-1947. Anul 1940 a fost un an tragic in ist rom, Capitularea Fr la 22 iun 1940 a accelerat pretentiile anexioniste ale Moscovei. La 23 iun 1940 Molotov inainta o nota ambasadorului german in care exprima hotararea Moscovei de a rezolva imediat diferentul cu Rom in chestiunea Basarabiei si Bucovinei. Rasp german din 25 iun exprima asentimentul Germ pt ocupaea Basarabiei dar si ingrijorarea privind extinderea pretentiilor Moscovei asupra Bucovinei. Acest rasp a obligat Moscova sa-si readuca pretentiile la N Bucovinei. La 26 iun orele 22 Molotov remitea ambasadorului roman Gheorghe Dovidescu prima nota ultimativa in care cerea cedarea Bucovinei si N.Bucovinei in 24 h. A 2 zi pe 27 iun 1940 au avut loc la Buc 2 consilii de coroana in care s-au confruntat adeptii rezistentei militare si cei ai mentinerii statului Rom prin cedare.

Numai 6 participanti s-au pronuntat pt rezistenta militara. Rasp guv roman a fost socotit de Moscova drept imprecis si inacceptabil. La 28 iun orele 01:30 noaptea a fost inaintata a 2 nota ultimativa sovietica in care cedarea acestor teritorii urma sa se faca in 14 zile. A 2 zi urmau sa fie ocupate orasele Chisinau, Cernauti si Cetatea Alba, in aceiasi zi 28 iun, guv rom a trimis nota de acceptare a cedarii teritoriale. Rom ceda un terit cu o sup de 50.000km2 si o pop de 3,7 mil loc. Aceasta cedare a intensificat ac revizioniste ale Ungariei si Bulgariei sustinute de Germ hitlerista si stimulate de Uniunea Sovietica. Intre 16-24 aug 1940 s-au desf la Severin tratativele romano-maghiare iar intre 19-21 aug 1940 tratativele romano-bulgare la Craiova.

Tratativele rom-maghiare au esuat dat pozitiilor dif ale celor 2 deleg, astfel deleg maghiara a solicitat Rom un terit de 69 mi km2 cu o pop de 3,9 mil loc. Acestui principiu, deleg rom condusa de Valeriu Pop i-au opus principiul etnic posibil de implinit prin evacuarea pop maghiare din Trans insotita de mici rectificari teritoriale in fav Ungariei. In aceasta situatie, Hitler a intervenit si a cerut pertilor sa accepte arbitrajul Axei de la Viena. Asa zisele neg de la Viena s-au desf in zilele de 29-30 aug 1940. Rom a fost puna in situatia de a accepta arbitrajul Axei sau de a disparea de pe harta Europei. In ziua de 30 aug 1940 deleg Rom cond de Mihail Manoilescu a semnat dictatul de la Viena prin care ceda Ungariei NV Trans.

La 7 sept 1940 Germ garanta frontierele Rom. Rom semna actul prin care ceda Bulgariei Cadrilaterul. Consecinte: cedarile terit din vara 1940 au pus capat sist diplomatic al Rom din per interbelica si existentei Rom Mari. In urma manifestarilor de strada din Buc si din provincie indreptate impotriva regimului carlist, Carol II a fost nevoit sa abdice in fav fiului sau Mihai. Astfel s-a instaurat la 4 sept 1940 in Rom reg de dictatura legionaro-antenesciana. Cond statului a devenit Ion Antonescu sprijinit de Garda de Fier. La 23 noi 1940 Rom semna Pactul Tripartid alaturi de Germ, It si Japonia. Dorind sa elibereze teritoriile acaparate de URSS in vara anului 1940, Ion Antonescu a angajat Rom alaturi de Germ hitlerista in razb antisovietic.

La 27 iulie 1941 armata rom elibera Basarabia si Bucovina de N, iar in per urmat a participat la operatiuni militare dincolo de Nistru in Crimeea, Caucaz si Stalingrad. Dupa marea infrangere de la Stalingrad, Ion Antonescu convins ca Germ pierduse razb a demarat neg cu aliatii anglo-americani in vederea iesirii Rom din razb. In ian 1943 si in vara aceluiasi an, Antonescu a propus contelui Ciano iesirea simultana din razb a It, Rom si Ung, propunere ce a fost respinsa de ministrul de externe italian. Au fost angajate neg cu aliatii in capit unor state neutre : Lisabona, Madrid, Berna, Vatica. In acelasi timp a angajat neg cu aliatii si opozitia rep de PNL si PNT in deosebi la Cairo.

Situatia grava militara in care se afla Rom, pierderile umane uriase si perspectiva distrugerii Rom l-au det pe regele Mihai sprijinit de fortele politice din Blocul national democrat sa dea la 23 aug 1944 o lovitura de stat prin care a inlaturat regimul de dictatura antonesciana, a iesit din razb anitisovietic si s-a alaturat conditiei natiunilor unite. Armata rom a participat la eliberarea NV Trans la 25 oct 1944, a Ung, Cehoslov si Austriei. La 12 sept 1944 delegatia Rom semna la Moscova Conventia de Armistitiu, un veritabil dictat prin care Moscova isi impune vointa in Rom. Recunostea ca Rom a iesit din razb la 24 aug 1944. Considera Rom ca stat invins si nu unul care a iesit din razb prin fortele proprii. Obliga Rom sa intretina trupele sovietice aflate in Rom. Obliga Rom sa plateasca despagubiri de razb URSS-ului in val de 300 mil dolari pe timp de 6 ani, suma platita in marfuri. Granita cu URSS-ul era aceea fixata prin notele ultimate din vara anului 1940. prevedea constituirea Comisiei Aliate de Control dominata de reprezentantii sovietici.








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate