Cate ceva despre Tezaurul dacic de la Lupu

Cate ceva despre Tezaurul dacic de la Lupu

         Aparitia in cadrul artei argintului din Dacia preromana a unor imagini infatisand diferite personaje sau scene cu vietuitoare (mamifere, pasari, reptile) poate fi considerata o raritate. Afirmatia isi are temei in faptul ca pe durata sec. XIX-XX au fost descoperite pana in momentul recuperarii tezaurului de la Lupu un numar restrans de asemenea piese arheologice. Acestea sunt placa fragmentara de argint provenita de la Cioara (actualmente Salistea, jud. Alba), o fibula pe al carei arc aplatizat in forma triunghiulara se afla modelat un cap uman - exponat despre care se cunoaste doar ca provine de undeva din Transilvania, perechile de fibule similare celei de mai sus, gasite la Coada Malului, jud. Prahova si la Balanesti, jud. Olt, cele doua fibule-falere de la Bucuresti-Herastrau, precum si o falera elipsoidala si una circulara (ambele provenite de la Surcea, jud. Covasna). In total 9 obiecte din care 2 (placa de la Cioara si fibula transilvana) se pastreaza la muzee din exteriorul tarii noastre, vestigii recuperate din 6 puncte (din care doar cinci identificate cu certitudine).

In atare situatie prin recuperarea tezaurului de la Lupu in al carui continut erau nu mai putin de 7 reprezentari figurative antropomorfe si avimorfe a insemnat un incomensurabil castig stiintific. Ba mai mult decat atat grupajul obiectelor de arta dacica de la Lupu apareau pentru prima data imagini ale unor personaje feminine redate integral pe obiecte din foaie de argint.

Daca consemnam ca despre placa de argint de la Cioara, obiect aflat in anul 1821, piesa pe care sunt infatisati integral doi barbati (dintre care doar unul este intreg), discutiile cercetatorilor continua si in prezent, este firesc ca cele cinci imagini antropomorfe si doua scene cu vulturi si serpi ale tezaurului de la Lupu sa provoace nenumarate comentarii si studii care se vor perpetua vreme indelungata pe parcursul timpului. Deci, distinsilor colegi Ioan Glodariu si Vasile Moga, cei care au trudit la publicarea acestui tezaur, nu li se poate reprosa nimic in ceea ce priveste modul de prezentare si incadrare tipologica si cronologica a acestei importantissime descoperiri arheologice fortuite. Imagistica de pe falerele (medalioanele) de la Lupu ridica insa un numar atat de mare de intrebari incat nici un eventual conclav al istoricilor de arta antica de  pe intregul nostru continent nu ar putea sa epuizeze subiectul. Studierea acestor reprezentari figurative se va face "cu pasi mici" pe masura ce alte noi descoperiri similare vor fi aduse intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat pe masa de lucru a arheologilor.

Cu circa douazeci de ani in urma cercetatorul bucurestean Mihai Gramatopol atragea atentia in mai multe contributii ale domniei sale asupra faptului ca arta prelucrarii artistice a argintului din Dacia anteromana nu putea sa apara brusc in cadrul societatii daco-getice[1] deodata cu intemeierea formatiunii politico-militare condusa de catre Burebista. La acea data ideea n-a fost luata prea mult in considerare deoarece era "impamantenita" prezumtia ca intre arta tracica nord-dunareana din seco-lele VI - V a. Chr. si creatiile in argint din sec. I a. Chr. - I d. Chr. ar exista o cezura de minim doua sute de ani[2]. Recent descoperitul tezaur de la Lupu, dupa opinia subsemnatului, aduce o oarecare dovada a legaturilor intrevazute de catre colegul Mihai Gramatopol. Pe doua din medalioanele de argint sunt redate intr-un mod de executie destul de stangaci, dar totusi indeajuns de edificatoare, pasari de prada in asociere cu cate un sarpe. Acei pe care ii putem numi vulturi au aripile desfacute si cozile evazate. Pliscurile inchise au langa extremitati capetele taratoarelor, serpi ale caror guri sunt inchise si nu ating ciocurile vulturilor.

Pe langa exemplificarile unor imagini similare constand din alaturarea pasare + sarpe existente pe cnemida pentru piciorul drept aflata in mormantul princiar tracic de la Agighiol, cele de pe frizele vaselor bitronconice, imaginile similare de pe vasul  bitronconic de la Portile de Fier si de pe cnemidele de la Vraća (Bulgaria), mai adaugam o reprezentare de acest gen. Este vorba de "desenul" incizat pe manerul dreptunghiular al sabiei de bronz, obiect emblema, ce s-a descoperit in apropiere de orasul dobrogean Medgidia, jud. Constanta. Intr-o magistrala stilizare si excelenta asezare in spatiu a imaginii, pe respectivul maner (manusa armei) e redat prin tehnica inciziei un vultur ale carui aripi sunt desfacute, iar coada ii este evazata. Capul pasarii este asezat pe un gat inalt si puternic. Ciocul, foarte curbat al vulturului este inchis. Paralel cu linia gatului se inalta spre extremitatea ciocului un sarpe al carui cap, avand gura inchisa, e plasat dedesubtul ciocului (fig. 1). Fara indoiala ca aceasta reprezentare este una dintre cele mai bune analogii cu imaginile de pe perechea de medalioane cu pasari si serpi din cadrul tezaurului de la Lupu (cel putin pana in stadiul actual al cercetarilor). Este astfel  cert ca alaturarea vultur - sarpe tine de religia daco-getilor.

Referitor la cele trei imagini feminine de pe medalioanele de la Lupu mentionam faptul ca exista unele detalii comune cu anumite elemente de pe placa descoperita la Cioara. Se constata ca in toate cazurile figura umana e redata frontal, in vreme ce picioarele sunt reprezentate "in profil". Mai este comuna marcarea cu cerculete incizate a conturului personajelor, fiind mai accentuata "inconjurarea" capului. Se mai constata o redare oarecum similara a membrelor superioare, prin eliminarea segmentarii acestora, fiind reprezentate prin liniatura curbata (foarte evidenta mai cu seama la personajul pastrat partial de pe placa de la Cioara. Deocamdata nu putem sti daca aceste trasaturi comune sunt pur si simplu intamplatoare sau fac trimiterea la un loc comun de confectionare a pieselor dacice de argint aici in discutie.

Cele cateva succinte constatari expuse mai sus nu pot deocamdata sa constituie marturii deosebite in elucidarea amplei problematici a tezaurului dacic de la Lupu, dar consideram ca ele ar fi utilizabile cu oarecare folos in viitoare studii bazate pe noi descoperiri arheologice.

Cat priveste ilustratia auxiliara a articolului nostru credem ca este cazul a ne rezuma la reproducerea vulturului de pe manerul sabiei emblema de la Medgidia, pe considerentul ca placa de la Cioara - Salistea este arhicunoscuta celor interesati in cercetarea artei argintului din Dacia anteromana. La randul lor, medalioanele de la Lupu sunt  cu exactitate redate prin desen in articolul elaborat de Ioan Glodariu si Vasile Moga, material aparut in anul 1994 in "Ephemeris Napocensis", IV, p. 37 - 41, figurile nr. 5 - 11. Imagini fotografice de buna calitate ale acestor relicve exista in cataloagele expozitionale Goldhelm, Scwert und silverschätze, Frankurt am Main , 1994, p.180-181, nr. 61, 2 - 8 si I Daci, Milano, 1997, p. 349 - 352, fig. 811 - 820. Cateva detalii suplimentare despre tezaur pot fi obtinute din Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi a Romaniei, vol.  II (D-L). Bucuresti, 1996, p. 335, articol elaborat de I. H. Crisan.

Mihai Gramatopol, Recenzie la Contribution à l'étude de l'art thraco-gète, Bucuresti, 1969 (ed. in lb. romana), in "Revue Roumaine d'Histoire de l'Art", VII, 1970, p. 128 - 133; idem, Iconografia monetara dacica autohtona, Revista Muzeelor, 1, 1969, p.32; idem, Arta si arheologie dacica si romana, Bucuresti, 1982, p. 80 - 97.

I. H. Crisan, Despre arta "traco-getica", Anuarul Institutului de Istorie si Arheologie Cluj-Napoca,  XVII, 1974, p. 25 - 34.