Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Informatica


Index » educatie » Informatica
Proiect bazele informaticii


Proiect bazele informaticii


UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA

Facultatea de Economia Turismului Intern si International

PROIECT BAZELE INFORMATICII

~ Introducere in lumea calculatoarelor ~

Nu exista domeniu si nu ar trebui sa existe persoane care sa nu aiba sau sa fi avut acces la un calculator. In acest sens sunt argumente suficiente, pornind de la avalansa de cunostiinte, de informatie care inseamna si putere, de multitudinea de posibilitati de comunicare si de usurare a muncii.



Calculatorul nu este utilizat numai pentru efectuarea calculelor simple sau a sarcinilor de automatizare, scopul initial pentru care a fost creat. Calculatoarele au patruns in domenii pentru care nu au fost gandite la inceput. Oamenii sunt natural superiori calculatorului, mai putin in ceea ce priveste activitatile de rutina, ce constau in activitati repetitive. In aceste domenii calculatorul poate inlocui omul in totalitate. Cu toate acestea, chiar si acolo unde bogatia de idei, creativitatea sau puterea de decizie sunt solicitate, calculatoarele incep sa fie folosite, cel putin ca ajutoare. Motivele acestei extinderi vizibile a posibilitatilor de utilizare a calculatoarelor sunt numeroase. Astfel, se pot enumera:

      Cresterea exploziva a capacitatii de prelucrare a calculatorului

      Scaderea drastica a costurilor de achizitionare si utilizare

      Dezvoltarea sistemelor de operare si a programelor tot mai apropiate de utilizator

      Dezvoltarea de programe din ce in ce mai productive

      Cresterea standardizarii programelor

      Dezvoltarea in continuare prin legarea la retele de calculatoare.

Domenii de folosinta a calculatorului:

      Intocmirea corespondentei de afaceri

      Intocmirtea formularelor de lucru si a prezentarilor

      Realizarea evidentei contabile

      Calculul costurilor

      Statistici si verificare

      Administrarea adreselor clientilor

      Urmarirea termenelor

      Posta electronica (e-mail)

      Folosirea Internet-ului in vederea procurarii de informatii

      Cumparaturi

Un calculator reprezinta un dispozitiv electronic pentru prelucrarea datelor. Exista mai multe tipuri de calculatoare, in functie de capacitatea de lucru a fiecaruia:

o       Supercalculatoare

o       Calculatoare mari

o       Calculator personal

o       Statie de lucru

Calculatorul functioneaza pe principiul

INTRARE - PRELUCRARE - IESIRE

Partile componente ale unui calculator sunt:

  • Dispozitive de intrare, pentru introducerea datelor in calculator
  • Unitatea centrala, pentru prelucrarea datelor
  • Dispozitive de iesire, pentru a prezenta uilizatorului datele prelucrate
  • Suporturi de memorie externa, pentru stocarea datelor pe o anumita durata in scopul folosirii lor ulterioare.

Un calculator este format dintr-o parte hardware si o parte software.

Partea hardware consta in ansamblul componentelor fizice din care este alcatuit calculatorul (cutia calculatorului, monitor, tastatura, mouse, sistem audio, imprimanta, scanner, camera video) si tot ce intra in componenta acestora.

Partea software include programele prin care utilizatorul exploateaza sistemul de calcul. Cu ajutorul componentei software utilizatorul transmite calculatorului metodele de structurare si de redare a datelo, prelucrarea acestora, precum si metode de gestiune a acestor resurse. De remarcat este faptul ca din tot mai multe elemente importante din arhitectura unui calculator au capatat individualitate, pastrandu-si intrarea in sistem, prin acest lucru urmarindu-se posibilitatea "upgrade"-urilor fara a se inlocui intregul sistem.

Partea sofware este compusa in general din sistemul de operare si din programe utilitare care permit calculatorului managementul fisierelor sau al unor periferice.

Sistemul de calcul este format din:

  1. Unitatea Centrala de Procesare
  2. Unitatile periferice:

dispozitivele de intrare

dispozitivele de iesire

dispozitivele de intrare-iesire

  1. Memoria interna si externa
  2. Sistemul BUS

Unitatea centrala de procesare este un circuit microscopic care este principalul procesor din calculator. Un CPU este in general un singur microprocesor facut din material semiconductor, de obicei siliciu, avand pe suprafata milioane de componente electrice. Pe o scara mai larga, CPU este de fapt insumarea unitatilor de procesare interconectate, fiecare fiind raspunzatoare pentru un singur aspect al functiei CPU-ului. Unitatile de procesare interpreteaza si implementeaza instructiunile software-ului, face calcule si comparatii, decizii logice (adevarat sau fals), stocheaza temporar informatii pentru alte unitati de procesare, monitorizeaza pasii programului in desfasurare si permit CPU-ului sa comunice cu alte parti componente ale calculatorului.

Principala functie a CPU-ului este de a realiza operatii aritmetice si logice, asupra datelor luate din memorie si asupra informatiilor primite de la periferice.

Unitatile de intrare, cum ar fi tastatura, mouse, scanner, joystick, camera digitala, light pen, touch panel etc., permit celui ce opereaza computerul (user) sa comunice cu acestea.

Unitatile de iesire sunt acele unitati cu ajutorul carora calculatorul comunica utilizatorului rezultatele procesarii sale: monitoare, imprimante, boxe, proiectoare etc.

Unitatile de intrare-iesire sunt acele unitati care pot prelua date sau informatii si in acelasi timp pot transmite date sau informatii: modem, placile de sunet sau imagine etc.

Memoria interna (RAM - random access memory si ROM - read-only memory). Memoria RAM este acea memorie care se sterge la inchiderea sistemului de calcul. Ea poate fi de mai multe feluri: FPM-RAM (fast page mode), EDO-RAM (extended data output), SD-RAM (syncronous dynamic), RD-RAM, DD-RAM si altele. Un important mod de a le deosebi este prin viteza lor de accesare a datelor. Fata de RAM, ROM este memoria care poate fi doar citita, nu si alterata, si nu poate fi stearsa.

Memoria externa este cea care pastreaza datele si informatiile chiar dupa inchiderea calculatorului si poate fi transportata. Aceasta poate fi stocata pe hard-disk, floppy disk, CD-ROM, benzi magnetice etc.

Unitate BUS este un cablu plat cu numeroase fire paralele, care permite partilor componente ale computerului sa intercomunice. Pe acest cablu pot fi transmise in acelasi timp mai multi biti.

Componentele de baza ale unui sistem de calcul

Unitatea centrala de prelucrare este componenta care poate realiza efectiv operatiile de prelucrare a datelor care sunt alcatuite din operatii artimetice, logice, de manipulare a datelor si altele. Unitatea centrala se afla in interiorul carcasei calculatorului pe asa-numita placa de baza (mainboard sau motherboard). Unitatea centrala are in componenta sa procesorul, memoria de lucru si controler-ul de intrare-iesire (I/O) cu sistemul de magistrale (bus-uri).

Echipamentele periferice sunt foarte variate din punct de vedere al fabricantilor, calitatii, pretului etc. Acestea extind unitatea centrala si reprezinta interfata dintre utilizator si calculator. Datele de intrare si iesire precum si programele pot fi introduse si rulate de la tastatura dar pot fi introduse pe discuri sau alte suporturi cum ar fi benzi magnetice in vederea prelucrarii ulterioare.

Unitatile de interfata sunt dispozitive si circuite cu care se poate asigura legatura intre diferitele echipamente periferice sau dintre acestea si unitatea centrala. La o unitate centrala pot fi atasate mi multe echipamente periferice, ca si de unitati de interfata.

MICROPROCESORUL:



Microprocesorul este un circuit electronic care functioneaza in mod asemanator unitatii centrale de procesare (CPU), executand calculul si procesarea datelor, a operatiilor logice si aritmetice, dar mai ales poate sa implementeze date la o anumita adresa, precum si sa determine o anumita adresa. Microprocesoarele sunt de asemenea folosite in alte sisteme electronice avansate, cum ar fi multe din  perifericele calculatorului, sistemul electric al avioanelor moderne sau al aparaturii electro-casnice etc. Microprocesorul este, la o scara foarte larga, un circuit integrat.

Procesorul este elementul de baza al unui microcalculator.

Fizic, microprocesorul este un set de circuite integrate intr-o pastila de siliciu. In general, un procesor poate realiza initilizarea sesiunii de lucru, incarcarea sistemului de operare, executarea tuturor aplicatiilor si controlul fluxului de date.

Un microprocesor are in arhitectura sa mai multe sectiuni, fiind din multe puncte de vedere asemanator cu CPU-ul: unitatea aritmetico-logica (ALU), registrii, unitatea de comanda si control, unitatea BUS, si unitatile de memorie interna continute in chip. Microprocesoarele mai complexe mai contin si alte sectiuni, cum ar fi cele de memorie speciala, numite "cache memory", folosite pentru a mari viteza de acces a memoriei din unitatile de stocare externa.

Microprocesoarele au anumite caracteristici care le confera performanta:

  1. Viteza de lucru, data de viteza ceasului
  2. Capacitatea de memorie pe care o poate aloca la un moment dat
  3. Setul de instructiuni pe care le poate executa
  4. Capacitatea registrilor de lucru
  5. Tipul constructiei

Principala caracteristica a unui procesor este viteza, legata de viteza ceasului care vibreaza la o anumita frecventa masurata in MHz.

PLACA DE BAZA:

Placa de baza este principala placa de integrate din interiorul calculatorului. Cele mai importante chip-uri si alte parti componente electronice care realizeaza functiile computerului se afla pe placa de baza. Placa de baza conecteaza elemente variate de pe ea sau atasate de ea, prin intermediul ghidajelor electrice. Este indispensabila computerului si confera principala functie de compilare sau procesare.

Placile de baza mai contin de asemenea componente de procesare importante, cum ar fi sistemul BIOS (basic input/output sistem), care contine instructiunile principale necesare pentru a controla computerul atunci cand este pornit; diferite chipuri de memorie de tipul celor RAM sau Cache; circuite de control pentru mouse, tastatura si monitor; si chipurile logice care controleaza diferitele parti din funtiile calculatorului. Avand cat mai multe din componentele cheie ale computerului pe palca de baza imbunatateste viteza de operare a computerului.

Ghidajele electrice care transporta datele pe placa de baza se numesc BUS. Volumul de date care poate fi transportat simultan intre componentele calculatorului, cum ar fi, de exemplu, intre imprimanta sau monitor si microprocesor, afecteaza viteza la care poate functiona un program.

HARD DISK-UL:

Hard disk-ul este una din cele mai importante componente din calculator. Inchis in interiorul carcasei calculatorului, hard disk-ul stocheaza informatiile necesare utilizatorului.

Oficial aparute in anul 1956, hard disk-urile sunt de fapt una din inventiile ce vin ca rezultat al unui lung lant de inovatii. Fara indoiala ca una din cele mai mari frane pentru majoritatea sistemelor de calcul astzai sunt partile mecanice, iar hard disk-urile sunt in mare parte niste dispozitive mecanice.

Hard disk-ul este singura parte mecanica esentiala pentru functionarea care, la ora actuala, mai face parte dintr-un calculator modern. Din cauza aceasta, ea este si cea mai inceata, in comparatie cu restul componentelor PC-ului (se exclud floppy-ul si unitatea CD-ROM, care nu se folosesc continuu). Chiar daca nu este o componenta electronica 100%, totusi nivelul la care a ajuns este remarcabil.

PLACA VIDEO (GRAFICA):

Placa video traduce instructiunile software ale computerului in imagini afisate pe monitor. Este o placa de integrate care se ataseaza pe placa de baza a calculatorului printr-un slot. Ea determina cat de repede unda de electroni a monitorului reimprospateaza imagineaza si cate culori pot fi afisate. Placa video trebuie sa fie compatibila cu monitorul pentru a putea functiona in mod normal.

Placa grafica, video sau adaptorul grafic este acea componenta care reprezinta in primul rand dispozitivul de afisare cu unitatea centrala. Placa grafica datorita chipurilor pe care le contine degreveaza procesorul de problema procesarii imaginii video si de a afisare a acesteia. Placa grafica lucreaza in corelatie cu monitorul si cu ajutorul careia sistemul poate afisa prelucrarile, datele, imaginile etc. pe care acesta le foloseste.

Principalele placi grafice sunt:

  • MDA care permite afisarea de texte alb-negru
  • CGA este capabil sa afiseze si grafica in doar 4 culori
  • HGC afiseaza alb-negru atat text cat si grafica dar neperformant din punct de vedere al rezolutiei
  • EGA afiseaza text si imagini in doar 16 culori
  • VGA afiseaza grafica detaliata in 256 de culori
  • SVGA grafica la rezolutii medii care are 65 000 culori
  • XVGA care este unul dintre standardele de astazi pentru placile grafice care pot afisa de la 16,7 milioane de culori la rezolutii foarte mari.

Placa grafica este un adevarat sistem de calcul in care un procesor care se numeste chip grafic poate procesa datele si le poate transporta la memorie pe magistrale de date catre un convertizor de iesire.

Principalele componente ale placii grafice sunt:

cipul grafic

magistrala de comunicatie

convertizorul RAMDAC

Chipul grafic are un rol bine definit, acela de procesor pentru o placa grafica. Acest chip are functii 2D si 3D si este conceput in principal pentru prelucrarea grafica.

Magistrala sistem asigura comunicarea dintre memoria interna si chipul grafic. AGP este un bus dedicat special operatiunilor grafice de afisare care dubleaza si cvadrubleaza performantele de transfer ale binecunoscutei magistrale PCI.

Placile grafice au memorie proprie. De obicei cu cat memoria este mai mare, cu atat performantele pe care le are placa grafica sunt de exceptie. Placile grafice au nevoie de aceasta memorie pentru a nu consuma din memoria de sistem atunci cand afiseaza o grafica complexa.

RAMDAC este un circuit care converteste datele binare ale imaginii in format analogic ca apoi sa le transmita dispozitivului de afisare. Parametrul prin care se masoara RAMDAC-ul este MHz. Cu cat valoarea este mai mare, cu atat viteza de procesare a imaginii creste simtitor.

MONITORUL:

Monitorul este principalul dispozitiv periferic de iesire care permite afisarea temoprara a informatiilor care se afla in calculator, date care au fost introduse de la tastatura sau rezultate al prelucrarii lor.

Monitorul este acea componenta a calculatorului cu ajutorul careia se prezinta sub forma de imagine si text, informatiile generate de catre calculator. Monitoarele moderne pot afisa o gama variata de informatii, incluzand text, pictograme, fotografii, grafice computerizate, filme sau animatii.

Monitorul este alcatuit din punct de vedere material si functional din doua elemente: dispozitivul de afisare si placa video. Tehnologia ofera dispozitive de afisare care pot fi cu tuburi catodice CRT sau cu cristale lichide LCD.

Majoritatea monitoarelor folosesc un tub catodic CRT (cathode-ray-tube), care este un tub de sticla ingust la un capat si deschizandu-se cu un ecran plat la celalalt capat.

Circuitele magnetice din interiorul monitorului controleaza un electromagnet care scaneaza si focalizeaza unda de electroni pe ecran, iluminand pixelii.

Intensitatea imaginii este controlata de un numar de electroni care ciocnesc un anumit pixel. Cu cat mai multi electroni lovesc acel pixel, cu atat luminozitatea creata de el este mai mare. Viteza cu care este realizata scanarea pixelilor, care in final creeaza imaginea, se numeste rata de improspatare.

Marimea ecranului monitoarelor este masurata prin diagonala. O dimensiune normala pentru monitoare ar fi cea de 38 cm (15 inch).

Rezoutia monitoarelor variaza in functie de marimea ecranului si a adapter-ului de display. Acest adapter este o placa de integrate care receptioneaza informatii de la placa video, pe care le transforma in imagine, ele urmarind un anumit standard.

TASTATURA:

Tastatura este acel periferic prin care se pot introduce date in computer. Este o combinatie intre masina de scris si termianele echipamentelor computerizate, fiind un echipament vital in functionarea computerului. Tastatura este principalul mijloc de introducere a datelor in calculator. Din punct de vedere functional  la actionarea simpla a unei taste, tastatura sesizeaza o activitate care este bazata pe interpretarea unor semnale electrice. Ea este un dispozitiv periferic de introducere a datelor si textului pe calculator. Standardul cel mai cunoscut pentru tastaturi este cel QWERTY, dupa aranjarea primelor litere pe tastatura, pe randul superior de litere, de la stanga la dreapta.

Tastaturile moderne sunt conectate la CPU prin cablu sau transmisie infrarosie. Cand o tasta este apasata, un cod numeric este transmis spre driver si spre sistemul de operare al computerului. Driver-ul traduce acest semnal iar microprocesorul il preia, intelegandu-l. Aproape toate tastaturile au codul ASCII (American Standard Code for Information Interchange). Alte coduri: ISO Latin 1, KANJI si Unicode.

Tastaturile sunt de mai multe categorii destul de variate pentru un numar de utilizatori care prefera diferite dimensiuni, functii, forme si alti parametri importanti. Astfel exista tastaturi standard, ergonomice, fara fir, precum si tastaturi speciale.

Tastaturile standard sunt acele tastaturi traditionale care au de regula 102 taste dar pe piata se pot gasi si tastaturi cu 105 taste. Aceste trei taste ce se afla in plus pe tastatura sunt taste cu functii speciale, cum ar fi deschiderea meniului Start sau simularea click dreapta. Tatsaturi care au butoane speciale cu functii speciale cum ar fi cele care pornesc o aplicatie, cele care seteaza starea de "stand by" a tastaturii, controlul volumului etc.

Tastaturile ergonomice sunt interesante castigandu-si popularitatea in special datorita compartimentului in "V" a blocului alfanumeric. Acesta ofera celui care utilizeaza tastatura un confort deosebit. Blocul alfanumeric este divizat in doua parti, acestea fiind independentre una fata de cealalta.

Tastaturile fara fir sunt de asemenea unele dintre cele mai "futuriste" tastaturi avand in vedere ca ele nu sunt conectate la unitatea centrala prin nici un fir. Aceasta face ca ele sa aiba un grad ridicat de portabilitate. Ele se impart din doua mari tipuri: cele care comunica prin raze infrarosii si cele care comunica prin radio.

Tastaturile speciale sunt acele dispozitive care integreaza pe langa perifericul clasic de a introduce date si alte dispozitive cum ar fi un scanner, trackball-uri, boxe, microfon, controale audio, porturi USB sau o zona de afisaj cu ceas sau calculator.

Din punctul de vedere al dispunerii tastelor, pe suprafata tastaturii exista patru serii de taste diferite, care sunt grupate in blocuri de taste:

bloc de taste alfanumerice

bloc de taste functionale

bloc de taste de deplasare si pozitionare

bloc mini-numeric

MOUSE:

Este cel mai folosit dispozitiv de comunicare utilizator-computer. Mouse-ul este cel mai cunoscut si cel mai raspandit dintre periferice. Mouse-ul este alcatuit din punct de vedere fizic dintr-o carcasa care este prevazuta cu doua sau trei butoane, bila cauciucata care transmite unitatii centrale miscarile efectuate, un cablu de conectare si un conector de interfata. Mouse-ul este de foarte multe dimensiuni si marimi. Pe piata au aparut si mouse-uri cu butoane de scroll, atat vertical cat si orizontal. Conectarea la un calculator se face simplu si in mod variat depinzand de modelul de mose ales: prin cablu, port serial USB sau fara fir prin conexiune in infrarosu.

Mouse-ul este un dispozitiv care permite introducerea de comenzi si de date prin pozitionarea cursorului care-i este atasat si actionarea unuia dintre butoanele sale.

Mouse-ul este folosit in mod frecvent pentru introducerea de pozitii pe ecran, pentru desenare urmand pozitia cursorului, pentru selectii din meniuri si cutii de dialog.

Interactiunea cu utilizatorul este realizata pe baza a patru tipuri de actiuni ce pot fi efectuate asupra mouse-ului:




  1. deplasare pentru a aduce cursorul in pozitia dorita;
  2. click - apasarea unuia din butoanele sale;
  3. double-click - doua apasari succesive si rapide ale unuia dintre butoane;
  4. deplasare cu mentinera apasata a unuia dintre butoanele sale.

FLOPPY DISK DRIVE

Floppy disk-ul este acea unitate de stocare pe un disc flexibil ca fiind un suport de memorie externa, si care este conectata la calculator printr-o interfata.

Componentele din care este alcatuita unitatea floppy disk sunt:

capete de citire/scriere

dispozitiv de actionare al capului

motor de antrenare

placi cu circuite

masca

conectori

Pe fiecare exista o protectie la scriere. Unitatea FDD are un mecanism care detecteaza aceasta protectie si in consecinta unitatile care sunt protejate vor fi imosibil de scris. Ca si la hard disk suprafata discului floppy este divizata in zone concentrice care poarta denumirea de piste. Numarul de piste care exista pe o suprafata a discului depinde de tipul discului. Capacitatea de memorare a unui disc flexibil depinde de urmatorii factori:

numarul fetelor utilizate

numarul pistelor pe o fata de disc

numarul sectoarelor de pe o pista

densitatea de inregistrare masurata in numar de biti/inch2

Discurile flexibile pot fi catalogate si clasate dupa mai multe criterii cum ar fi:

dupa numarul de fete utilizate:

simpla fata: S S

dubla fata: DS

dupa densitate:

simpla densitate: SD

dubla densitate: DD

extra inalta densitate: ED

inalta densitate: HD

cvadrupla densitate: QD

CD-ROM:

CD-ROM-ul este termenul folosit atat pentru discul de plastic de 5 inch, acoperit cu aluminiu pe care este stocata informatia, cat si pentru unitatea care il citeste. El se defineste ca suportul pe care sunt stocate informatii prin intermediul mijloacelor optice (laser-ul folosit atat la scriere, cat si la citire), care poate fi doar citit in majoritatea cazurilor (exista si unitati CD-WRITER sau CD-REWRITER, care pot scrie doar o singura data CD-urile construite special pentru aceasta operatie, respectiv de doua ori).

Din punct de vedere al capacitatii, un CD-ROM poate stoca o cantitate destul de impresionanta de informatii, anume 700-800 MB, echivalentul a 500 000 pagini de text scoase la imprimanta, 80 minute de muzica inregistrata la cea mai buna calitate, sustinand peste 450 dischete de 1,44 MB.

PLACA DE SUNET:

Placa de sunet este acea componenta cu ajutorul careia calculatorul proceseaza sunetul si il reda spre utilizator cu ajutorul boxelor sau sistemelor audio. Placa de sunet este o placa de integrate care poate traduce informatiile digitale in sunet si invers. Placile de sunet se atasaza de placa de baza printr-un slot, si sunt conectate in mod obisnuit de boxe. Pentru a reda sunetele, placa de sunet receptioneaza informatii digitale dintr-un fisier si le transforma in impulsuri electrice pe care le trnsmite boxelor, ce produc sunetele. Daca placa de sunet este atasata unui microfon, aceasta poate prelua sunetul, transformandu-l in informatii digitale, prin captarea unor secvente foarte mici de sunet.

Componentele audio sunt acele componente multimedia care ajuta la o mai buna comunicare intre utilizator si calculator dar si la realizarea si rularea aplicatiilor multimedia.

IMPRIMANTA:

Imprimanta este un periferic al computer-ului care imprima text sau o imagine creata de computer, pe hartie sau pe o alta suprafata plana. Imprimantele pot fi clasificate in mai multe feluri, cea mai uzuala fiind aceea prin care imprimantele au impact sau nu cu foaia de scris. Cele care au impact cu foaia pot fi cele de tipul dot-matrix sau daisy-wheel, iar cele care nu lovesc foaia pot fi imprimante laser, ink-jet, bubble-jet sau termale.

Caracteristicile pe care imprimanta le poate avea sunt urmatoarele:

caliatatea imaginii sau rezolutia

viteza

modalitatea de alimentare cu hartie

zgomotul pe care il face atunci cand tipareste ceva

numarul de fonturi pe care le poate tipari

limbajul de control al imprimantei

capacitatea de emulare

costul imprimantelor

conectivitatea

latimea carului

cromatica

Exista mai multe tipuri de imprimante:

cu impact, adica cu caractere metalice si panglica care este tusata

cu ace sau care mai sunt numite matriceale

chimice sau ardere a hartiei tratate termic

cu jet cerneala care se bazeaza pe picaturi mici de cerneala incarcate electric

SCANNER:

Scanner-ul este un periferic de intrare care este capabil sa transforme informatia analogica in format digital si care se bazeaza pe fenomenul de modificare a intensitatii unui fascicul luminos in momentul in care acesta intalneste o suprafata de culoare oarecare. El foloseste un echipament fotosensibil pentru a scana pagina sau alt mediu, traducand acest joc de lumini sau culori in semnal digital care poate fi manipulat fie de un software de recunoastere al caracterelor, fie de un software grafic. Un mod frecvent intalnit este cel "flatbed", adica dispozitivul de scanare se misca sau citeste documentul stationat. Un astfel de scanner foloseste un mecanism de scanare plasat deasupra documentului.

Un alt tip de scanner este cel care are dispoitivul de scanat imobil, iar documentul trece pe deasupra acestuia. Unele scannere folosesc camere video pentru a converti imaginea in semnal digital procesat de computer.



Scannerele se deosebesc si prin calitatea (rezolutia) imaginii scanate, imagine masurata prin dpi (dots per inch).

Scannerele se diferentiaza in functie de mai multe tipuri constructive, fiecare dintre acestea avand propriile caracteristici in ceea ce priveste rezolutia, formatul de scanat, mecanismul de antrenare a suprafetei de scanat, memoria.

Caracteristicile scannerelor sunt:

rezolutia

adancimea culorii

suprafata si viteza

Tipuri de scannere: acestea pot fi de diferite dimensiuni si marimi. Cele mai raspandite tipuri de scannere sunt cele "flatbed" si seamana destul de mult cu un copiator.

MODEM:

Modemul ca periferic de comunicatii este considerat ca inovatia esentiala din era Internet.

Modemul (Modulator Demodulator) este dispozitivul capabil sa transforme semnalul digital in semnal analogic, care poate fi transmis prin intermediul liniilor telefonice si de a recompune semnalul analog in semnal digital. El este perifericul ce practic face posibila comunicarea intre doua calculatoare prin intermediul retelei telefonice.

In primul rand modemul este caracterizat prin viteza de transmisie. Este foarte important sa se faca distinctia intre "line speed" (viteza liniei, cea efectiva a modemului) si "DTE speed" (Data Terminal Equipment Speed - viteza cu care calculatorul "discuta" cu modemul).

Orice modem foloseste din resursele sistemului un port serial (un corn) si un IRQ, putand exista conflicte intre modem si celelalte peirferice. Chipul care converteste datele primite pe portul serial in semnale care pot fi transmise prin linii telefonice se numeste UART (Universal Asynchronous Receiver and Transmiter).

BOXELE ACTIVE:

Boxele active sunt un sistem periferic cu ajutorul caruia utilizatorul poate interactiona pe cale auditiva cu sistemul. Sunt diferite de boxele clasice ale combinelor Hi-Fi sau ale altor sisteme audio profesionale. Aceste se deosebesc prin faptul ca in general boxele de calculator includ si un amplificator, lucru care lipseste boxelor profesionale care folosesc un amplificator extern, prin aceasta crescand considerabil calitatea sunetului si a performantelor audio; boxele de calculator au un invelis pentru a evita interferenta radiatiilor magnetice ale unitatii centrale.

Cea mai raspandita specificatie pe care o au boxele este aceea a puterii in wati, numita si putere muzicala.

Cea mai noua tehnologie in domeniul boxelor de calculator este cea de folosire a portului USB pentru a receptiona semnale audio digitale si pentru a defini parametric audio precum basi, inalte, volum. Avantajul boxelor USB este acela ca performantele sonore sunt independente de placa de sunet. Exsta sisteme audio gen Home theatre care contin mai multe boxe, numite sateliti.

MEMORIA INTERNA:

Memoria unui calculator este o componenta principala a unitatii centrale capabila sa inregistreze informatiile, iar apoi sa le transmita prin canale de comunicatie sub forma de impulsuri electrice la unitatea specializata in prelucrarea lor. Memoria este o locatie a unitatii centrale unde informatiile se stocheaza sub forma binara in circuite integrate specializate.

Memoria ROM sau Read-Only Memory este un circuit integrat care contine un ansamblu de registri care au aceeasi marime si care stocheaza informatiile primite odata pentru totdeauna. Ea nu poate fi nici stearsa si nici actulizata. Procesorul poate doar sa citeasca datele de pe aceasta memorie, dar nu o poate scrie.

Aceasta memorie ROM contine informatii permanente despre operatiile de baza ale calculatorului. Memoria contine programe prin care se testeaza si se initializeaza sistemul de pornire. Memoria ROM contine BIOS-ul care controleaza modul in care informatiile sunt transferate intre monitor, tastatura, unitatile de memorie externa, memoriile RAM si ROM. Exista de asemenea si memorii PROM si memorii EPROM.

Memoria RAM CMOS este cea care poate mentine continutul si dupa oprirea sistemului si este alimentata cu ajutorul unei baterii. Ea este folosita indeosebi pentru a memora unii parametri de sistem cum ar fi ora, data curenta, configuratia sistemului si configuratia memoriei.

Memoria RAM este memoria la care accesul este deplin atat prin citire, cat si prin scriere. Caracteristici pentru memoria RAM sunt: timpul de acces, capacitatea de memorare. Memoria RAM are un caracter volatil, insemnand ca datele sunt pastrate temporar, orice intrerupere de curent afecteaza iremediabil continutul acesteia. Aceasta lucreaza impreuna cu procesorul si rolul ei este de a stoca datele si programele care pot fi accesate rapid de catre procesor sau de catre diverse dispozitive ale sistemului.

Fizic, memoria RAM este compusa din doua stari stabile, sau mai bine spus, doua nivele de tensiunela iesire, sau doua nivele magnetice.

Memoria cache este un fel de memorie cu o viteza mult mai mare, viteza care este data de modul de constructie, in acest mod fiecare element de memorie este un cache. Memoria cache este mult mai scumpa decat celelalte memorii. Este folosita cu precadere de procesor sau ca o interfata care se interpune intre procesor si celelalte tipuri de memorii, sau alte elemente hardware. Se poate intampla ca o singura zona de memorie cache sa nu fie suficienta pentru a putea face fata capacitatilor procesorului si atunci se foloseste o alta zona de memorie care poarta denumirea de nivel 2.

Zonele de memorie interna care sunt instalate pe un PC sunt urmatoarele:

      memoria conventionala sau de baza

      zona de memorie superioara

      zona de memorie inalta

      memoria extinsa

      memoria expandata

      memoria RAM video

      memoria ROM pentru adaptoare

      componenta ROM BIOS de pe placa de baza.

Memoria externa este acea memorie care este folosita o perioada de timp mai mare decat o sesiune de lucru a unui sistem de calcul. In functie de suportul pe care se vor stoca datele necesare exista doua tipuri de memorii externe:

memorie reutilizabil cum ar fi hartia, folia de plastic, filmul etc.

memoria reutilizabila prin prelucrari automate cu calcluatorul.

Caracteristicile principale ale unei componente hardware de memorie externa sunt:

   tipul de memorie si cel care o produce (fabricantul)

   volumul pe care il are memoria

   viteza de acces pe care o are la informatie

   rata de transfer a informatiei

   tipul de interfata cu sistemul de calcul

   caracteristicile de forma si de conectare.

Bibliografie

  Cezar Mihalcescu, "Bazele Informaticii" - ghidul utilizatorului in turism; editura Pro-Universitaria, editia a II-a revazuta si adaugita, Bucuresti, 2006

  Vasile Baltac, "Permisul European de Conducere a Calculatorului" - acreditata de ECDL Romania, Casa de editura Andreco, 2003

  https://www.jurnalul.ro/

  https://ro.wikipedia.org/wiki/Computer







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate