Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
Relieful pe gresii, conglomerate, argile, marne, loessuri și valorificarea turistica


Relieful pe gresii, conglomerate, argile, marne, loessuri și valorificarea turistica




Relieful pe gresii, conglomerate, argile, marne, loessuri i valorificarea turistica

Gresiile i conglomeratele comportament fizico-mecanic i chimic similar in func ie de natura cimentului;




Gresiile cu ciment de natura calcaroasa favorizeaza apari ia unor forme pseudocarstice (lapizuri, doline, chei, pe teri);

Gresiile    cu ciment argilos ori marnos sus in un peisaj geomorfologic cu alunecari de teren, organisme toren iale i de ravenare;

Alternarea orizonturilor de gresii cu alte tipuri de roci, in special carbonatice sus in o morfologie selectiva a umerilor petrografici, pere ilor, arcadelor, turnurilor, ciupercilor, etc.

Cre terea gradului de coezivitate a particulelor din conglomerate ori    din depozitele de microconglomerate conduce la apari ia abrupturilor, sectoarelor de chei i defilee, vailor de decolare

Conglomeratele care prezinta ciment calcaros genereaza forme de eroziune selectiva coloane, sfinc i, babe sau ciuperci, hornuri, poli e, pseudolapiezuri, alveole de dizolvare

Argilele rezulta prin consolidarea sau cimentarea pelitelor (material cu granula ie fina, particolele

nu depa esc in diametru 2 , format prin precipitare ori din suspensiile apelor fluviale i maritime).

Tipologia argilelor este data de compozi ia mineralogica (caolinitul este o argila saraca in silice, iar montmorillonitul este o argila cu con inut foarte ridicat de silice, iar tip intermediar este illitul).

Argila se comporta din punct de vedere fizico-chimic ca o roca impermeabila, iar in stare uscata este foarte avida de apa. Saturarea in apa, accentueaza impermeabilitatea ei, se gonfleaza, marindu- i volumul, i devine plastica, respectiv instabila pe suportul litologic, condi ionand prin plasticitatea sa decolarea stratelor din acoperi



Instabilitatea orizonturilor argiloase este dictata de prezen a ori absen a apei, care determina importante schimbari de volum. Suprasaturarea in apa a argilelor confera caracterul semifluid al depozitelor, rezultand curgerile noroioase sau toren ii de noroi. Daca orizonturile argiloase sunt expuse radia iei solare directe i circula iei eoliene, atunci coezivitatea particolelor, in urma evaporarilor intense, va slabi, iar orizonturile ori cuvertura argiloasa va fi u or indepartata prin eoliza ie.

Marnele sau argilele carbonatice au un comportament fizico-chimic asemanator.

Morfologia regiunilor modelate pe argile i marne prezinta urmatoarele trasaturi geomorfologice

vai largi, subadaptate sau incompetente, cu pat aluvial ajustat prin ridicare, datorat competitivita ii reduse a raului (debite mici i afluenia mare    a materialului deluvial dinspre versan i slab inierba i sau cu un covor vegetal cu deb=nsitate mica a speciilor vegetale)

interfluvii rotungite sau plate; energie de relief redusa; izvoare rare , rauri cu turbiditate mare;

Modelarea se realizeaza prin procese de eroziune liniare ( iroire, ravenare, toren i) i areala (alunecari, alunecari-surpari, pseudosolifluxiuni, curgeri noroioase).

Morfologii specifice: Pod. Transilvaniei, Pod, Moldovei, Pod. Sucevei, Subcarpa ii Curburii, Subcarpa ii Modovei, Subcarpa ii Getici, Podisul Barladului, Dakota (Bad-lands-uri).







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate