Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
ACTIVITATILE ECONOMICE ALE EUROPEI SI ROMANIEI


ACTIVITATILE ECONOMICE ALE EUROPEI SI ROMANIEI




ACTIVITATILE ECONOMICE ALE EUROPEI SI ROMANIEI

  1. CARACTERISTICI GENERALE

Europa concentreaza toate activitatile economice, ponderea cea mai importanta in crearea PIB-ului fiind detinut de sevicii, urmat de industrie si agricultura

Materiile prime sunt variate dar in general cu rezerve reduseÞmajoritatea materiilor prime sunt importate




Industria cunoaste transformari importante bazandu-se pe industriile de arf in detrimentul celor poluante si mari consumatoare de resurse si energie

Celelalte ramuri economice sufera metamorfoze importanteÞ agricultura si cai de comunicatie moderne si perfomante

AGRICULTURA

  1. Agricultura Europei

Acest sector se evidentiaza prin practicarea unei agriculturi intensive, cu productii semnificative pe plan mondial, desi ponderea populatiei ocupate in agricultura este cea mai mica de pe Glob (mai ales in Europa Occidentala). In tarile foste comuniste, faramitarea terenurilor (determinata de retrocedari) si deficitul de mijloace a determinat diminuarea productiei agricole.

Cele doua sectoare cultura plantelor si cresterea animalelor detin ponderi egale.

    • Cultura plantelor:

a.    detine un fond funciar imortant 300 mil ha, suprafete irigate importante

b.    Europa detine primul loc la o serie de culturi:

cereale :grau- o treime din productia mondiala- Rusia, Ucraina, Franta, Germania, secara, orz, ovaz

plante industriale:sfecla de zahar-4/5 din productia mondiala Rusia, Ucraina, Franta,etc; floarea soarelui-1/2, Rusia, Ucraina, Romania

cartoful ÞRusia, Ucraina, Polonia, Germania

fructe: struguri-Italia, Franta, Spania; masline-Italia, Spania, Grecia; prune-2/5-Serbia, Romania; pere- 1/3- Italia, Spania, Germania

flori: Olanda-lalele, Bulgaria- trandafiri

    • Cresterea animalelor

se bazeaza pe sistemul intensiv, industrial, numai in zona mediteraneana, respectiv in est se mai practica pastoritul traditional

detine un septel redus de animale la nivel mondial, dar calitatea produselor este superioara

bovine-Rusia, ovine-Marea Britanie, porcine-Germania

in prezent se observao tendinta de dezvotare al sectorului privind cresterea animalelor pentru blana: vulpi argintii, hermeline etc.


  1. Agricultura Romaniei

Agricultura este o ramura traditionala a economiei romanesti care are ca mijloc de productie fondul funciar (totalitatea terenurilor situate intre granitele unei tari ,inclusiv cele aflate sub ape) agricol, care asigura produsele alimentare necesare populatiei, materii prime unor ramuri industriale si produse pentru export.

Se practica in tara noastra inca din perioada preistorica, multa vreme predominand pastoritul, practicat in mai multe forme inclusiv transhumant (pendularea turmelor in functie de anotimp din zonele inalte in cele joase). In secolul al XIX-lea dupa Pacea de la Adrianopol, structura modului de utilizare al terenurilor se modifica in favoarea culturii plantelor, mai ales cereale , Romania devenind "granarul Europei" in sec. XX.

In a doua jumatate a sec. XX, a fost sesizat un anumit progres in agricultura datorita: mecanizarii, chimizarii, irigatiilor etc, dar in ansamblu datorita colectivizarii se remarca interesul taranimii pentru productie s-a redus.

Dupa 1990 agricultura romaneasca se confrunta cu urmatoarele dificultati:

puternica fragmentare a terenurilor agricole ca urmare a retrocedarilor din 1991 (Legea 18)

lipsa fondurilor pentru investitii

dezafectarea sistemelor de irigatii ( 3 mil. ha 1989, 1,5 mil. ha 2002)

Conditiile naturale si sociale care influenteaza productia agricola sunt:

Conditiile naturale- reprezentate de

relief- joaca rol de prag termic, determinand o diferentiere a practicilor agricole pe mari unitati de relief:

zonele montaneÞ predomina cresterea animalelor

zonele de deal si podisÞ predomina viticultura si pomicultura, cresterea animalelor

zonele de campieÞ predomina cultura cerealelor, plantelor industriale si legumicole

clima-in general favorabila, uneori apar fenomene care compromit partial recoltele (inghet, seceta, etc)

solurile- sunt cu fertilitate ridicata in campie (molisoluri), medie in zonele de deal si podis (argiluvisoluri si cambisoluri), fiind uneori afectate de procese geomorfologice necesitand lucrari ameliorative

Conditiile tehnico- materiale- reprezentate de mecanizare si chimizare, indica faptul Romania se afla mult in urma altor tari (10 tractoare/ 1000 ha, 50 kg ingrasaminte/ha)

Conditiile demografice- cresterea numarului populatiei impune productii mai mari si mai diversificate

Conditiile industriale-sunt reprezentate de ramurile industriale care conditionate de repartitia culturilor agricole (intreprinderile de zahar, ulei, conserve etc), astfel remarcandu-se, in vederea reducerii costurilor de productie si a eficientizarii productiei, amplasarea acestora in zonele de cultura

I. CULTURA PLANTELOR

Cultura cerealelor

este predominanta 2/3 din terenurile arabile, locul X in lume

se cultiva mai ales:

grau-regiunile porumb (locul II in Europa si IX pe joase: C. Romana, Dobrogea (centru si sud), C. Moldovei

Glob)-extensiune mai mare: Pod. Getic, Pod. Moldovei, Pod. Transilvaniei, Lunca Dunarii, depresiuni intramontane

orz, orez (C. de Vest, S tarii), secara, sorg etc.

in unii ani datorita calamitatilor naturale (seceta, inundatii) Romania importa cereale

Cultura plantelor industriale

reprezinta materie prima pentru diverse ramuri industriale

sunt introduse in cultura la noi in tara relativ recent (exceptie inul si canepa)

se cultiva mai ales:

floarea soarelui (V Europa, VIII Glob): C. Romana. C. de Vest, Pod. Dobrogei, C. Moldovei

sfecla de zahar: C. Romana. C. de Vest, Pod. Dobrogei, Pod. Moldovei, Dep. Transilvaniei

inul, canepa, soia

Cultura cartofului

este introdus in tara abia de 2 secole, prefera zonele racoroase si umede

locul VIII in Europa, XIV pe Glob

Pod. Sucevei, depresiunile intramontane din Carpatii Orientali, S Dep. Transilvaniei

Cultura legumelor si zarzavaturilor

includ: tomatele, fasolea, mazarea etc

se cultiva in zonele joase, luncile marilor rauri, zonele periurbane (in sere si solarii)

Viticultura

datorita conditiilor favorabile de clima si relief se practica inca din Antichitate

in prezent suprafetele viticole sunt mai reduse datorita cheltuielilor mari ce le impun

Romania ocupa locul VIII la productia de vin pe Glob

caracteristica mai ales zonelor de deal si podisÞregiuni viticole:

Subcarpatii Curburii: Podgoriile Panciu-Odobesti, Dealul Mare

Pod. Moldovei: Podgoriile Cotnari

Pod. Dobrogei Podgoriile Murfatlar Podgoriile Ostrov (struguri de masa)

Dep. Transilvaniei Podgoriile Tarnavelor Jidveisi Muresului cu centrele:, Alba Iulia, Craciunel

Campia si Dealurile de Vest Podgoriile Aradului Podgoriile Teremia Mare-Buzias Podgoriile Valea lui Mihai

Pod. Getic Podgoriile Dragasani

Podgoriile Pitesti

Podgoriile Strehaia

C. Olteniei Podgoriile Segarcea Podgoriile Dabuleni

Pomicultura

se practica inca din Antichitate datorita conditiilor favorabile, mai ales in colinare si de podis

predomina marul si prunul

bazine pomicole: regiunea colinara din S (jud. Vrancea pana in jud. Mehedinti), Dep. Hateg, Iasi Baia Mare, Bistrita, Sibiu, Pod. Sucevei Timis Dobrogea

II. CRESTEREA ANIMALELOR

Si acest sector este afectat de tranzitie, inregistrand un regres in ceea ce priveste septelul, datorita:

desfiintarii C.A.P-urilor

calamitatilor naturale, lipsei fondurilor financiare a producatorilor particulari, etc

Cele mai importante sectoare sunt:

Cresterea bovinelor- reprezinta sectorul zootehnic unde efectivele au cunoscut cele mai drastice reduceri

predomina in zonele cele mai inalte: montane, de podis, deal- pe baza pasunilor si fanetelor naturale

regiuni: N Moldovei (Pod. Sucevei) si S C. Moldovei, Maramures, N si E transilvanei ( jud. Cluj-Bistrita si respectiv jud. Covasna-Harghita)

Cresterea ovinelor- este traditionala zonelor inalte din Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si respectiv Pod. Moldovei, dar in ultimele decenii, datorita sistemelor intensive de crestere cele mai mari efective sunt intalnite in Dobrogea (jud. Constanta), C. Romana (jud. Braila, Galati), C. de Vest (jud. Arad)

Cresterea porcinelor- se practica in zonele de cultura a porumbului Banat (jud. Timis), C. Romana (jud. Calarasi, Braila, Ialomita), sau a cartofului ÞTransilvania(jud. Mures, Brasov)

Cresterea cabalinelor- pentru tractiune sau de rasaÞ hergheliile Rusetu, Cislau, Mangalia, Sambata de Jos

Cresterea pasarilor- mai ales in zonele periurbane, cerealiere, datorita cererii mai mari

Apicultura -de traditie, se practica mai ales in S si SE ( C. Romana, Delta Dunarii, Dobrogea)

Sericicultura -cresterea viermilor de matase)- Banat, C. Romana

  1. INDUSTRIA
  1. INDUSTRIA EUROPEI

Europa este leaganul revolutie industriale, fiind in acelasi timp cel mei industrializat continent, fapt ce a determinat epuizarea sau reducerea drastica a unor resurse naturale

Industria extractiva este dezvoltata    mai ales in statele din Estul Europei.

petrol: Rusia, Marea Britanie, Norvegia

gaze naturale: Rusia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda

minereuri de fier: Suedia

carbune: Rusia, Germania

sare, Germania, Franta Polonia

Industria prelucratoare

este bine dezvoltata

in ceea ce priveste localizarea industriei se pot identifica urmatoarele zone:

cu    resurse carbonifere si de minereuri de fier: Silezia Superioara, Yorkshire, Donetk, Ruhr

in porturi pentru statele ce importa materia prima

in marile centre urbane

Ramurile industriei prelucratoare:

a.       Ind. metalurgica-in descrestere, produce-otel, fonta, cupru, aluminiu, zinc, etc





b.      Ind. constructoare de masini- prezinta un nivel tehnologic inalt; produce autoturisme (Germania, Franta, Spania, Italia, Marea Britanie), aeronave (Franta, Marea Britanie, Rusia), echpamente si utilaje industriale, material rulant, aparatura electrnica si electrotehnica, etc

c.       Industria chimica si petrochimica- produce o gama foarte veriata de bunuri: derivati de petrol, ingrasaminte chimice, produse farmaceutice si cosmetice, mase plasticeÞ Germania, Franta, Italia, Rusia etc.

d.      Ind. usoara produceÞ textile, cofectii, incaltaminte, marochinarie, produse alimentareÞlactate, branzeturi, vinuri (Franta, Italia, Spania), bere (Germania) etc

e.       Ind. lemnului: Rusia si tariel scandinave

f.        Ind. materialelor de constructie- fiind extrem de poluanta se afla in descrestere mei ales in tarile    occidentale

g. INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE

Este o ramura a economiei deosebit d importanta, reprezentand un indicator de baza la stabilirea nivelului de dezvoltare al unei tari

a.       Sursele de energie

a.       combustibilii fosili: carbuni, petrol, gaze naturale-rezerve in general reduse, exceptie RusiaÞtermocentrale

b.      combustibili nucleari: rezerve importante in Rusia Þ atomocentrale

c.       hidroenergia (carbunele alb)-partial utilizata, mai ales in tarile cu relief montanÞhidrocentrale

d.      alte surse: doar simbolic utilizateÞenergia eoliana, geotermala, solara, mareomotrica

b.      Industria energiei electrice

Europa este continentul unde au aparut pentru prima data centralele electrice. In ceea ce priveste structura balantei energeticeÞ predomina termoenergia-Italia, Ucraina,Rusia, Germania, Marea Britanie, Spania; urmata de hidroenergie: Norvegia, Elvetia, Austria, Suedia; atomoenergia : Franta, Lituania, Belgia, Bulgaria, Ungaria

  1. INDUSTRIA ROMANIEI

Evolutia

Inceputurile industriei romanesti se concentreaza la sfarsitul sec XVIII, cand apar primele exploatari de carbune in Banat. In prima jumatate a sec XIX apar primii germeni ai dezvoltarii industriale, care au determinat adevarata dezvoltare a industriei la sfarsitul secolului (exploatari de petrol, unitati de prelucrare a petrol, metalurgie, etc), si mai ales dupa Unirea Transilvaniei cu Romania.-1918-capitalul intern si extern determinand aparitia unor mari intreprinderi si conturarea unor regiuni industriale:

central-sudica cu centrele Bucuresti, ploiesti, zona valea Prahovei

centrala- Depresiunea colinara    a Transilvaniei

sud-vestica -Banat

In aceasta perioada (perioada interbelica), in 1938 se inregistreaza ce mai importanta productie industriala, bazata in special pe industria usoara si alimentara.

Dupa 1945, odata cu instaurarea regimului comunist si nationalizarea majoritatii intreprinderilor s-a trecut la industrializarea fortata, repartitia intreprinderilor facandu-se fara a tine seama de baza de materii prime.

In perioada 1950-1989, datorita subordonarii politicului, industria romaneasca prezenta urmatoarele caracteristici:

costuri de productie ridicate

eficienta redusa

gigantismul unor intreprinderi

centralizare

Dupa 1989, in perioada de tranzitie, se poate vorbi de o dezindustrializare determinata de:

imobilismul autoritatilor

amplificarea productiei pe stoc

excluderea de pe pietele internationale datorita calitatii necorespunzatoare a produselor

transformarea intreprinderilor de sta in societati comerciale si regii autonome

blocajul financiar

Acest fapt a determinat:

somaj

poluare intensa (14 zone)

restructurarea unor ramuri industriale

declinul oraselor mici monoindustriale (specializate intr-o ramura industriala)

In prezent se observa o stagnare a declinului industriei romanesti si o relansare a acesteia. Ramurile industriale care cunosc cea mai puternica dezvoltare in ultimii ani: alimentara, textila, lemnului, constructoare de masini.

Ramurile industriale:

Industria energetica- vezi resursele naturale

Industria metalurgica

MINEREUL DE FIER

detinem putine rezerve, cantitati mari fiind importate

este utilizat ca materie prima in ind. siderurgica

principalele exploatari se localizeaza:

in zonele cu roci metamorfice:

M. Poiana Rusca- 50% din productia tarii la Ghelari si Teliuc

M. Dognecea

Centre siderurgice: Galati (SIDEX), Calarasi (SIDERCA), Hunedoara, Calan, Resita (cel mai vechi 1784), Otelul Rosu, Vlahita, Targoviste; Campia Turzii, Nadrag, Iasi, Roman, Bucuresti, Buzau, Braila, Tulcea

MINEREURI NEFEROASE

Se impart dupa modul de utilizare si proprietatile fizice in :

a.       metale colorate

b.      metale auro-argintifere

a.    Metale colorate

Cuprind cuprul, plumbul, zincul, aluminiul. Acestea in zacamant formeaza minereuri complexe (exceptie aluminiul).

1. Minereurile complexe- se exploateaza :Carpatii Orientali, Muntii Apuseni, M. Poiana Rusca ,M. Banatului

Cuprul Centre de prelucrare: Baia Mare, Zlatna, Rosia Poieni

Plumbul se prelucreaza la: Baia Mare (ind. de prelucrare este extrem de poluanta)

Zincul se prelucreaza la Copsa Mica (ind. de prelucrare este extrem de poluanta)

2. Aluminiul

se obtine din alumina prin electroliza la Slatina (ALROSLATINA)

alumina se obtine prin calcinarea bauxitei la Oradea ( pe baza resurselor interne) si la Tulcea ( pe baza bauxitei importate)

bauxita este un oxid de aluminiu hidratat, format prin alterarea calcarului intr-un climat tropical umed

bauxita se exploateaza in

M-tii Padurea Craiului la : Zece Hotare, Dobresti, Varciorog

M-tii Sureanu la: Ohaba- Ponor

b.    Metale auro-argintifere

se exploateaza din timpul daco-romanilor in M-tii Apuseni si M-tii Gutai metalul este rafinat la: Baia Mare si Zlatna

Industria constructoare de masini

A fost "port drapelul" industriei romanesti in perioada socialista.

In prezent produce o mare diversitate de produse, in numeroase centre:

utilaj petrolier: Ploiesti, Bucuresti, Brasov, Bacau

utilaj minier: Petrosani, Baia mare, Targu Jiu

utilaje si echipamente pentru dotarea altor industrii

material rulant

locomotive: Resita, Bucuresti, Craiova

vagoane: Arad (metrou), Bucuresti

autocamioane si autobuze: Brasov, Bucuresti

autoturisme: Craiova (Daewo), Mioveni (Renault), Campulung (autoturisme de teren)

nave maritime: Constanta

aparate de zbor: Craiova, Bucuresti, Brasov-Ghimbav, Bacau

tractoare si masini agricole: Brasov, Craiova, Miercurea-Ciuc, respectiv Bucuresti

aparatura electronica si electrotehnica: Bucuresti, Craiova, Timisoara, Targu Mures, Zalau, Sacele (Bv), Gaesti (Ag)

aparatura de precizie si mecanica fina: Bucuresti, Sinaia, Sibiu

Industria chimica

In prezent ind. petrochimica intampina mari greutati (dezvoltata excesiv in perioada socialista) datorita dificultatilor de aprovizionare cu materii prime, capacitatea de prelucrare a combinatelor petrochimice (30 mil. tone) fiind mult peste productia interna (6 mil. tone)

Combinate petrochimice: Brazi-Ploiesti, Borzesti-Onesti, Pitesti, Midia-Navodari (cel mai mare si cu posibilitati de dezvoltare foarte bune). Produce: cauciuc sintetic, mase plastice, anvelope, fire si fibre sintetice.

Ind. produselor clorosodice produce soda caustica, soda calcinata, pe baza de sare.

Si alte ramuri sunt afectate de declin precum cele care produc ingrasaminte chimice, acid sulfuric, medicamente

Ind. celulozei si hartiei (cea mai veche) desi poseda materie prima autohtona(lemn de rasinoase, foioase, stuf) nu acopera necesarul intern, mari cantitati de hartie (de ziar mai ales) fiind importante

Industria lemnului

O ramura de traditie, in prezent nesatisfacator dezvoltata, datorita predominarii in cadrul exporturilor a masei lemnoase neprelucrate (lemnul brut). Centrele de prelucrare primara (cherestea) se concentreaza in principalele zone forestiere (Carpatii Orientali, Subcarpati), iar cele de prelucrare superioara (mobila) in zonele cu cerere mare ( zonele urbane). Bucuresti, Constanta.

Industria materialelor de constructie

Dispunand de materii prime diversificate(roci vulcanice, metamorfice si sedimentare), in cantitati mari, are posibilitati de dezvoltare reale. Ind. liantilor (ciment, var, ipsos) datorita investitiilor firmei franceze LAFARAGE, ind. ceramicii fine, ind. cristalurilor pe baza investitorilor autohtoni.

Industria usoara si alimentara

Bazata pe traditie, materia prima locala, pietei interne, au cea mai larga raspandire teritoriala, impunandu-se dintre acestea in ultima perioada ind. confectiilor.

INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE

Resursele energetice

Romania dispune de resurse energetice pe tot cuprinsul tarii, dispuse insa inegal

a.    Petrolul

Este cea mai importanta resursa energetica, in actualul stadiu de dezvoltare al societatii umane. Romania a fost cel mai mare producator de petrol pana la cel de al II-lea Razboi Mondial, de altfel fiind si prima tara din lume care a rafinat petrolul la Rafov 1857-Ploiesti , Brasov-1849.

Petrolul este utilizat ca si combustibil sau ca materie prima in industria petrochimica. Detinem inca zacaminte de petrol ( se presupune ca ar exista la mari adancimi) insa, unele sunt pe cale de epuizare, fapt ce determina importul unor mari cantitati pentru acoperirea necesarului si pentru a proteja zacamintele existente.

Principalele regiuni de exploatare sunt:

Campia Romana, Subcarpati,Podisul Getic,Campia de Vest, Dealurile de VesT, Platforma continentala a Marii Negre (exploatari cu ajutorul platformelor de foraj marin)

Petrolul este prelucrat in rafinariile de la: Ploiesti, Brazi, Campina, Midia-Navodari, Borzesti, Suplacul de Barcau, Timisoara

b.    Gazele naturale

Se impart in :

gaz metan- ce apare in domurile gazeifere din Pod. transilvaniei fiind cel mai pur din lume 99,98%

gaze asociate- se gasesc alaturi de petrol in zacamantÞ se mai numesc si "cap de gaz"

sunt utilizate ca si combustibil, in ind. chimica etc.

sunt transportate ca si petrolul din zonele de exploatare in cele de consum sau prelucrare prin conducte

pentru acoperirea necesarului se importa o mare cantitate de gaze din Fed. Rusa

Gazul metan se exploateaza in Pod. Transilvaniei in regiunile: C. Transilvaniei, Pod. Tarnavelor

Gazul asociat ( de sonda) Se gasesc in acelasi zone de exploatare ca si petrolul

c.    Carbunii

sunt exploatati inca din secolul XVII-lea in M-tii Banat

sunt utilizati ca materie prima in metalurgie (cocs metalurgic)-carbunii superiori, sau ca sursa de energie in ind. energetica (in termocentrale)-carbunii inferiori

rezervele sunt limitate ( mai ales de carbuni superiori) mari cantitati fiind importate

dupa puterea calorica se impart:

carbuni superiori: antracitul si huila

carbuni inferiori: carbunele brun, lignit, turba

Antracitul: un zacamant mic se regaseste la Schela -Gorj (M. Valcan)

Huila:

a determinat aparitia unor concentrari urbane- Microregiunea urbana Petrosani

este utilizata pentru obtinerea cocsului metalurgic sau in termocentrale



la Resita si Hunedoara-cocserii,    Calan si Petrila- semicocserii

unele mine au fost in prezent inchise, iar altele modernizate

zacamintele se cantoneaza in zona montana in doua bazine huilifere:Bazinul Petrosani ,Bazinul Aninei

Carbunele brun

este utilizat in termocentrale

se exploateaza in bazinele carbonifere: Bazinul Comanesti, Bazinul Brad

Lignitul

numit si "carbune energetic" este utilizat in termocentrale pentru obtinerea energiei electrice

reprezinta cele mai mari rezerve de carbune

se exploateaza la suprafata in cariere sau in subteran, fiind subventionat datorita costurilor de productie mari

principalele bazine carbonifere sunt: Motru-Rovinari (Pod. Getic) Subcarpatii Getici Subcarpatii Curburii Dealurile de Vest

Turba prezinta puterea calorica cea mai mica

TERMOCENTRALEÞ TURCENI (2000MW), ROGOJELU, ISALNITA (Craiova), BRAILA, MINTIA - DEVA, LUDUS -IERNUT, BRAZI, BUCURESTI

d.    Combustibilii nucleari

In tara noastra se exploateaza doar uraniul care este utilizat impreuna cu apa grea obtinuta la Halanga, la centrala nucleara de la Cernavoda pentru obtinerea energiei electrice ce reprezinta 8% din productia tarii.

e.    Hidroenergia

Utilizeaza energia apelor pentru obtinerea energiei electrice. Prezinta multiple avantaje: energie ieftina, lacurile de acumulare pot fi utilizate pentru alimentarea cu apa a populatiei, agrement, irigatii etc. Prezinta dezavantajul fluctuatiei de productie datorita regimului de scurgere neregulat al raurilor.

Puterea instalata a hidrocentralelor este de 5 700 MW, la un potential hidroenergetic de 8000 MW (din care 5 900 pe raurile interioare, din care 80% in zonele montane), iar prin amenajari complexe chiar de 13 000 MW.

Principalele hidrocentrale

pe Dunare: Portile de Fier I si II

pe Prut: Stanca- Costesti

pe Siret: Racaciuni+2 in aval

pe Bistrita: Stejaru-Bicaz si alte 12 in aval, mai mici

pe Buzau: Siriu

pe Doftana: Paltinu

pe Ialomita: Moroieni

pe Arges: Vidraru, si alte 15 in aval

pe Olt: Fagaras, Avrig, Calimanesti, Ipotesti Dragasani, Slatina, Izbiceni

pe Lotru: Lotru-Ciunget

pe Sadu: Sadu V

pe Barzava: Valiug

pe Sebes: Sugag, Galceag, Sascior, Petresti

pe Raul Mare: Raul Mare-Retezat

pe Somesul Mic: Fantanele, Gilau, Marisel, Tarnita

f.     Alte surse de energie

sunt utilizate foarte putin inca in prezent fata de potentialul existent

energia geotermica se utilizeaza in C. de Vest

energia solara se poate utiliza in C. Romana si zona litoralului

energia eoliana utilizabila in zona de Dobrogei, C. Romana si zona montana

COMERTUL

a.                                        Comertul in Europa

Datorita cresterii nivelului de cumparare si varietatii vietii socio-economice continentul nostru se evidentiaza atat prin comertul interior cat si cel exterior.

    1. Comertul interiorÞ se evidentiaza printr-o extraordinara divesitate de produse si magazine (retele de magaine BIG, CARREFOUR, KAUFLAND); in prezent se afla in plin avant comertul electronic
    2. Comertul exterior-

6 state sunt in primii 10 exportatori: Germania (I-10% dii comertul mondial), Franta, Italia, Marea Britanie, Oanda, Belgia

la importuri predomina materiile prime si produsele agricole tropicale

unele tari au balanta comerciala deficitara, importurile depasind valoarea exporturilorÞGrecia, Portugalia, Spania; iar unele state datorita exporturilor de materii prime sau competivitatii produselor au o balanta excedentara: Rusia, Germania, Olanda, Irlanda, etc

b.      Comertul in Romania

In prezent Romania detine rlatii economice cu peste 100 de state dintre care mai importante sunt cu : Iatlia, Germania, Franta, Turcia, Rusia, Marea Britanie, Ungaria, SUA, China etc,

Romania datorita scaderii productiei industriale si agricole, pe fondul restructurarii economiei, prezita un deficit al balansei comerciale, diminuat insa in ultimii ani.

ExpoturiÞarticole manufacturiere, masini si echipamante industriale, mijloace de transport, combustibili fosili, otel ,aluminiul; se remarca reducerea exporturilor produselor agricole

ImporturiÞautoturisme, aparatura electronica, produse chimice, materii prime

TURISMUL

  1. Turismul in Europa

Caracteristici:

Europa reprezinta leaganul turismului mondial, aparut in sec XIX, in Anglia

atrage cel mai mare numar de turisti anual: Franta , Spania, Italia

reprezinta o importanta sursa de venit, pentru    o serie de state chiar principala sursa de venit

Tipuri de turism:

Turismul balneo-maritim- caracteristic litoralului M. Mediterane(Nisa, Cannes, Palma de Mallorca, San Remo, Antalya etc), M. Negre (Ialta, Soci, Varna, Mamaia), Oc. Atlantic (Estoril, Biarritz), M. Manecii, M. Baltica, M. Nordului

Turismul montan    si al sporturilor de iarna: AlpiÞChammonix, Cortina d Ampezzo, Davos, Innsbruck; CarpatiÞTatranska Polianka, Zakopane, Poiana Brasov

Turismul cultural istoric- detine numeroase obiective precum: cetati palate, muzee, edificii religioase etc

  1. Turismul in Romania

Romania detine un important potential turistic natural si antropic, insuficient valorificat. In prezent exista 3 000 de unitati turistice cu peste 300 000 de locuri de cazare. S-au imbunatatit si diversificat gama serviciilor

In ultimii ani Romania a fost vizitata de peste 6 000 000 de turisti mai ales din tarile vecine: Ungaria, R. Moldova, Ucraina, Bulgaria, Iugoslavia)

Tipuri de turism:

balneomaritim- in statiunile de pe litoral

balneoclimateric-160 de statiuni

turism montan si de sporturi de iarna-necesita mari investitii pentru dotari

turism cultural-este legat de vizitarea unor obiective istorice, arhitectonice, de arta, etnografice, folclorice, edificii unicat, case memoriale etc.

drumetiile-se practica in zonele montane in special

SISTEME DE TRANSPORT

a.      In Europa

Caracteristici:

detine cel mai diversificat, dens si complementar sistem de transport de pe Glob

detine toate tipurile de transporturi

caile de comunicatie formeaza o infrastuctura si retea complexa

detine numeroase noduri de comunicatie - mai ales capitalele

pentru o mai buna fluenta a cailor ferate si rutiere au fost construite numeroase tunele in zonele montane greu accesibile, iar unele submarine -Eurotunelul

au fost stabilite la nivel european in vedrea asigurarii unei mai bune legaturi 9 coridoare de trasport paneuropean , in 3 dintre acestea fiind cuprinsa si Romania: IV, VII si IX

Transpoturile feroviare

au aparut pentru prima data pe Glob la inceputul sec XIX

este cea mai densa si electrificata de pe Glob

circula numeroase trenuri de mare viteza -TGV- 2007 Þ575 Km!h

Transporturile rutiere

au cunoscut o dezvoltare spectaculoasa in ultimele decenii atat in ceea ce priveste caile rutiere cat mai ales in ceea ce priveste numarul de autovehicule

detine o importanta retea de autostrazi moderne: Germania, Spania, Franta

Transporturile maritime

dezvoltate inca din antichitate, favorizate fiind de prezenta Oc. Atlantic , al marilor, contruirea Canalului de Suez (1869) si mai ales de intensificarea comertului (mai ales dupa 1945)

in ceea ce priveste marfurile tramnsportate predomina materiile prime

prncipalele porturi sunt: Rotterdam, Anvers, hamburg, Londra, Barcelona, Constanta etc

Transporturile fluviale

prezinta o vechime considerabila, completand celelaltze sisteme de transport

includ numeroase canale de legatura- mai ales Rusia

predomina materiile prime si calatorii

prinicipalele artere fluviale sunt Volga, Rinul (Duisburg cel mai mare port fluvial din lume), Dunarea, Tamisa, Sena   

Transporturile aeriene

a cunoscut o remarcabila dezvoltare , detinanad al doilea loc in lume ca presoane si marfuri transportate

marile metropole au mai multe aeroporturi

aeroporturi: Heathrow-Londra, Schiphol- Amsterdam, Seremetievo- Moscova, Leonardo da Vinci- Roma

Transporturile speciale

- sunt reprezentate de conducte, linii de inalta tensiune, telecomunicatii, internet

b.      In Romania

Transporturile prezinta un rol principal pentru ca asigura legatura intre producator si consumator, asigura deplasarea materiilor prime spre centrele de prelucrare, stabilind in acelasi timp legatura dintre localitati si a tarii noastre cu celelalte state.

Asigura 4,8% din PIB si 5% din locurile de munca. Nu corespund cerintelor integrarii tarii noastre in structurile euroatlantice si europene datorita: repartitiei disproportionate in teritoriu, starii tehnice invechite, pregatirii reduse a personalului etc.

Influentele factorilor naturali asupra dezvoltarii infrastructurii:

dispunerea arcului carpatic a determinat dispunerea in doua inele a cailor de comunicatie feroviare si rutiere intra carpatic si extracarpatic legate prin sectoare transcarpatice

inelele feroviare    -intracarpatic: Barsov-Podu Olt-Sibiu-Vintu de Jos-Teius-Apahida-Dej-Beclean-Deda-Ciceu-Brasov

-extracarpatic:Suceava-Bacau-Ploiesti-Bucuresti-Craiova-Timisoara-Arad-Oradea-Satu Mare

linii feroviare de legatura- urmeaza trasee carpatice dificile:

Suceava-Vatra Dornei-Beclean;

Adjud-Targu Ocna-Ciceu;

Bucuresti-Ploiesti-Brasov;

Caracal-Ramnicu Valcea-Sibiu;

Filiasi-Targu Jiu-Petrosani-Simeria;   



Arad-Deva-Vintu de Jos;

Oradea-Cluj-Napoca-Apahida, etc

inelele rutiere    -intracarpatic: Barsov-Sebes-Cluj-Napoca -Dej-Reghin-Targu Mures-Sighisoara-Brasov

-extracarpatic: Suceava-Buzau -Bucuresti-Craiova-Drobeta Turnu Severin-Timisoara-Oradea-Satu Mare

prezenta unor vai mari a impus traseul unor cai de comunicatie: Siret, Crisul Repede, Mures, Olt etc.

prezenta marilor rauri, mai ales Dunarea, a impus construirea unor mari poduri :Cernavoda-Fetesti, Giurgiu-Ruse, Giurgeni-Vadu Oii

Caracteristicile transporturilor din Romania sunt:

existenta unei retele diversificate de cai de comunicatie si mijloace de transport, conditionate de asezarea Romaniei, relief si umanizarea teritoriului

accesibilitatea si complementaritatea lor

predominarea traficului feroviar si rutier

marile magistrale rutiere si feroviare au trasee paralele, cu aceeasi destinatie, cu puncte de trecere a frontierei comune sau apropiate, unele reprezentand sectoare ale coridoarelor de transport europene IV, IX

principalul nod de comunicatie este capitala

reteaua feroviara si rutiera are o dispunere radiar-concentrica, cu doua inele , unul intracarpatic si unul extracarpatic, legate prin artere transcarpatice, toate converg in capitala

prezenta Marii Negre si a Dunarii a asigurat dezvoltarea transporturilor navale

  1. TRANSPORTURILE FEROVIARE

Evolutia:

primele cai ferate Bazias-Oravita (1856), Cernavoda-Constanta (1860), Bucuresti-Giurgiu (1869)

dupa 1870 construirea cailor ferate se intensifica pe baza investitiilor straine

in perioada interbelica se realizeaza primele legaturi transcarpatice

in timpul celui de al doilea razboi mondial reteaua feroviara si materialul rulant aferent sufera distrugeri importante

dupa 1945 se trece la refacerea, extinderea si modernizarea infrastructurii feroviare (electrificarea si dublarea unor linii principale, construirea principalelor linii transcarpatice Brasov-Predeal, Salva-Viseu, Bumbesti-Livezeni, Vatra Dornei-Campulung Moldovenesc

dupa 1990 si pana in prezent extinderea retelei feroviare este modesta

in 2000 a inceput derularea Programului de Reabilitare a Infrastructurii si de Racordare Moderna la Coridoarele Europene care impune reabilitarea unor tronsoane pentru a permite viteze mai mari (Brasov-Bucuresti, Bucuresti-Fundulea, Simeria-Arad)

Caracteristicile retelei feroviare actuale:

lungimea 11 500 km din care 34% electrificate si 25% linii duble

densitatea medie este 47,9km/ 1000 km2

densitatea este foarte diferita datorita reliefului si factorilor socio-economici:

densitati mari- 114 km / 1000 km2 jud. Ilfov, 50-90 km/ 1000 km2 jud. Timis, Brasov, Sibiu

densitati reduse- 7,9 km/ 1000 km2 jud. Tulcea si altele (Valcea, Arges)

este strabatuta de 36 de trenuri internationale, 6 intercity, 72 trenuri rapide, 1431 de trenuri de persoane

este principalul mijloc de transport pentru persoane si marfuri pe distante mari

datorita reliefului unele tronsoane de c.f. nu pot fi adaptate vitezelor mari necesitand stabilirea unor alte rute

este bine racordata la reteaua europeana prin 11 puncte de trecere a frontierei

- cu Ungaria: Curtici, Episcopia Bihor, Valea lui Mihai

- cu Ucraina. Vicsani, Galati

-cu R. Moldova: Ungheni

-cu Bulgaria: Giurgiu, Calafat

-cu Serbia: Stamora Moravita, Jimbolia

principalele noduri feroviare (puncte de convergenta a peste3 linii feroviare): Arad, Timisoara, Filiasi, Faurei, Simeria, Pascani, Ploiesti, Brasov, Rosiori de Vede, Ciceu, Razboieni

in capitala converg 9 magistrale din care 5 se inscriu in principalele coridoare europene

M1-Bucuresti-Craiova-Timisoara spre Belgrad prin Stamora Moravita

M2-Bucuresti-Arad-Curtici spre Europa Occidentala (Budapesta-Praga-Berlin sau Budapesta-Viena-Munchen-Strassbourg-Paris)(Coridorul IV)

M3-Bucuresti-Brasov-Oradea spre Budapesta prin Episcopia Bihorului(Coridorul IV)

M4-Bucuresti-Brasov-Satu Mare

M5-Bucuresti-Ploiesti-Suceava spre Kiev, Varsovia, Moscova prin Vicsani (Coridorul IX)

M6-Bucuresti-Iasi-Ungheni spre Moscova (Coridorul IX)

M7-Bucuresti-Faurei-Galati spre Ucraina

M8-Bucuresti-Constanta spre Bulgaria prin Vama Veche

M9-Bucuresti-Giurgiu spre Bulgaria, Turcia, Orientul Apropiat(Coridorul IV si IX)

Pentru realizarea compatibilitatii retelei feroviare romanesti cu cele ale Uniunii Europene este necesara luarea urmatoarelor masuri:

integrarea Romaniei in cele trei coridoare transeuropene IV (Berlin-Arad-Brasov-Bucuresti-Constanta-Istambul) , IX (Helsinki-Moscova-Kiev-Chisinau-Bucuresti-Plovdiv) respectiv Berlin-Timisoara-Calafat-Sofia-Salonic

alinierea tehnica a infrastructurii la trenurile de mare viteza incluse in TER (Reteaua Transeuropeana de Cai Ferate)

extinderea trenurilor Intercity

crearea unor servicii la standarde europene

introducerea trenurilor expres de noapte pe rutele lungi interne si internationale

Metroul

Circula din 1984 avand 4 magistrale in lungime de 60 km, determinand descongestionarea transportului in comun de suprafata

  1. TRANSPORTURILE RUTIERE

Evolutia retelei de drumuri:

unele dateaza din perioada daco-romana

se extind si sunt modernizate in prima jumatate a secolului XX

in paralele cu refacerea si reconstructia retelei rutiere s-a trecut si la productia de mijloace de transport: camioane la Brasov-1958, autobuze la Bucuresti-1955, autoturisme de teren la Campulung-1958, autoturisme-Colibasi (Mioveni)-1968

Caracteristicile retelei rutiere

sunt avantajoase pe distante scurte si medii

patrund si in zonele accidentate

sunt influentate de caracteristicile cadrului natural si factorilor socio-economici

lungimea totala este de 73 400 km

densitatea medie este de    31 km/ 100 km2

regiuni cu densitati reduse: Carpatii, Delta Dunarii, N Pod. Dobrogei, Pod. Barladului

in prezent se urmareste luarea unor masuri de intretinere si reparatii in vederea racordarii retelei rutiere nationale la marile coridoare europene IV,VII,IX

reteaua de autostrazi masoara in prezent 113 km (Bucuresti-96 km, Fetesti-Cernavoda-17 km), preconizandu-se pentru viitor 1 300 km

nodurile rutiere (puncte de convergenta a 4-6 drumuri nationale) sunt: Bucuresti, Ploiesti, Targoviste, Pitesti, Craiova, iasi, Suceava, Arad, Timisoara, Oradea, Satu Mare

prezinta doua sosele de mare altitudine Transfagarasanul si Transalpina

se impart in functie de importanta in :autostrazi, drumuri europene (sectoare ale TEM-Autostrada Transeuropeana), drumuri nationale, drumuri judetene, drumuri comunale

puncte rutiere de conexiune cu reteaua europeana:

cu Ungaria: Cenad, Nadlac, Turnu, Varsand, Bors, Carei

cu Ucraina: Halmeu, Siret, Galati

cu Moldova : Albita, Radauti-Prut, Stanca Costesti

cu Bulgaria: Vama Veche, Negru Voda, Giurgiu, Calafat (+)

cu Iugoslavia. Stamora Moravita, Jimbolia, Naidas

Din cele 10 sosele nationale 4 reprezinta sectoare ale unor rute de importanta europeana (E)

TEM- pe ruta Nadlac-Arad-Sebes-Pitesti-Bucuresti-Constanta-in curs de completare si modernizare, continuata prin ferry-boat spre Istambul sau Samsun

E60-Hamburg-Oradea-Brasov-Bucuresti -Constanta

E70-Belgrad-Stamora Moravita-Timisoara-Craiova-Bucuresti-Giurgiu-Sofia-Istambul

E85-Varsovia-Plovdiv-Cernauti-Siret-Suceava-Buzau-Urziceni-Bucuresti-Giurgiu-(E70)

  1. TRANSPORTURILE NAVALE

Evolutie:

s-au dezvoltat din cele mai vechi timpuri determinand infiintarea unor orase

odata cu cucerirea Constantinopolului , transporturile pe Dunare si Marea Neagra cunosc un regres evident

dupa Congresul de la Paris (1856) transporturile navale cunosc un reviniment

in 1890 se infiinteaza Compania Romana de Navigatie Fluviala

pana in 1945 flota si volumul de marfuri creste continuu

dupa 1948 pe baza cresterii spectaculoase a schimburilor, Romania isi dezvolta o puternica flota navala

dupa 1990 pe fondul scaderii traficului de marfuri determinat de declinul economic si conflictul din Iugoslavia navigatia pe Dunare dar si pe Marea Neagra cunoaste un nou declin

Caracteristici

transportul este asigurat de nave de pasageri sau marfa, remorchere, impingatoare, barje, slep-uri

se realizeaza pe Marea Neagra, Dunare, Bega (partial), Prut (partial pana la Prut)

Romania se incadreaza in axa fluviilor si canalelor care traverseaza Europa de la NV la SE (Rhin-Main-Dunare), legand Marea Nordului (portul Rotterdam cel mai mare din lume) de Marea Neagra (portul Constanta cel mai mare)

pe viitor se preconizeaza integrarea tarii noastre in axa marilor: Marea Caspica-Marea Neagra-Marea Mediterana

Canalul Dunare-Marea Neagra dat in folosinta in 1984, in lungime de 64 km, scurtand distanta cu 400 km

cuprind transporturile fluviale si cele maritime

    1. Transporturile fluviale

Caracteristici

se realizeaza pe Dunare, Bega (pescaj 1,3-1,5m, portul Timisoara)Prut si Canalul Dunare-Marea Neagra (inclusiv ramificatia acestuia Poarta Alba-Midia-Navodari)

pe Dunare navigatia se efectueaza pe o lungime de 1075 km intre Bazias si Sulina

construirea sistemelor hidroenergetice si de navigatie de la Portile de Fier I si II au inlaturat greutatile existente anterior in navigatie

uneori iarna apar blocaje datorita inghetului si sloiurilor de gheata

in perspectiva se preconizeaza realizarea unor terminale pentru containere in porturile dunarene si dezvoltarea zonelor libere existente in prezent

Dunarea formeaza Coridorul VII paneuropean facand legatura intre M. Nordului si M. Neagra pe directie NV-SE

In Romania navigatia pe Dunare se realizeaza diferit:

sectorul Dunarea Fluviala (Bazias-Braila)pe care pot circula nave de tonaj mediu asigurandu-se un pescaj de peste 2 m     cu porturile fluviale: Moldova Veche, Orsova, Drobeta Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Magurele, Giurgiu, Oltenita, Calarasi, Cernavoda

sectorul Dunarea Maritima (Braila-Sulina) pe care pot naviga nave de mare tonaj, asigurandu-se un pescaj de peste 7 m

porturi fluvio- maritime: Braila, Galati, Isaccea, Tulcea, Sulina

    1. Transporturile maritime

Se dezvolta datorita prezentei Marii Negre.

Principalul port este Constanta ( al patrulea din Europa pentru marfuri vrac) ce include: 13 dane, terminale de containere, ferry-boat, Ro-Ro etc. Marfurile tranzitate sunt de o mare varietate

Alte porturi: Mangalia, Midia-Navodari

  1. Transporturile aeriene

Caracteristici:

tara noastra este printre primele in care s-a dezvoltat aviatia (Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coanda,1924 Compania Nationala de Transporturi Aeriene)

inca dinaintea celui de al doilea razboi mondial Bucurestiul deservea 11 linii internationale si 11 interne

intre 1945-1989 s-au dezvoltat lent

dupa 1990 s-au dezvoltat mult mai rapid datorita cererii pietei

rutele interne au un caracter radial cu centrul in Bucuresti

a fost restructurata Compania nationala TAROM si au aparut firme particulare sau internationale

principalele aeroporturi internationale sunt: Bucuresti-Otopeni, Timisoara, Arad, Mihail-Kogalniceanu, Satu Mare, Cluj-Napoca, Suceava, Iasi, Sibiu

aeroporturi ce deservesc traficul intern: Bucuresti-Baneasa, Oradea, Baia Mare, Targu Mures, Bacau, Tulcea, Caransebes

  1. Transporturile speciale

Includ mai multe tipuri:

transportul prin cablu (reteaua de inalta tensiune pentru transportul energiei electrice)

transportul prin conducte (oleoducte, gazoducte, saleducte, conducte pentru alimentarea cu apa, produse chimice etc.)

telecomunicatiile (telefonia, radioul, televiziunea, Internet, posta electronica, telegrafia) au cunoscut cele mai intense cresteri dintre toate sectoarele economice dupa 1990

  1. Transporturile multimodale

Combina mai multe tipuri de transport.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate