Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» Proiect Geografie Urbana - Municipiul Ploiesti


Proiect Geografie Urbana - Municipiul Ploiesti




Proiect Geografie Urbana

Municipiul Ploiesti

Municipiul Ploiesti




Orasul Ploiesti este situat in Campia Ploiestilor,la o altitudine medie de 150 m,intre vaile raurilor Prahova si Teleajen.A fost infiintat in anul 1596 ,in timpul domniei lui Mihai Viteazul,desi documentar este atestat inca din 1545.Dovezile arata ca asezarea este mult mai veche,fiind situata initial pe paraul Dambul,de unde a fost mutata spre vest ,pentru a o feri de inundatii.

Orasul este strabatut de meridianul de 26 s,iar partea de nord se apropie pana aproape de paralela de 45 s.O astfel de pozitie,aproape centrala, a fost favorabila intemeierii orasului, prin aparitia rutelor comerciale.

Ploiestiul a cunoscut o dezvoltare in mai multe etape.Initial a fost loc de popas,apoi nod comercial la rascrucea marilor drumuri trans si subcarpatice.Este mentionat ca sat in 1503, apartinand mosiei Targsorului, targul fiind infiintat in 1596 de Mihai Viteazul.Dezvoltarea sa este stras legata de exploatarile petroliere din zonele inconjuratoare, la sfasitul secolului al XIX lea.Faza industriala se dezvolta in ritm rapid determinand o crestere puternica a populatiei. Astfel in anul 1859 are aproximativ 25.468 locuitori (fata de aproximativ 7300 locuitori in Pitesti).In anul 1899 ajunge sa aiba 45.107 locuitori pentru ca in anul 1966 sa aiba 146.973 locuitori.In anul 2006 ,populata a ajuns la 250.541 locuitori ,cu o densitate de 4204 loc/km2.Popularea intensa a dus si la cresterea suprafetei orasului, din 1600 ha in anul 1930 la 5828 ha in anul 2006.

Campia Ploiestilor este neteda,usor bombata si reprezinta conul de dejectie al raului Prahova,orasul intinzandu-se pe stanga raului.Originea acestei campii o dovedesc prundisurile a caror grosime atinge uneori 80 m,sub solul de 30-50 cm.Acest strat este de cernoziom degradat,inlocuit pe marginile de nord,vest si sud ale orasului de soluri brun-roscate de padure.Clima este temperat continentala de tranzitie,cu temperatura lunii celei mai calde de peste 22 sC si cu un maxim al precipitatiilor la inceputul verii.Fiind situat aproape de contactul campiei cu dealurile,orasul este ferit de crivat in timpul iernii si de masele de aer tropical vara;astfel scade caracterul de continentalism.Reteaua hidrografica este reprezentata de paraul Dambul,care are in general niveluri foarte mici.La ploile abundende,zonele rezidentiale necanalizate si aflate in apropierea sa sunt inundate(Bereasca, Pictor Rosenthal si Dorobantu)..De asemenea acesta reprezinta colectorul unitatilor industriale din apropiere,lucru care duce atat la poluarea raului Prahova in aval,cat si la neplaceri cauzate locuitorilor in momentul revarsarii acestuia.In apropierea Dambului,nivelul ridicat al panzelor de apa determina extinderea zonelor de umectare si ,ca dezavantaj, igrasia locuintelor din acesta zona.

Zonele functionale

Orasul se desfasoara concentric-radial,ceea ce permite dezvoltarea teritoriala si un contur neregulat.Dezavantajul este tendinta de supraaglomerare a zonei centrale.S-a dezvoltat printr-un nucleu central axat pe intersectiile drumurilor care se incrucisau aici ,apoi prin aparitia tentaculelor de-a lundul drumurilor principale

Zona rezidentiala ocupa cel mai mare spatiu al municipiului fiind distribuita atat in interior cat si la periferie.Este formata atat din cartiere de blocuri,cat si locuinte unifamiliale.Acestea din urma nu sunt concentrate intr-o anumita zona,ci sunt raspandite in intreg orasul.Cu toate acestea se remarca anumite cartiere in care numarul caselor este mai mare decat al blocurilor,de exemplu cartierul Rudului sau Bereasca.Desigur,aceasta zona functionala a cunoscut in timp o evolutie determinanta.Astfel,de la microraioanele de blocuri construite in primele cincinale,s-a trecut la realizarea unor cartiere intregi,a unor complexe urbanistice cu toate dotarile necesare.Pot fi amintite marile cartiere Ploiesti-Nord,cu peste 10000 de apartamente (arhitect-Daniel Guj),Ploiesti-Vest 1 cu 8000 de apartamente (arhitect-Gh.Dumitrescu), Ploiesti-Vest 2 cu peste 11000 apartamente (arhitect-Constantin Ciobanu).In cadrul acestor mari cartiere se dezvolta altele mai mici precum Malu Rosu,9 Mai,Ienachita Vacarescu.

In ultima perioada au aparut cartiere de lux (ex. Albert),in care arhitectura e diferita de cea a restului orasului,locuintele fiind reprezentate de vile si nu de blocuri

Din cauza interferentei cu zonele industriale si de transport,singura posibilitate de extindere a orasului ramane in partea de nord a orasului.De altfel pentru a putea oferi clientilor spatii mai largi, dezvoltatorii imobiliari au demarat constructia locuintelor in afara Ploiestiului, pe fostele terenuri agricole din apropierea soselei de centura. Situate in vecinatatea marilor centre de retail, ansamblurile noi din zona beneficiaza de infrastructura deja dezvoltata. Locuitorii pot opta pentru vile si apartamente in ansambluri rezidentiale noi situate in afara orasului, in imediata apropiere a cartierului Nord.Centre comerciale: Carrefour, Metro la iesirea spre Campina, in continuarea Bd. Republicii, (comunele Blejoi si Paulesti), Interex;de asemenea au legatura cu restul orasului prin doua linii de tramvai si o linie de autobuz.In zona a fost finalizat si vandut ansamblul rezidential Roua I,Roua II este in faza de proiect.Irish Park este un ansamblu care va contine in 2010, cand este preconizata data de finalizare a lucrarilor, 160 de locuinte individuale. Ansamblul Evocasa Orizont cuprinde un numar total de 1.000 de vile si apartamente care vor fi disponibile spre vanzare. Facilitatile includ, conform reprezentantilor companiei, centre comerciale, centru de recreere cu spa, club privat si piscina. Suprafata totala a complexului este de 12 hectare. Sunt disponibile unitati locative variate, de la garsoniere la apartamente si vile cu gradini.Prima faza a proiectului, care va fi finalizata la sfarsitul anului 2009, va cuprinde constructia a 118 apartamente si 38 de vile. Intregul ansamblu va fi finalizat in patru ani. Pentru apartamente exista cate un loc de parcare, iar la vile sunt doua locuri de parcare pe unitate locativa.

Un alt proiect este de transformare a orasului in zona metropolitana, Ploiestiul fiind un oras inchis, fara terenuri disponibile investitiilor, o posibilitate de dezvoltare    reprezentand-o extinderea catre comunele invecinate.Insa in aceasta privinta exista foarte multe discutii,locuitorii comunelor vecine opunandu-se acestui proiect,deoarece se tem ca nu va exista o modificare majora in cazul conditiilor de viata ,ci va reprezenta doar marirea taxelor.De asemenea daca acestea vor obtine un statut de zone urbane, preturile terenurilor si constructiilor din actualele comune vor creste cu pana la 50%.

Fig. 1 Pozitia noilor ansambluri rezidentiale

Zona industriala – fiind un oras cu functii complexe,Ploiestiul are bine definit si domeniul industrial.Sunt prezente aproape toate ramurile industriei,cea mai dezvoltata fiind insa industria petrochimica.In ultima perioada, industria automobilelor a cunoscut o mare dezvoltare,localizata mai ales in Parcul Industrial.Zona industriala este localizata la periferia orasului,in toate punctele cardinale:in vest-Parcul industrial Ploiesti,in sud-Zona industriala Sud,in est-Zona industriala Teleajen iar in nord Zona industriala Nord.





Pentru industria petrochimica putem numi mai multe rafinarii ca:Lukoil,care produce carburanti ,Vega ,unde se prelucreaza materii prime alternative,solventi organici ,bitum, carburanti ecologici,Astra Romana.Petrotrans S.A. si Conpet S.A. se ocupa de transportul produselor petroliere prin conducte,cisterne auto si CFR.De asemenea se produc utilaje de extractie,foraj chimic si petrochimic la Uztel S.A.,Uzuc S.A.La acestea se adauga constructia de pompe si conducte de petrol la Ciprom S.A. si Inspet S.A..La sud de Ploiesti se afla zona industriala Brazi unde se afla centrala termoelectrica,combinat petrochimc si rafinarie,la care de adauga o serie de firme mai mici,tot cu profil petrolier.Acest complex industrial se dezvolta la 4 km de Ploiesti, concentrand forta de munca din oras dar si afectandu-l prin poluare.

Parcul industrial Ploiesti reprezinta un punct de atractie pentru companii multinationale ,printre care se numara :Yazaki, companie japoneza care produce componente electrice pentru motoare si autovehicule ;detine 20% din piata internationala de profil si    si-a adjudecat prin concesionare 15,2 ha pentru o investitie care a depasit 20 milioane de euro. Calsonic Kansei, o alta firma nipona, are o investitie cuprinsa intre 100-120 milioane euro pentru fabrica de productie de piese si accesorii pentru masini si motoare, pe o suprafata de 21,92 ha. Tot in domeniul auto, firma Johnson Controls, specializata in huse pentru scaune de automobile, a ocupat 2,7 ha din parcul industrial pentru o investitie de 16,5 milioane de euro.Lista firmelor care si-au construit unitati de fabricatie sau distributie pe cele 162,2 ha ale parcului industrial, unul dintre cele mai mari parcuri de acest tip din tara, are 34 de nume,printre acestea numarandu-se, de exemplu, si Kaufland (retail), Crisvo Serv (mase plastice), Piritex (mochete si accesorii, mobilier), Baumix (adezivi constructii), Alka Co (prelucrare ceai si cafea) etc.Gradul actual de ocupare a Parcului Industrial Ploiesti    este de 100%,existand in plus multe cereri din partea altor companii.

Dar nu doar parcul industrial in sine este o tinta pentru companii. In anul 2006, Unilever South Central Europe si-a concentrat productia la marginea    Ploiestiului. A fost construita o a doua fabrica unde a fost relocata productia de margarina Rama si Delma de la Targu-Mures, condimentele, supele si sosurile Knorr,plus condimentele Delikat care se fabricau la Otopeni/Bucuresti, si, mai nou, din 2007, margarina si maioneza Kaliakra care erau specifice fabricii din Bulgaria. Tot in 2006, compania Vodafone a decis inaugurarea la Ploiesti a unui call center destinat apelurilor din partea clientilor individuali. De asemenea, in categoria miscarilor importante cu tinta Ploiesti se numara si cea a British American Tobacco (BAT), al doilea mare producator mondial de tigarete,care a decis, inca din 2005, sa-si inchida unitatile de productie din Marea Britanie si Irlanda pentru a le muta in Romania. Coca-Cola HBC Romania, lider pe piata bauturilor non-alcoolice, a mutat operatiunile care aveau loc la fabrica din Bucuresti, ca urmare a deschiderii unei linii de imbuteliere la Ploiesti.

Sunt trei motive importante pentru care orasul Ploiesti a devenit atractia acestor mari companii.Mai intai e vorba de cheltuielile legate de teren. O medie de 15-20 euro/mp la cumpararea unui teren (potrivit site-urilor agentiilor imobiliare ploiestene) mai mica decat cea bucuresteana de cel putin doua ori, daca nu de trei ori, e un argument de care e

greu sa nu se tina cont. La acesta se adauga cel al unei forte de munca ieftine si calificate (conform Institutului National de Statistica, salariul mediu lunar net in Prahova a fost in 2006 de 240 euro, fata de 325 de euro in Capitala). Aceste argumente au inclinat serios balanta in decizia diverselor companii de a se reloca sau de a-si stabili baza in zona aceasta. Cresterea eficientei operationale,explica cei de la Coca-Cola HBC. Romania motivul pentru care pleaca de la Bucuresti la Ploiesti. Iar British American Tobacco (BAT) a anuntat ca prin relocarea activitatii din Anglia si Irlanda in Romania, la Ploiesti, face economii de 40 mil. lire sterline anual, potrivit unor declaratii aparute in The Guardian in anul 2005. Concluzia la care a ajuns Vodafone, a fost ca pentru deschiderea unui call center la Ploiesti cheltuielile operationale sunt cu 30-40% mai mici decat in Bucuresti.

Singura problema ar putea fi ca nu se va gasi suficienta forta de munca.Prin deschiderea acestor sedii vor fi create sau au fost deja create 7000 locuri de munca,in conditiile in care in martie 2007 erau 2500 de someri in Ploiesti.Solutia ar putea fi aducerea de forta de munca din comunele judetului ,din Targoviste sau Bucuresti.In plus, aparitia unei noi firme in peisajul economic al orasului nu inseamna neaparat angajari de 100%, multe firme sosite prin relocare avand deja o parte din personal. De exemplu, in cazul Unilever South Central, compania a venit cu un procent de 30 din personalul care a activat in Bucuresti, de pe piata din Ploiesti angajand restul de 238 de persoane.

Fig.2 Pozitia Parcului Industrial Ploiesti si raportul fata de viitoarea autostrada Bucuresti-Brasov

Zona de transport este reprezentata de cai rutiere si cai ferate.Prin caile ferate se face legatura cu Bucuresti,situat la 59 km, Brasov, Targoviste, Buzau, Slanic, Urziceni.Sunt prezente patru gari,dintre care doua sunt mai importante:Gara de Vest si Gara de Sud,ambele fiind folosite mai ales pentru traficul de calatori.Celelalte doua gari-de Est si de Nord, sunt folosite mai ales pentru transportul de marfa,avand o capacitate mai redusa.Dezvoltarea industriala ‘pe margini’ a dus la formarea unei adevarate centuri in jurul orasului,pentru aprovizionarea cu materii prime.Caile rutiere asigura legatura cu orasele mai sus mentionate,cu fostele comune suburbane,acum considerate in aria metropolitana.De asemenea exista microbuze care fac legatura si ce celelalte comune sau orase ale judetului.In interiorul orasului transportul public este asigurat prin autobuze,troleibuze,tramvaie;proiectele lansate de primarie au dus la trecerea unor linii de autobuze in troleibuze sau trecerea de la diesel la GPL pentru reducerea poluarii.Un alt proiect pentru reducerea poluarii a fost infiintarea de piste pentru ciclisti.Foarte importanta pentru transport este Centura de Vest a orasului. Aflata pe drumul european E 60, Centura de Vest a Ploiestiului (in lungime de 13 km) preia traficul de tranzit de pe DN1 pe directia Bucuresti-Brasov, traficul din zona industriala de vest, precum si pe cel din zona de nord a municipiului. In prezent, pe sectorul de drum DN1 km 53+650 - km 66+500 exista o zona de strangulare a circulatiei rutiere, avand in vedere ca, atat inainte, cat si dupa acest tronson, drumul existent are patru benzi de circulatie. Ca atare, solutia asupra careia s-a convenit a fost aceea de sporire a capacitatii de circulatie.De mentionat, ca, in decursul a 24 de ore, pe Centura de Vest a Ploiestiului trec intre 30.000 - 35.000 de autovehicule, in perioada Sarbatorilor ajungandu-se la 42.000 de masini.De asemenea Centura de Vest va face parte din autostrada Bucuresti-Brasov.




Zona spatiilor verzi este reprezentata de:Parcul Mihai Viteazul,Parcul Nord,Parcul Vest ,Sala Sporturilor,zona Bulevardului Castanilor.Acestea ocupa 85.5 ha ,unui locuitor revenindu-i 3.2 m2,o suprafata insuficienta.O solutie pentru acesta situatie ar putea fi amenajarea zonelor virane ca spatii verzi.Un bun exemplu este reprezentat de parcul Vest,amenajat pe un teren ce nu avea nicio utilizare si terminat aproximativ in luna septembrie 2008.De asemenea nivelul ridicat al panzelor freatice din nord-estul orasului reprezinta un avantaj pentru crearea unui parc in aceasta zona.

Zona mixta (administratie,cultura,comert) principala e situata in centrul orasului.Aici se afla Primaria Municipiului Ploiesti si Prefectura Judetului Prahova.Pentru cultura sunt numeroase edificii printre care:

- Palatul Culturii – cea mai impunatoare cladire din cele mai vechi,construit pentru Tribunalul Judetean.Este o cladire masiva,monumentala,cu un mare corp central si doua aripi principale ce-l intretaie aproape de capete.Renovat dupa cutremurul din 1977,palatul gazduieste Biblioteca „N.Iorga”,Scoala Populara de Arta,Muzeul de Biologie Umana,Muzeul de Etnografie,Universitatea Cultural-Stiintifica.

- Palatul Justitiei – fatada nordica e mai complicata decat cea sudica,avand doua „bastioane” usor iesite in afara si cu acoperisuri piramidale proprii.

- Palatul Postei – lucrare realizata in anii ’60;aminteste de monumentele Egiptului antic prin intrarea adancita,ferestrele drepte si prin acoperisul plat.

Alte cladiri de interes cultural sunt:Casa de Cultura a Sindicatelor,Teatrul „Toma Caragiu” si Teatrul de Papusi „Ciufulici”,Filarmonica „Paul Constantinescu”, 1 muzeu de importanta nationala: Muzeul National al Petrolului si inca doua muzee de importanta judeteana: Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova – cu sectiile: Muzeul Ceasului “Nicolae Simache”, Muzeul Memorial “Nichita Stanescu”, Muzeul Memorial “I.L.Caragiale”, Muzeul Memorial “Paul Constantinescu” ; Muzeul Judetean de arta cu sectia: Muzeul Memorial “Nicolae Grigorescu”.

Pentru comert se remarca Halele Centrale – cladire monumentala si unitara,cu fatadele de caramida roscata si beton,dominata de marea cupola si de turn.Cele mai noi centre comerciale sunt Winmarkt Grand Center si Mall.

Printre constructiile de atractie turistica:Catedrala Sf.Ioan,Biserica Domneasca,Casa hagi Prodan,Casa Dobrescu,Casa Stefan Motoi,s.a.

Ploiestiul dispune de 50 de gradinite cu program normal si prelungit,32 scoli cu clasele I-VIII,16 licee,2 colegii (Mihai Viteazul, I.L.Caragiale),scoli profesionale si de maistri si o universitate (Universitatea de Petrol si Gaze).

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

-apropierea de Bucuresti,cumulat cu costuri mai reduse ale terenerilor,care atrage investitiile,dovedit prin situatia actuala a Parcului Industrial,care se afla in expansiune;

-retea dezvoltata a cailor de circulatie,atat feroviare cat si rutiere,care fac legatura cu alte mari orase;

-centru urban aflat intr-o tendinta de dezvoltare economico-sociala;

-costuri (imobiliare,ale produselor de consum) scazute,comparativ cu capitala;

-economie relativ stabila,bazata pe intreprinderi mici si mijlocii;

-populatie bine instruita-in 2006 ,26 % din populatia orasului are studii superioare;

-apropierea de resursele de petrol si gaze naturale ale judetului;

-posibilitatea de a educa populatia chiar in localitate,Ploiestiul dispunand de o universitate, dar si de licee competitive la nivel national;

-economie diversificata;

-deficiente in alimentarea cu apa,canalizare,retea de termoficare in unele cartiere marginase;

-sistem de canalizare vechi,care nu mai face fata in cazul unor precipitatii abundende sau torentiale,in anumite zone,de exemplu cartirul Bereasca;



-aglomerarea traficului,mai ales in zona centrala;

-suprafata redusa a spatiilor verzi;

-poluarea produsa de unitatile industriale;

-zonele rezidentiale,situate in apropierea zonelor industriale si de transport(mai ales feroviar);

-lipsa unei statii de epurare eficiente;

OPORTUNITATI

RISCURI

-forta de munca,pregatita atat in oras,cat si in Bucuresti sau Brasov;

-dezvoltarea intreprinderilor locale;

-proiecte si investitii UE, atat pentru combaterea poluarii,cat si pentru dezvoltarea orasului;

-emigrarea fortei de munca;

-imbatranirea populatiei,cauzata de sporul natural scazut;

-degradarea potentiala a infrastructurii;

-riscuri tehnogene,la rafinarii mai ales,reprezentate prin explozii sau incendii;

-inundatii in zonele din apropierea Dambului si lipsite de canalizare;

Fluxurile de intrare si iesire din Ploiesti

1.Fluxurile de masa

Avand in vedere economia diversificata a orasului,exista fluxuri intense atat de intrare cat si de iesire.Cele de intrate sunt reprezentate de populatia care nu este stabilita in oras dar care lucreaza aici,facand naveta intre domiciliu si locul de munca.Acestea pot locui atat in comunele din imprejurimi,cat si in Targoviste sau Bucuresti (de exemplu o parte din angajatii Unilever).Materia prima folosita in industrie, produsele alimentare comercializate in piete provenite mai ales din comunele din vecinatate, produsele comercializate in supermarketuri,aflate in depozite de asemenea fac parte din fluxurile de intrare.Fluxurile de iesire sunt reprezentate de produsele obtinute in industrie,populatia cu domiciliul in Ploiesti si care are locul de munca in alt oras,produsele din supermarketuri cumparate de persoane cu alt domiciliu decat Ploiesti.

2.Fluxurile de energie

Toata populatia orasului dispune de utilitati ca energia electrica,in privinta celei termice existand persoane care au cerut debransarea.Din punctul de vedere al populatiei, economia infloritoare dovedeste ca populatia dispune si de energie.

3.Fluxurile investitionale

In 2006 erau in Ploiesti 613 societati comerciale cu capital strain si 520 cu capital mixt.In privinta investitiilor straine, in ultimii trei ani a crescut suma acestor investitii, prin mutarea la Ploiesti a sediului central al Unilever South Central, de la Bucuresti si a fabricii de produse alimentare de la Targu Mures.In plus printre companiile care in perioada 2004-2007 si-au deschis la Ploiesti filiale se numara:Kaufland, Tengelman, Selgros, Carrefour, Skoda, Peugeut, Cardinal Motors, Altex, Aquila, Calsoni Kansei.

4.Fluxuri de informatii

Fluxurile de intrare sunt reprezentate de mass-media (publicatii nationale, televiziune, internet) si de elevii si studentii care au domiciliul in alta localitate si studiaza in oras.De exemplu la Universitatea de Petrol si Gaze,in anul universitar 2008-2009 din 3000 de studenti in anul I ,70 erau din alta tara:Turkmenistan, Republica Moldova, Vietnam, Angola etc.Din cadrul acestui flux fac parte si persoanele care au studiat in alta localitate si dupa terminarea studiilor revin in oras.

Fluxurile de iesire sunt reprezentate de publicatiile locale (Telegraful de Prahova, Monitorul de Prahova, Republicanul, Jurnalul de Prahova etc.) si studentii sau elevii care au domiciliul in Ploiesti dar studiaza in alta localitate.

Impartirea pe sectoare de activitate

In anul 2002 0.7% din populatia ocupata era concentrata in sectorul

primar, 52.7% in sectorul secundar si 46.6% in cel tertiar.In anul 2005 pocentele s-au modificat astfel: 0.6% in sectorul primar, 48.9 % in sectorul secundar si 50.5 % in sectorul tertiar.Se observa cresterea ponderii sectorului tertiar dar si ca o mare parte a populatiei inca este ocupata in sectorul secundar.

Bibliografie:

Cucu,V.(1970), Orasele Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti

Sevastos, M.(1937), Monografia orasului Ploiesti, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti

*** (1973), Judetele Patriei.Prahova, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti

www.flintab.ro

www.ploiesti-online.ro

www.ploiesti.ro




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate