Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» Conflictul din Casmir - analiza geopolitica


Conflictul din Casmir - analiza geopolitica




CONFLICTUL DIN CASMIR

- ANALIZA GEOPOLITICA -

Harta nr.1: Subcontinentul indian




Conflictul din Casmir este un conflict exemplar pentru conflictele care apar in zonele de contact ale Islamului cu alte civilizatii. Este un conflict identitar national si religios. De asemenea este un conflict care angajeaza politica externa a celor doua state, India si Pakistan si data fiind lupta actuala pentru controlul heartlandului, polarizeaza liniile de forta ale geopoliticii spatiului euroasiatic si nord american. De asemenea are implicatii strategice pentru India, China si Pakistan.

Harta nr2: Casmirul

Casmirul este situat pe cursul superior al Indusului in nord – vestul Indiei. Are o suprafata de 222.236 Km2 si este impartit intre cele 3 state vecine:

-Statul Jammu – Kashmir, ce face parte din Uniunea Indiana, cu o suprafata de 101.000 Km2;

-Azad – Jammu – Kashmir si Teritoriile de nord, parte din Pakistan, cu o suprafata de 78.114 Km2;

-Aksai-Chin teritoriul ocupat de China in urma razboiului din 1962, cu o suprafata de 37.555 Km2 si revendicat de India; O portiune din teritoriile de nord cedata in 1963 Chinei de catre Pakistan cu o suprafata de 3.180 km2, revendicat de asemenea de catre India.

Orase importante sunt: Jammu, Srinagar si Leh (capitala districtului Ladakkh ) in zona indiana a Casmirului, Muzaffarabad in Azzad-Jammu-Kashmir si Gilgit in Teritoriile de Nord Din punct de vedere al reliefului se poate imparti in:

- Campia din zona Jammu, asemanatoare ca relief cu Pundjabul invecinat.

- Piscuri cu inaltimi cuprinse intre 600 si 2300 m in zona Srinagarului

- Zona centrala a Himalaiei si muntii Karakorum cu ghetarii sai ce reprezinta a doua rezerva de apa dulce a planetei dupa ghetarii de la polul sud.

Economia Casmirului este predominant agrara alaturi de industria alimentarasi a prelucrarii lemnului. Pana la inceperea luptelor din anii 1980 industria turistica reprezenta o sursa de venit importanta. In subsol se gasesc minereuri de fier, nichel, plumb, bauxitasi carbune, resurse in mare parte neexploatate. Se presupune de asemenea existenta unor zacaminte de petrol si gaze.

Infrastructura de comunicatii cuprinde aproximativ 13.000 km de sosele De o importanta strategica deosebita este soseaua ce leaga Srinagar de Leh. Aeroporturi sunt Jamma, Srinagar, Leh, iar ca linie ferata exista legatura intre Jammu si reteaua feroviara a Indiei.

Populatia Casmirului indian este cuprinsa intre 9 si 12 milioane de locuitori, in functie de sursele de documentare. Conform recensamantului din 1981 64 % erau musulmani, 26,15 % erau hindusi si 7,2 % buddisti. Datorita starii de cvasirazboi civil nu exista date pentru recensamantul din 1991 pentru Jammu – Kashmir la Census of India. In Pakistan traiesc aproximativ 4 milioane de casmiri de religie probabil musulmana.

Din punct de vedere cultural, in statul Jamma si Kashmir existent inainte de 1947, se distingeau 6 regiuni:

1. Jammu – statul original al dinastiei Dogra cu limba dogri si scrisul devanagri (hindi);

2. Ladakkh – preponderenta buddista, mai putin districtul Shia-Kargill, cu preponderenta musulmana. Este „Castelul de apa” al Casmirului prin ghetarii sai;

3. Baltistanul – situat la vest de Ladakh inclusa dupa 1948 in teritoriile din nord ale Pakistanului;

4. Dardistanul –cu centrul orasul Gilgit, locuit de apartenenti ai sectei ismaelite a lui Aga Khan. Impreuna cu Baltistanul inclus, sub numele de Teritoriile de Nord, in Pakistan si administrata direct de guvernul central de la Islamabad. Dardistanul a facut parte din imperiul lui Ashoka;

5. Pundjabul cu populatia si limba pundjabi sub numele Azad – Jammu – Kashmir (Jammu – Kashmirul liber) este regiune autonoma in cadrul Pakistanului. Aceasta denumire este contestata de India. Inainte de 1947 populatia era alcatuita din musulmani, hindusi si sikhi. Dupa 1947 hindusii si sikhi au fost nevoiti sa emigreze in cadrul unui proces de epurare religioasa.

6. Casmirul situat in jurul vaii cu acelasi nume unde se gaseste si orasul Srinagar (capitala Jammu - Kashmir). Populatia apartine indo – europenilor cu limba casmiri scrisa in sharda (forma a limbii devanagri). La ora actuala populatia este aproximativ 95 % de credinta musulmana, in ultimii 15 ani aproximativ 250.000 – 300.000 de hindusi fiind obligati sa emigreze.

Din punct de vedere istoric tribul Kashmiri este pomenit in Mahabharatha. Casmirul face parte din statele islamice indiene Maurya (secolul IV – III I.H.) si Gupta (secolul IV – V D.H.), orasul Shrinagari (situat la aproximativ 3 km de actualul Srinagar) fiind fondat de Ashoka din dinastia Maurya. Infiltratia islamului in Kashmir incepe din secolul al XIII – lea, initial hindusii traind in pace cu noii veniti. Sub Sultan Sikander de origine turca incepe persecutia hindusilor in Kashmir, noul stapan oferindu–le hindusilor cele trei alternative: convertire la islam, exil sau moarte. Prin convertire fortata, purificare etnico – religioasa, transformarea templelor in moschei intre secolele XIV – XX Kasmirul devine de facto stat cu populatie majoritar musulmana. Astfel Shankaracharya din valea Kashmirului devine Koh-i-Sulaiman iar templul aflat in acest loc, unul din locurile sacre ale hindusilor a fost transformat in Takht – I – Sulaiman. Perioada musulmana ce se intinde pana la inceputul secolului al XIX – lea si in care s – au succedat dinastii turcofone din Asia centrala (incepind cu Sikander apoi moguli, iar din secolul al XVIII dinastii afgane reprezinta o perioada neagra pentru hindusi. In 1819 – 1842 Kashmirul trece sub stapanirea maharajahului Ranjid Singh de religie sikh. In acel moment hindusii nu mai reprezentau decat 7 % din populatia Kashmirului. Sub dominatie sikha hindusii sunt exploatati economic dar nu mai sunt ucisi ca animalele. In 1840 in urma inabusirii rascoalei sikhilor de englezi maharajahul Gulab Singh din dinastia Dogra compara valea Kashmirului cu 7 milioane de rupii si o alipeste Jammu-lui. Sub dinastia Dogra se constituie principatul Kashmirului alcatuit din Jammu, valea Kashmirului, Ladakkh, Dardistan, Baltistan si o parte din Pundjab.

In 1940 in cadrul manifestarilor de independenta All Indian Muslim League cere un stat separat pentru musulmanii din India.

In 1947 maharajahul Hari Singh declara independenta Kashmirului stat cu populatie majoritar musulmana, dar cu raj (rege) hindus. In august 1947 incepe rascoala impotriva maharajahului, rascoala sprijinita de Pakistan. Maharajahul cere ajutorul Indiei, iar cu podul aerian al trupelor indiene spre Srinagar incepe primul razboi indo – pakistanez care se termina cu armistitiul de la 1.01.1949 soldat cu divizarea Kashmirului. In 1950 constitutia indiana recunoaste prin articolul 370 statul Jammu – Kashmir ca regiune cu drepturi speciale. In 1962 are loc razboiul indo – chinez in urma caruia China ocupa zona Aksai – Chin. In 1965 are loc invazia Casmirului de catre trupe de gherila din Pakistan, urmate apoi de trupe regulate, acest al doilea razboi indo – pakistanez terminandu - se cu admistitiul de la Taskent mediat de U.R.S.S. In 1971 are loc secesiunea Bangladesh – ului (Pakistanului de est) sprijinita de India (al III –lea razboi indo -pakistanez). In 1972 in urma Conferintei de la Shimla, Pakistanul renunta la ideia referendumului pentru viitorul Casmirului (prevazut in admistitiul din 1949 si in rezolutia ONU din acelasi an) si recunoaste Line of Control (stabilita in 1949) ca si frontiera de stat (recunoastere infirmata anterior).





Retragerea armatei sovietice din Afghanistan in 1989 are consecinte asupra Casmirului. Mujahedinii ramasi „someri” redeschid insurectia armata in Casmir si creaza o situatie de cvasi-razboi civil in Casmir. Dupa 1990 intre 300.000 si 450.000 de hindusi sunt obligati sa emigreze spre alte zone din India. Datorita insa neizbutirii creerii unei situatii insurectionale, pe de alta parte dorind sa infiltreze si alte zone nemusulmane (Jamm cu o populatie de 54 % hindusi) Pakistanul face apel si la mujahedinii din alte zone (Pakistan, Afghanistan, Orientul mijlociu).

In 1990 izbucneste conflictul din Kargill. Districtul Kargill, zona preponderent musulmana este ocupata de trupele pakistaneze, Pakistanul dorind sa controleze soseaua ce leaga Srinagarul de provincia Ladakh si de ghetarul Siachen. Prin controlul ghetarului Siachen, India poate impiedica jonctiunea pakistano – chineza prin Karakorum-Highway. Doar interventia energica a SUA a oprit escaladarea conflictului intre cele doua puteri nucleare. Urmarea acestui conflict a fost inghetarea relatiilor dintre cele doua tari.

In 12.12.2001 are loc un atentat islamist contra Parlamentului indian de la New Delhi. Ca urmare, are loc ruperea relatiilor intre cele doua tari, cele doua puteri nucleare aflandu – se la un pas de razboi. Intermedierea Rusiei lui Vladimir Putin si a SUA duc la aplanarea situatiei conflictuale.

Pozitiile politice ale gruparilor musulmane in Casmir sunt impartite intre autonomie – National Congress, independenta – All Party Hurryat  Conference si alipire la Pakistan – Jihadi Groups. In 2002, la alegerile ce au loc autonomistii cistiga alegerile.

In 01/2004 are loc declaratia comuna India – Pakistan pentru gasirea unor solutii globale de pace incluzand si Casmirul semnata de premierul Vajpaynee si presedintele Musharaff, iar in 06/2004 are loc intalnirea ministrilor de externe. Din 06/2004 au loc din nou patrunderi masive de mujahedini in Casmir, urmate de atacuri contra moderatilor cu scopul de-a bloca procesul de pace. Pe 18.04.2005 are loc vizita la Nou Delhi a presedintelui Musharraf, ocazie cu care partile isi anunta disponibilitatea de-a lucra impreuna pentru rezolvarea conflictului dintre India si Pakistan. Trebuie spus insa ca presedintele Musharraf a avertizat ca disputa pentru Casmir va fi reluata daca nu se ajunge la o solutie multumitoare pentru India, Pakistan si populatia Casmirului. Cele trei solutii care ar putea rezolva problema Casmirului sunt:

1. Reunificarea Casmirului: solutie ce ar putea gasi sprijin la populatia fostului principat dar nu multumeste nici una din cele trei puteri ce isi impart Casmirul. China nu va voi sa renunte la Aksai Chin, pentru India secesiunea Casmirului poate reprezenta un precedent pentru alte

secesiuni(Khalistanul – statul Sikkhilor) iar pentru Pakistan, Casmirul este o zona musulmana ce trebuie integrata statului musulman Pakistan.

2) Referendum cu privire la uniunea Casmirului cu India sau Pakistanul. Aceasta solutie este favorizata de Pakistan ce considera ca populatia, majoritar musulmana, ar vota pentru alipirea la Pakistan. In urma recunoasterii in 1954 de catre Adunarea Constituanta a apartenentei Casmirului la India si a tratatului de la Shimla (1972) in care Pakistanul renunta la ideea referendumului, India refuza aceasta varianta. Poate determina secesiunea zonelor Jammu si Ladakkh cu populatia hindusa si budista.

3) Mentinerea status – quo actual si transformarea Liniei de control stabilita in 1949 in frontiera de stat, solutie favorizata de India, careia insa Pakistanul ii este foarte ostila.

Precum se vede nu exista o solutie care sa satisfaca cele trei parti (India, Pakistan, populatia Casmirului), asa ca se poate spune ca acest conflict va continua.

I. Acest conflict este un conflict exemplar pentru conflictele existente la periferia lumii musulmane. Este prototipul conflictului geocivilizational care opune islamul unor puteri necredincioase. Din punctul de vedere al Islamului hindusii ca politeisti, sunt priviti ca pagini, deci ca si inamici supremi ai islamului monoteist. Cu atat mai mult cu cat Casmirul este vazut ca si pamint apartinind dar- al – islam, pangarit de necredinciosi, reintegrarea lui in dar – al – islam avand prioritate absoluta. Pentru musulmani viata in cadrul unui stat laic este o impietate.Sharia nu recunoaste decat situatia in care musulmanul este stapanul cetatii si si impune Sharia. Este fundamentul miscarilor separatiste din Casmir, Philipine, Kosovo, Bosnia, Macedonia, Cipru, Cecenia (si probabil intr-o buna zi Europa cu milioanele de imigranti musulmani). Din punct de vedere tactic convietuirea este permisa cand raportul de forte este defavorabil musulmanilor, dar este obligatia fiecarui musulman sa rupa acest armistitiu cand situatia devine favorabilai islamului. Este inversarea celebrului dicton a lui Clausewitz si anume: „Politica este continuarea razboiului cu alte mijloace”. In acest context declaratia lui Musharraf din 18.04.2005 poate fi vazuta in alta luminasi se poate spune ca „nu va fi pace in Casmir”. Pentru islamisti eliberarea Casmirului este si ramane „misiune sfanta”.

II. Este un conflict identitar de tip national si religios.

Uniunea Indiana creeata in 1946 a fost gandita ca un stat secularizat ce recunoaste toate religiile prezente pe teritoriul sau (hinduismul, budismul, islamul, sikkhismul, jainismul, crestinismul), unde fiecare grup national si religios poate sa-si pastreze identitatea. Mentinerea in cadrul sau a singurului stat cu majoritate musulmana legitimeaza acest proiect.

Pakistanul a fost creat ca si stat care sa adaposteasca „natiunea” musulmana din fosta Indie Britanicasi sa apere aceasta natiune de persecutiile majoritatii hindu. Renuntarea la Casmir ar reprezenta delegitimarea ideii existentei acestui camin al „natiunii” musulmane. Sustinerea sau provocarea de miscari separatiste de catre Pakistan serveste acestuia ca motivare a necesitatii existentei „caminului” pentru musulmani. Pe plan politic intern necesitatea apararii „fratilor” musulmani din Casmir serveste alaturi de islam ca ciment unei natiuni de-o mare varietate etnicasi  lingvistica. De asemenea permite din partea castei militarilor solicitarea mobilizarii permanente a populatiei si acapararea (de exemplu lovitura de stat din 1949 cand guvernul civil al lui Nawaz Sharif a fost inlocuit de generalul Perwez Musharraf datorita cedarilor primului in criza din Kargill) sau conservarea puterii.



In contrapartida in cadrul politicii interne a Indiei problema Casmirului duce la intarirea pozitiei partidelor hinduiste (Bharatiya Janata Party) si a „valului safran” cu recuzarea modelului occidental si redefinirea indianitatii prin hinduism. Pe de alta parte radicalizarea pozitiei hindusilor vizavi de problema Casmirului ar putea declansa o reactie de radicalizare a celor 100 de milioane de musulmani ce traiesc in India, cu pericolul unui razboi civil.

Daca pentru islamisti Casmirul este pamant sfant ce trebuie eliberat de necredinciosi, pentru hindusi reprezinta unul din locurile sacre ale hinduismului. Este locul in care invatatii-Pandits salasuiesc, unde multi hindu din restul Indiei mergeau sa invete. Aici sfinti si asceti veneau sa mediteze, sa contemple, sa invete, este considerat inalta scoala a constiintei hindu. In traditia hindu Casmirul este numit locul in care se afla Sharada- zeita invataturii si a artelor fine. Unul din cei mai celebri invatati ce provine din Casmir a fost Pandit-Jawaharal Nehru intemeitorul statului indian modern.

III. Este un conflict care a orientat politica externa a celor doua tari din momentul aparitiei lor ca state independente, fiind unul din focarele care polarizeaza diplomatia pe continentul asiatic.

In lumea bipolara aparuta dupa 1947 politica celei de-a treia cai, a nealinierii,urmarita de India lui de India lui Pandit-Nehru a fost privita cu scepticism si neincredere de SUA. Astfel SUA strang relatiile cu Pakistanul care devine un actor cheie in politica de containement a SUA, fiind singura tara membru concomitent in doua aliante ale SUA indreptate impotriva URS: Pactul de la Bagdad si SEATO,in ambele Pakistanul devenind membru din 1954. In aceste conditii diplomatia indiana se orienteaza spre URSS astfel incat in 1955 are loc vizita lui Nehru la Moscova si vizita lui Hrusciov la New – Delhi, in 1959 India acceptand consilieri sovietici. In 1961 URSS sprijina pozitia Indiei in conflictele din Casmir si Goa. In 1962 atat SUA cat si URSS sprijina India in conflictul cu China; in 1963 Pakistanul cedeaza Chinei 3180 km2 din Teritoriile de Nord, incepand o colaborare intre cele doua tari ce se va raci doar dupa conflictul din Kargill. In al doilea razboi indo – pakistanez (1965), SUA initial neutra, retrage sprijinul Pakistanului dupa ce India face dovada folosirii armamentului american in actiuni ofensive. Conflictul se termina cu acordul de la Taskent mediat de URSS. In 1971 in urma interventiei Indiei in razboiul din Pakistanul de Est (Bangladesh), SUA trimite unitati navale in Golful Bengal, masura considerata de India ca si act de profunda neprietenie.

In timpul interventiei din Afganistan a URSS, Pakistanul devine vioara intai a organizarii rezistentei afghane. In aceasta perioada importante fonduri banesti, tehnologie si material militar ajung din SUA in Pakistan. India se fereste sa condamne invazia din Afganistan dar nici nu ofera baze navale pentru URSS.

In toata perioada razboiului rece se poate vedea ca niciodata cele doua tari nu au facut parte din aceeasi tabara. Incetarea razboiului rece si raminerea ca si singura superputere a SUA a determinat mutatii si in politica SUA fata de India si Pakistan. Astfel dupa retragerea trupelor sovietice din Afganistan, SUA trece progresiv la distanta fata de Pakistan si incearca sa se aproprie de India. La mijlocul anilor 90, SUA adopta pozitia Indiei in problema Casmirului si anume ca rezolvarea trebuie sa se faca prin negocieri bilaterale, nu prin arbitraj international. In 2000 dupa vizita lui Clinton in India relatiile sunt astfel definite de presedintele american: stranse si calitativ noi intre cele doua mai mari democratii ale lumii. In timpul adminitsratiei Bush, odata cu schimbarea opticii fata de China a SUA, relatiile au continuat sa se aproprie. Dupa 11.09.2001 India a sprijinit lupta impotriva terorismului international, Casmirul si Teritoriile de Nord fiind loc de germinare si activitate al Jihadi Groups cu afilieri la Al-Quaeda. In tot acest timp India a mentinut bune relatii cu Rusia. In 1993 are loc semnarea unui nou tratat de prietenie si colaborare cu Rusia, aceasta sprijinind intens India in pozitia Casmirului. Sub presedintele Putin relatiile devin si mai stranse, se reia cooperarea in plan militar si tehnologic.

In toata perioada, pe fondul distantarii progresive a SUA de fostul aliat, singurul aliat constant al Pakistanului a fost si ramane China. In demersul rachetelor si tehnologiei nucleare China si Arabia Saudita formeaza un adevarat triunghi strategic. De la criza din Kargill din 1999 China insa da semne de distantiere fata de Pakistan mai des in problema Casmirului unde Pakistanul sprijina grupurile jihadiste. China nu uita ca are o importanta minoritate musulmana, infiltrarea acestora de catre grupurile jihadiste putind constitui pe termen lung o problema pentru China.

De asemenea, da semne de apropiere de India: vizita ministrului indian de externe Singh la Pekin, recentul acord in vederea solutionarii diferendului frontalier. Oricum politica Chinei va fi de balanta intre India si Pakistan, China avand nevoie in continuare de Pakistan pentru a tine India in sah, pentru construirea „drumului matasii” ce trece prin Karakorum-Highway care este una din posibilele legaturi ale Pekinului cu Istambulul si Europa si pentru iesirea la Marea Arabiei.

Dupa 11.09.2001 SUA se distanteaza progresiv de Arabia Saudita. Aceasta ingrijorata de programul nuclear iranan va finanta programul nuclear pakistanez si va apela la trupele pakistaneze pentru garantarea securitatii autoritatilor si a locurilor sensibile. Pe de alta parte delocalizarea unei parti a arsenalului nuclear pakistanez in Arabia Saudita ar proteja o parte a capacitatii nucleare pakistaneze de o lovitura preventiva indiana sau de un sechestru american si ar dota Arabia Saudita cu capacitatea de descurajare dorita impotriva Iranului. Desigur, in acest moment aceasta „delocalizare” ramane o ipoteza, in acest moment SUA avand, destula influenta la Ryad si Islamabad pentru a impiedica acest lucru.

IV. Implicatii strategice pentru India, Pakistan si China

In primul rand atat India cat si Pakistanul sunt puteri nucleare. Ambelor le lipseste inca infrastructutra de informatie, control – comanda a unui conflict nuclear. Atat India cat si Pakistanul nu au semnat „Comprehensive Nuclear Test Ban Treaty”, „Fissile Material Production Cutt off Treaty” si „Treaty of Non Proliferation of Nuclear Weapons”. Aceasta poate impinge la o cursa a inarmarii nucleare India – Pakistan punand mari probleme economice mai ales Pakistanului unde cheltuielile militare reprezinta 4,2% din PIB (in cazul Indiei 2,1%) datoria externa a acestei tari fiind de 35 de miliarde de dolari. Prabusirea economicasi ca stat a unei puteri nucleare in care existasi o retea islamista bine pusa la punct ar avea insa consecinte incalculabile. Pe de alta parte guerilele islamiste din Casmir pot amorsa un conflict pana la dimensiunea lui nucleara. Lipsa de profunzime strategica a teritoriului Pakistanez si inferioritatea arsenalului nuclear pot determina Pakistanul ca in cazul unui conflict sa fie tentat sa aplice prima lovitura.

Casmirul este castelul de apa al Pakistanului, Indusul avandu-si originea principala – 4 din cei 5 afluenti: Sindh, Jhellum, Chenab, Ravi in Casmirul indian. Indusul poate fi considerat vena jugulara a Pakistanului. In 1960 a fost semnat un acor care reglmenteaza folosirea apelor Indusului: astfel Idia are drept la folosirea afluentilor Beas, Suttlej si Ravi, iar Pakistanul a afluentilor Chenab si Jhellum, dar amontele acestora din urma se gaseste in Casirul indian. In timpul conflictului din 1965 India a fost tentata sa juguleze apele Indusului ceea ce ar fi o catastrofa pentru Pakistan. Pakistanul se teme ca in cazul unui conflict tentatia se va repeta, mai ales ca din 1985 India construieste barajul de la Walur pe afluentul Chenab.



In gandirea strategica indiana, Valea Casmirului reprezinta cheia strategica ce controleaza Nordul Indiei. Ocuparea acesteia de catre Pakistan sau China ar permite adversarului sa controleze respectiv sa cucereasca Nordul Indiei.

Nu se poate incheia acest referat fara a pomeni rolul Chinei. Daca in anii 50 intre India si China aexistat asa zisa politica „hindi-sindi bhai-bhai” (indienii si chinezii sunt frati) dupa 1962 cele douatari sunt „de jure” in stare de razboi nici la ora actuala nefiind semnat un acord de incetare a focului. Atunci China a ocupat zona Aksai Chin din Casmirul indian pentru a face jonctiunea strategica prin Karakorum-Highway cu Pakistanul si a asigura din flanc Tibetul. Din acest punct de vedere controlul ghetarului Siachen de catre India are rolul de-a impiedica jonctiunea in caz de conflict a armatelor chinezasi pakistaneza. Iar pentru acest control drumul ce leaga Srinagar de Leh si trece prin Kargill este vital, asa ca miza conflictului de la Kargill in 1999 era vitala pentru India, folosirea armelor nucleare devenind probabila fara interventia energica a SUA. Tot pentru asigurarea din flancuri a Tibetului, China revendica Aruchal Pradesh din nord-estul indian.

Pentru India principala problema de securitate o reprezinta China, care din Tibet poate bombarda centrul Indiei cu rachete cu raza scurta de actiune. In acest sens sinizarea masiva a Tibetului, instalarea in Tibet de rachete cu incarcaturi nucleare, intentia Chinei de-a muta cartierul general al armatei chineze pentru zona de sud – vest de la Chengdu (Sichuan) la Lhassa (Tibet) reprezinta tot atatea amenintari pentru India. Actualele miscari diplomatice ale Chinei de a se apropria de India pot fi doar mutari tactice in cadrul unei politici de balanta dar pot avea si implicatie stategica pe termen lung daca strategii chinezi vad in islamul militant pericolul major pe termen lung.In aceasta ecuatie recentele tensiuni China –Japonia reprezinta ub factor care va complica si mai mult situatia existenta.

Conflict cu vechi radacini in care sunt implicate trei puteri nucleare, doua potentiale mari puteri - China si India (denumite astfel in National Security Strategy a SUA -2002) si indirect Rusia si SUA, aflat nu departe de unul din punctele fierbinti ale planetei (Afganistan), este unul din conflictele inghetate, a carui izbucnire poate arunca planeta in aer. Faptul ca in acest conflict este implicat islamul ma face sa cred ca o rezolvare negociata nu este posibil, ci doar o strategie de localizare in cazul izbucnirii incendiului.

Bibliografie selectiva:

http://www.suedasien.net/themen/konflikte/indo-pak.htm http://www.suedasien.net/laender/indien/bevoelkerung.htm http://lcweb2.loc.gov/frd/cs/intoc.htm http://lcweb2.loc.gov/frd/cs/intoc.html http://www.suedasien.net/laender/indien/unionstates/jammukashmir.htm http://www.ladocfrancaise.gouv.fr/dossier_actualite/inde_pakistan/index.shtml

http://www.senat.fr/rap/r01-336/r01-336.html

www.ziua.ro

Neagu Djuvara- Civilizatii si tipare istorice

Alfred Weber- Kulturgeschichte als Kultursoziologie

Alexandre Del Valle - Le totalitarisme islamiste a l `assaut des democracies Francois Thual- Les conflits identitaires

°°°°°°°°°°°°°°°- controler et contrer; strategies geopolitiques

Chauprade,Thual – Dictionar de geopolitica

Aymeric Chauprade - Constantes et changements dans l`histoire http://koausa.org/Crown/history.html

http://www.kashmir-information.com/Poplar.html http://hindubooks.org/KDAR/ch1.htm

Ryadul si tentatia nucleara- Revista Lumea magazin nr 2 / 2005




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie


Relieful pe gresii, conglomerate, argile, marne, loessuri și valorificarea turistica
MOCANITA
DESCOPERIRI GEOGRAFICE
Clisura Dunarii
Depresiunea Colinara a Transilvaniei
SIMULARE -TEZA UNICA LA GEOGRAFIE CLASA a VIII-a
HARTA POLITICA A EUROPEI
Bucegii
PROIECT DIPLOMA GEOGRAFIE - Topoclima, diferente climatice intre Orasul Constanta si imprejurimi
FONDUL FORESTIER SI INDUSTRIA PRELUCRARII LEMNULUI














loading...