Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
SCOALA INCLUZIVA - O SCOALA DEMOCRATICA


SCOALA INCLUZIVA - O SCOALA DEMOCRATICA




SCOALA INCLUZIVA - O SCOALA DEMOCRATICA

Educatia incluziva vizeaza reabilitarea si formarea persoanelor cu nevoi speciale, aflate in dificultate psihomotorie, de intelect, de limbaj, psihocomportamentala etc., printr-o serie de masuri conjugate de ordin juridic, politic, social, pedagogic.

Comunitatea internationala a adoptat o serie de documente, care au impulsionat structurarea actualei conceptii si practici cu privire la integrarea si/sau incluziunea sociala a copiilor si persoanelor cu nevoi/cerinte speciale.




In Declaratia de la Salamanca se spune ca "Scoala obisnuita cu o orientare incluziva reprezinta mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare, un mijloc care creaza comunitati primitoare, construiesc o societate incluziva si ofera educatie pentru toti; mai mult, ele asigura o educatie eficienta pentru majoritatea copiilor si imbunatatesc eficienta si, pana la urma, chiar si rentabilitatea intregului sistem de invatamant."

Educatia sau scoala incluziva/integrata implica ideea de reforma a scolii si a societatii in ansamblu, cu scopul de a raspunde dezideratului 'o societate pentru toti', care sa raspunda mai bine nevoilor, potentialului si aspiratiilor tuturor copiilor, inclusiv ale celor cu nevoi educative speciale.
S-a ajuns la concluzia ca satisfacerea nevoilor educationale si profesionale ale celor mai multi copii nu se poate realiza in centre si scoli speciale, care pot genera uneori si aparitia unui sindrom discriminatoriu, segregational. Se face simtita nevoia ca scoala publica sa cuprinda o mai mare diversitate de elevi decat in prezent si sa permita incluziunea (incorporarea) in sistemul de invatamant general a cat mai multor copii cu cerinte educationale speciale.

O scoala incluziva este o scoala democratica.Ea incearca sa realizeze respectul reciproc intre membrii implicati si modurile lor diferite de experienta si viata. Scoala incluziva cere ca toti sa lucreze impreuna in mod creativ in asa fel incat fiecare elev sa invete. De aceea o scoala pentru toti/incluziva se caracterizeaza prin faptul ca :

  • Diversitatea este vazuta ca o realitate;
  • Asigura fiecarui elev accesul la cunoastere, formare de deprinderi si informatie;
  • Asigura invatarea individualizata;
  • Foloseste pregatirea si amenajarile speciale in colaborarea dintre membrii ei;
  • Colaboreaza cu familiile, agentiile externe si alti membrii ai comunitatii;
  • Organizeaza si structureaza flexibilitatea scolilor;
  • Are mari asteptari pentru asigurarea succesului tuturor elevilor;
  • Se perfectioneaza permanent;
  • Construieste comunitati incluzive.

Avand in vedere aceste premise, ideea integrarii copiilor cu dizabilitati in scoala publica a aparut ca o reactie necesara si fireasca a societatii la obligatia acesteia de a asigura normalizarea si reformarea conditiilor de educatie pentru copiii cu cerinte educative speciale.Conform principiilor promovate in materie de educatie de catre organismele internationale, precum si prevederilor incluse in Declaratia drepturilor persoanelor cu dizabilitati, se mentioneaza ca persoanele/elevii cu diferite tipuri de deficiente au aceleasi drepturi fundamentale cu ceilalti cetateni de aceeasi varsta, fara discriminare pe motive de sex, limba vorbita, religie, opinii politice, origine nationala sau sociala, stare financiara sau orice caracteristica a persoanei in cauza sau a familiei sale .De asemenea, aceste persoane au drept la tratament medical, psihologic si functional, la recuperare medicala si sociala, la scolarizare, pregatire si educare/reeducare profesionala, la servicii de consiliere, la asistenta pentru incadrare in munca, precum si la alte servicii care sa le permita dezvoltarea si manifestarea aptitudinilor si capacitatilor de care acestia dispun si sa le faciliteze procesul de integrare/reintegrare sociala.

Daca acceptam ideea ca, dupa absolvirea scolii, toti copiii (inclusiv cei cu dizabilitati/cerinte speciale) trebuie sa beneficieze de sansa de a participa activ la viata sociala, atunci trebuie sa le acordam neconditionat aceasta sansa inca din scoala;deci integrarea sociala este pregatita si conditionata de integrarea scolara. Pe de alta parte, dificultatile aparute in procesul integrarii nu sunt generate atat de natura cerintelor speciale ale elevilor integrati, cat mai ales de modul nostru de a percepe acest proces, asadar, in esenta, este o chestiune de atitudine.

In scopul unei reusite depline a copiilor cu dizabilitati/cerinte educative speciale intr-o scoala de masa, este nevoie de parcurgerea in timp a mai multor etape distincte prin care se urmareste asigurarea conditiilor optime pentru o noua forma de organizare a scolii si a curricumului aplicat in scoala respectiva. Iata, in sinteza, cele mai importante etape a acestui amplu demers reformator al sistemului actual de invatamant din tara noastra:

Sensibilizarea-este prima etapa si urmareste pregatirea mediului scolar (incepand de la conducerea scolii, continuand cu colectivul de cadre didactice, elevii, personalul administrativ al scolii, parintii copiilor).In aceasta etapa, prin actiuni de informare pe toate caile, se incearca identificarea si valorificarea potentialului uman existent in scoala (in primul rand cadrele didactice) care sa doreasca si sa aiba competenta necesara in lucrul cu clasele si cu elevii inclusi intr-un program de integrare.

Trainingul-este pasul urmator, in care persoanele din scoala implicate in activitati didactice si care manifesta deschidere fata de ideea integrarii sunt incluse intr-un program de training unde invata principii, metode si tehnici adecvate activitatilor instructiv-educative cu elevii deficienti si/sau dificili si, in acelasi timp, modalitatile prin care aceste metode si tehnici pot fi adaptate in timpul orei la clasa pentru fiecare categorie sau tipuri de elevi in parte, astfel incat fiecare dintre ei sa primeasca cunostintele in forme accesibile capacitatilor si cerintelor proprii de invatare.





Luarea deciziei-reprezinta o etapa decisiva care, prin implicatiile sale, va determina schimbari majore la nivelul vietii sociale in ansamblu .Aceasta etapa are o conotatie manageriala puternica si implica reorganizarea structurilor functionale ale scolii si revizuirea atitudinii tuturor angajatilor scolii fata de actul educational in noile conditii impuse de procesul integrarii.

Tranzitia-este etapa cea mai dificila, in care transformarile manageriale din scoala solicita din partea cadrelor didactice, in special, adoptarea noilor modalitati de lucru in plan didactic si renuntarea la unele stereotipuri care vin in contradictie cu noul mod de abordare a educatiei in conditiile integrarii .Cel mai dificil moment, pentru unii profesori, va fi atunci cand vor fi nevoiti sa-ti reorganizeze seturile de status-rol in concordanta cu noile pozitii oferite de relatia profesor-elev privita din perspectiva integrarii/incluziunii .Tranzitia spre noul mod de lucru necesita schimbari si in organizarea scolii privind structura claselor, dotarile necesare in clasa si in scoala, alcatuirea unui curriculum flexibil si accesibil fiecarui elev in parte, stabilirea unor modalitati noi de relationare si colaborare cu parintii copiilor.

Evaluarea procesului-este o etapa fundamentala care asigura reusita integrarii .Ea trebuie sa se faca periodic prin implicarea tuturor partilor:profesori, elevi, parinti si uneori, o serie de experti (cadre didactice universitare, cercetatori in domeniu).Evaluarea ajuta in primul rand adaptarea permanenta la nevoile reale ale elevilor a tuturor proceselor care se desfasoara in scoala pe linia integrarii/incluziunii si, in acelasi timp, permite mentinerea unei transparente si a unei flexibilitati absolut necesare in privinta organizarii si conducerii scolii.

Pentru parcurgerea ultimelor 3 etape este absolut necesara existenta unui grad de autonomie scolara pe linia organizarii si elaborarii strategiilor curriculare in concordanta cu realitatile scolii, respectand unele directii de ansamblu stabilite de institutiile superioare de decizie si impuse de idealul educational si de tipul de educatie promovat de societate la un moment dat.

Principiile generale pe care le propune educatia incluziva au in vedere urmatoarele patru formulari( Asociatia Nationala pentru educatia cerintelor speciale in Marea Britanie - NASEN, 1999):

Principiul drepturilor egale. Fiecare fiinta umana are dreptul la o dezvoltare personala, sociala si intelectuala si trebuie sa aiba asigurate ocaziile de a-si desavarsi potentialul propriu de dezvoltare.

Principiul unicitatii. Fiecare fiinta umana este unica in termeni de caracteristici, interese, abilitati, motivatii si nevoi de invatare.

Principiul diversitatii. Sistemul educational trebuie astfel proiectat incat sa ia in calcul si sa-si asume intreaga diversitate a persoanelor pe care le antreneaza.

Principiul accesului si participarii. Toti cei care au nevoi/cerinte speciale de invatare si/sau dizabilitati ar trebui sa aiba acces la o educatie adecvata si de calitate.

In perspectiva scolii incluzive inteleasa ca scoala care se deschide flexibil tuturor copiilor, dificultatile de invatare sunt considerate probleme normale in activitatea didactica. Rezolvarea lor este un prilej si o provocare pentru profesori, elevi, manageri ai scolii si ceilalti factori implicati. Fiecare act didactic este o presiune asupra copilului si trebuie completat cu un sprijin corespunzator. Pentru a rezolva diferitele probleme de invatare pe care le intalneste invatarea didactica trebuie antrenata perfectionarea scolii, a profesorului si parteneriatul educational cu familia si comunitatea.



Profesorii trebuie sa porneasca in rezolvarea problemelor din clasa de la urmatoarele actiuni care determina maniera incluziva:

Legat de elev:

- cunoasterea individualitatii in mod global si pe anumite componente care dovedesc nevoia de interventie;

- detectarea ariilor de dificultate in special cand acestea sunt intermitente sau temporale.

Legat de grup:

- cunoasterea relatiilor din clasa sa;

- folosirea tehnicilor de negocire, cooperare, colaborare, comunicare, etc, in activitatile de grup;

Legat de propia sa persoana:

- sa-si foloseasca experienta intr-un mod reflexiv si empatic;

- sa foloseasca colaborarea cu ceilalti profesori si cu managerul scolii;

- sa se informeze permanent de practici si teorii noi pe care sa aibe dorinte si motivatia de a le implementa in activitatile sale.

Accesul la educatie inseamna a recunoaste ca orice copil poate invata, nefiind nevoie decat de profesori care sa vada si sa stimuleze capacitatea de invatare si de un mediu in care copilul sa deprinda abilitati de viata independenta . Prin invatarea incluziva se realizeaza cea mai buna corespondenta dintre nevoile fiecarui elev si oferta educationala adresata acestuia. Strategiile educatiei incluzive/integrate sunt "strategii de micro-grup,activ participative,cooperative, colaborative, parteneriale".

In concluzie,astazi se impune o redimensionare a formelor de educatie in conformitate cu schimbarile intervenite in societatea noastra, o preocupare sporita in vederea gasirii modalitatilor celor mai eficiente de a integra copiii cu CES intr-o clasa normala, fie prin perfectionarea continua a cadrelor didactice existente in scoala, fie prin apelarea la serviciile persoanelor specializate in acest domeniu.Cert este ca nu trebuie sa ignoram existenta unor astfel de cazuri in scoala pentru a fi pe deplin convinsi ca ne respectam profesia de cadru didactic.

BIBLIOGRAFIE :

1.Ungureanu,Dorel, Educatia integrata si scoala incluziva, Editura de Vest,Timisoara, 2000

2.Vrasmas T, Daunt P, Musu I, Integrarea in comunitate a copiilor cu cerinte educative speciale, Reprezentanta UNICEF in Romania,1996.

3.Vrasmas, Traian, Invatamantul integrat si / sau incluziv pentru copiii cu cerinte educative speciale, Ed. Aramis, Bucuresti, 2001.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate