Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
PROGRAMA TEHNOLOGIE ELECTRONICA


PROGRAMA TEHNOLOGIE ELECTRONICA




MODULUL I: TEHNOLOGIE ELECTRONICA

1. Nota introductiva

Modulul "Tehnologie electronica" face parte din cultura de specialitate pentru domeniul de pregatire de baza Electronica automatizari,     clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologica si are alocat, conform planului de invatamant, un numar de 72 ore din care:

36 ore - instruire practica.




Modulul "Tehnologie electronica" familiarizeaza elevul cu materialele folosite in electronica, sculele instrumentele si dispozitivele specifice domeniului precum si metodele de asamblare a echipamentelor electronice.

2. Unitatea / unitatile de competente/ rezultate ale invatarii la care se refera modulul

Utilizarea sculelor instrumentelor si dispozitivelor.

Aprovizionarea cu materiale.

Asamblarea /dezasamblarea echipamentelor electronice.

Corelarea rezultatelor invatarii si criteriilor de evaluare

Denumirea Modulului: TEHNOLOGIE ELECTRONICA

Cunostinte

Deprinderi

Criterii de evaluare

Rezultatul invatarii 1: Citeste si utilizeaza documente scrise in limbaj de specialitate.

Documente (registre,bonuri, evidente simple, jurnale, corespondenta oficiala, CV-uri, note de informare, articole, scrisori, extrase din normele de protectie a muncii, prospecte, cataloage, pliante, foi tipizate, fise tehnologice, devize) utilizate la selectarea informatiilor (date, termene, reguli, conditii, forme de prezentare, parametri) necesare aprovizionarii cu materiale.

Documentatia tehnica si tehnologica folosita in atelier (standarde pentru desenul tehnic - linii, formate, scriere, indicator, simboluri, scheme electrice simple de instalatii electrice, scheme electronice simple, scheme de conexiuni, planuri de amplasare, schite)

o Selectarea de documente din surse specializate.

o Utilizarea informatiilor in activitati profesionale.

o Efectuarea de reprezentari grafice simple.

o Reprezentarea schemelor electrice si electronice simple.

o Citirea unor scheme electrice simple.

Completarea sau redactarea corecta a documentatiei pentru sarcini de lucru

Utilizarea simbolurilor in schemele electrice.

Realizarea corelarii dintre simbol si denumirea acestuia.

Recunoasterea componentelor schemei electrice folosind simbolurile

Rezultatul invatarii 2: Aprovizioneaza locul de munca

Materiale specifice activitatii: cabluri clasice si fibra optica; conectori; suporti cablu; componente electrice si electronice; cablaje imprimate; diluanti; vopsele; materiale izolante

o Alcatuirea necesarului de materiale pe baza citirii unor scheme electrice simple.

o Manevrarea materialelor specifice activitatii in conditii de securitate a utilizatorului si a materialelor.

Completarea documentelor specifice la solicitarea, primirea si predarea materialelor, in conformitate cu normele de consum si instructiunile de serviciu.

Depozitarea materialelor la locul de munca, respectand regulile de securitate si ergonomie a muncii.

Citirea documentatiei

tehnice de specialitate.

Rezultatul invatarii 3: Identifica proprietatile materialelor utilizate in domeniul electronicii si automatizarilor

Proprietati fizice, chimice, mecanice si tehnologice pentru:

- Metale si aliaje folosite in electronica si automatizari (metale si aliaje pentru conductoare electrice, metale si aliaje de mare conductibilitate pentru contacte, metale si aliaje cu inalta rezistivitate electrica, alte metale si aliaje de uz curent).

- Materiale izolatoare folosite in electrotehnica si electronica (materiale izolatoare anorganice, materiale izolatoare organice, materiale pentru izolarea conductoarelor si cablurilor).

Materiale semiconductoare;

Materiale magnetice (materiale magnetice moi, materiale magnetice dure).

o  Recunoasterea materialelor utilizate in electronica si automatizari

o  Corelarea proprietatilor si utilizarilor unui material

Precizarea proprietatilor materialelor conductoare,





semiconductoare, izolatoare

si magnetice

Selectarea unui material

pentru o aplicatie data

Rezultatul invatarii 4: Verifica materialele necesare lucrarii

Materiale specifice activitatii: cabluri clasice si fibra optica; conectori; suporti cablu; componente electrice si electronice; cablaje imprimate; diluanti; vopsele; materiale izolatoare.

o Verificarea materialelor din punct de vedere cantitativ pentru conformitate cu bonurile de materiale.

o Verificarea materialelor din punct de vedere calitativ pentru conformitate cu bonurile de materiale.

Selectarea materialelor in functie de parametrii specifici .

Adresarea sesizarilor legate de abaterile de la standardele de calitate sau de neconformitatile cu bonurile de materiale, persoanelor abilitate.

Identificarea prin metode specifice de control a eventualelor deficiente de calitate a materialelor.

Rezultatul invatarii 5: Alege sculele, instrumentele si dispozitivele necesare realizarii operatiilor

Scule, instrumente si dispozitive utilizate la realizarea unor lucrari din domeniul electronica - automatizari (pistol de lipit, aparat de sudura, masina de gaurit, polizor, clesti, surubelnite, chei, fierastrau, polizor).

o  Alegerea sculelor/ instrumentelor / dispozitivelor este facuta in conformitate cu necesarul impus de tehnologia aplicata in cadrul lucrarii.

o  Verificarea sculelor/ instrumentelor / dispozitivelor alese este facuta vizual sau prin teste specifice, in conformitate cu

procedurile de lucru

si cu asigurarea

conditiilor de

securitate a muncii.

Stabilirea necesarului de scule/ instrumente / dispozitive in conformitate cu natura lucrarii.

Utilizarea in conformitate cu procedurile de lucru a

sculelor/ instrumentelor

/ dispozitivelor.

Verificarea periodica a incadrarii parametrilor de utilizare a sculelor, instrumentelor si dispozitivelor in limitele admise de normative.

Rezultatul invatarii 6 Utilizeaza sculele, instrumentele si dispozitivele in cazul unei lucrari

Procedura de masurare pentru masurarea cu subler, rigla, raportor

- identificarea marimii de masurat si a mijlocului de masurare adecvat,

- pozitionarea mijlocului de masurare si a marimii de masurat

- citirea valorii indicate

- comunicarea rezultatului masurarii

Instructiuni de utilizare a sculelor, instrumentelor si dispozitivelor.

o Utilizarea cu indemanare si in conformitate cu instructiunile de utilizare a sculelor/ instrumentelor / dispozitivelor.

Corelarea instrumentelor de masura cu marimile de masurat

Utilizarea in conformitate cu procedurile de lucru a sculelor/ instrumentelor / dispozitivelor.

Utilizarea sculelor/ instrumentelor / dispozitivelor se face cu respectarea normelor de securitate si PSI.

Rezultatul invatarii 7 Executa asamblarea electrica

Precizarea tehnologiilor de asamblare mecanica si electrica, demontabile si nedemontabile.

Executarea operatiilor de prelucrare mecanica.

Executarea asamblarii electrice folosind elemente de conectica, prin lipire si prin wire wrapping.

Executarea montajelor pe cablaje imprimate.

Precizarea tehnologiilor de montare a componentelor SMD pasive.

o Executarea asamblarii cu respectarea secventelor operatiilor si aplicarea masurilor menite sa asigure mentinerea starii tehnice.

Precizarea tehnologiilor de asamblare manuala, adecvate naturii lucrarii.

Executarea preformarii in conformitate cu cerintele tehnice.

Pregatirea componentelor pentru asamblare, conform documentatiei tehnice.

4. Continutul formarii

Se recomanda urmatoarea ordine de parcurgere a modulului:

Partea I. Elemente de desen tehnic

Tema 1: Normele generale privind intocmirea desenelor tehnice



A.     Notiuni preliminare; instrumente de desen.

B.     Elemente de standardizare (linii, formate, scriere, indicator).

C.     Scari de reprezentare utilizate in desenul tehnic.

Tema 2: Cotarea desenelor tehnice

A.     Elementele cotarii.

B.     Simboluri folosite la cotare.

C.     Reguli de cotare.

Tema 3: Desene schematice

A.     Simboluri si scheme conventionale utilizate in electrotehnica si electronica.

B.     Aplicatii (scheme electrice, scheme electronice, scheme de conexiuni, planuri de amplasare).

Partea a II- a: Studiul materialelor

Tema 5: Metale si aliaje folosite in electronica si automatizari

a.     Metale si aliaje pentru conductoare electrice (cupru, aluminiu, otel): domenii de aplicabillitate si proprietati care le recomanda pentru utilizarea in domeniu.

b.     Metale si aliaje de mare conductibilitate pentru contacte (argint, aur, platina) Metale si aliaje cu inalta rezistivitate electrica (crom-nichel, constantan, manganin): domenii de aplicabillitate si proprietati care le recomanda pentru utilizarea in domeniu.

c.     Alte metale si aliaje de uz curent (plumb, staniu, zinc, tantal): domenii de aplicabillitate si proprietati care le recomanda pentru utilizarea in domeniu.

Nota: Domeniile de aplicabilitate recomandate sunt: cabluri electrice, cabluri de telecomunicatii, conectori, contacte, aliaje de lipit, rezistoare, bobine, ecrane de protectie impotriva campurilor perturbatoare electromagnetice, bimetale, termocupluri

Tema 6: Materiale izolatoare folosite in electrotehnica si electronica

A.     Materiale izolatoare anorganice (sticla, mica, ceramica). Materiale izolatoare organice (materiale plastice termorigide si termoplaste, rasini naturale si sintetice, hartie, uleiuri, rasini, siliconi): domenii de aplicabillitate si proprietati care le recomanda pentru utilizarea in domeniu.

B.     Materiale pentru izolarea conductoarelor si cablurilor: domenii de aplicabillitate si proprietati care le recomanda pentru utilizarea in domeniu.

Tema 7: Materiale semiconductoare.

A. Materiale semiconductoare (germaniu, siliciu, seleniu, compusi semiconductori - sulfuri, carburi, oxizi): domenii de aplicabillitate si proprietati care le recomanda pentru utilizarea in domeniu.

Tema 8: Materiale magnetice

A.     Materiale magnetice pentru electrotehnica si electronica: domenii de aplicabillitate si proprietati care le recomanda pentru utilizarea in domeniu.

B.     Ecranarea magnetica

Nota: Domeniile recomandate de aplicabilitate a materialelor magnetice sunt: miezuri magnetice pentru transformatoare, masini si aparate electrice, generatoare sonore, magneti permanenti, ferite, suporturi magnetice.

Partea a III -a : Elemente de tehnologie.

Tema 9 - Scule instrumente si dispozitive

a.     Scule, instrumente si dispozitive utilizate la executarea unor lucrari din domeniul electronica si automatizari - prezentare generala (pistol de lipit, aparat de sudura, masina de gaurit, polizor, clesti, surubelnite, chei, fierastrau).

b.     Instructiuni de utilizare a sculelor, instrumentelor si dispozitivelor.

c.     Intretinerea starii tehnice a sculelor, instrumentelor si dispozitivelor.

d.    Utilizarea sculelor, instrumentelor si dispozitivelor in operatii de prelucrare mecanica (curatare, indreptare, trasare, debitare, indoire, pilire, polizare, gaurire).

e.     Utilizarea sculelor, instrumentelor si dispozitivelor pentru realizarea ansamblarilor mecanice demontabile si nedemontabile.

f.      Utilizarea sculelor, instrumentelor si dispozitivelor pentru realizarea asamblarilor electrice.

Asamblari electrice demontabile (prin conectori, wire wrapping)

Asamblari nedemontabile (prin lipire)

Tehnologia cablajelor imprimate (proiectarea si realizarea montajelor pe cablaje imprimate).

g.    Precizarea tehnologiilor de montare a componentelor SMD (Surface Mounted Devices)

Nota: Subtemele A, B, C, D si E din cadrul temei 10 se vor dezvolta exclusiv in cadrul orelor de instruire practica.

Pentru activitatile practice desfasurate in atelier recomandam o lista de lucrari:

Identificarea si utilizarea sculelor, instrumentelor si dispozitivelor din dotarea laboratorului/ atelierului.

Identificarea si utilizarea aparatelor de masura si control din dotarea laboratorului/ atelierului.

Pregatirea reperelor si subansamblelor.

Montarea/ demontarea unor carcase si sasiuri.

Utilizarea elementelor de conectare pentru suporturile de comunicatie.

Executarea unor lucrari de asamblare / dezasamblare.

Executarea unor lucrari mecanice de preformare.

Pregatirea conductoarelor electrice in vederea interconectarii.

Realizarea cablajelor imprimate.

Realizarea circuitelor cu componente pasive pe cablaje imprimate

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Ø      Instrumente de masura: raportor, rigla, subler

Ø      Mostre de materiale

Ø      Scule instrumente si dispozitive: pistol de lipit, aparat de sudura, masina de gaurit, polizor, clesti, surubelnite, chei, fierastrau



Ø      Componente pasive de circuit

Ø      Cablaje imprimate

6. Sugestii metodologice

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

dificultatea temelor

nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor. Pentru atingerea rezultatelor invatarii stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona in timp, de a utiliza activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Pregatirea teoretica si instruirea practica se recomanda sa se desfasoare in cabinete si ateliere de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : soft educational specializat, echipamente multimedia, platforme de invatare si echipamente de masura si control, bibliografie tehnica s.a.

Se considera ca nivelul de pregatire este realizat corespunzator, daca poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele invatarii.

Prin parcurgerea continuturilor modulului  Tehnologie electronica folosind strategii didactice adecvate se dezvolta valori si atitudini care vor inlesni adaptarea elevilor la cerintele pietei muncii si la dinamica evolutiei tehnologice precum si accesul la niveluri superioare de pregatire:

dezvoltarea imaginatiei si creativitatii tehnice

respectarea standardelor internationale privind calitatea produselor

asigurarea motivatiei necesare studierii disciplinelor tehnice

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele

principii ale educatiei:

Ø      Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Ø      Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Ø      Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Ø      Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Ø      Elevii invata mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Pentru dobandirea de catre elevi a deprinderilor prevazute, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare.

q       Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

Þ    gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;

Þ    fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

Þ    fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

Þ    abordarea temelor din perspectiva tuturor stilurilor de invatare;

Þ    formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

7. Sugestii cu privire la evaluare

Exista trei tipuri de evaluare: initiala, formativa si sumativa

Evaluarea initiala are rolul de a verifica daca elevul detine cunostintele si abilitatile necesare pentru a putea parcurge cu succes programul de formare.

Evaluarea formativa asigura profesorului/ formatorului feed back-ul procesului de predare si invatare. Prin aceasta evaluare profesorul cunoaste nivelul de dobandire a noilor cunostinte si abilitati de catre elev si daca acesta este pregatit pentru a invata noi subiecte.

Evaluarea finala a modulului sau evaluarea sumativa verifica daca au fost dobandite toate rezultatele invatarii asociate modulului. Evaluarea va cuprinde si activitati practice in care se va urmari daca elevul este capabil sa lucreze in echipa, sa rezolve o problema, sa faca o prezentare sa scrie un raport. Functie de specificul modulului, aceasta evaluare poate fi facuta printr-un portofoliu sau miniproiect/proiect.

Autoevaluarea si evaluarea in perechi

Profesorul va explica intotdeauna ce se asteapta de la evaluarea sumativa si va discuta si agrea cu elevii criteriile de evaluare pentru o incheiere cu succes a modulului. Profesorul ii va incuraja pe elevi sa se autoevalueze sau sa se evalueze unul pe celalalt.

Profesorul va pastra toate evidentele evaluarii pentru a putea dovedi atingerea rezultatelor invatarii si a criteriilor din standardul de pregatire si curriculum.

Instrumente de evaluare recomandate

observarea sistematica, pe baza unei fise de observare;

fise de lucru (in clasa, acasa);

teste cu itemi obiectivi si semiobiectivi;

lucrari de laborator;

miniproiectul prin care se evalueaza metodele de lucru folosite de elev, utilizarea eficienta a bibliografiei, materialelor si echipamentelor din dotare, modul de organizare a ideilor si resurselor materiale, acuratetea tehnica a executiei.

studiul de caz

Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor elevilor pe o anumita durata de timp

Pentru a promova modulul, elevii trebuie sa demonstreze ca pot intruni toate criteriile asociate cu toate rezultatele. Elevii vor duce la indeplinire exercitii practice, proiecte, teme de lucru si/sau probleme care constituie evaluarea modulului.

8. Bibliografia

1. Manual pentru pregatirea de baza in domeniul electric, scoala profesionala, Mariana Robe, Editura Economica Preuniversitaria

2. Introducere in tehnologia subansamblelor electronice, Vlad Cehan, Tecla Goras, editura Matrix Rom Bucuresti 1996

3. Electronica si automatizari, manual pentru pregatirea de specialitate, clasa a IX-a, Robe M. Editura Economica Preuniversitaria, 2005

4. Electronica si automatizari, manual pentru pregatirea practica, clasa a IX-a, Robe M. Editura Economica Preuniversitaria, 2005

5. Electronica, automatica, informatica tehnologica industriala, Manual pentru pregatirea de baza, anul I scoli profesionale, Adriana Trifu, Radu Seefeld, Mircea Wardalla, Mirela Lie, Mihaela Calin, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate