Proiect didactic Clasa : a X-a Limba si literatura romana - Romanul "Ciocoii vechi si noi. ' de Nicolae Filimon - caracterizare de personaj

Proiect didactic

Data

Clasa : a X-a

Obiectul: Limba si literatura romana

Subiectul Romanul "Ciocoii vechi si noi. de Nicolae Filimon - caracterizare de personaj

Tipul lectiei: de analiza a unei opere epice

Scopul lectiei : Formarea priceperilor si deprinderilor de a portretiza un personaj literar

Obiectiv special cultivarea receptivitatii literar-artistice a elevilor cu privire special asupra universului operei epice si a tipologiei literare ilustrate

Obiective operationale

a) cognitive : La sfarsitul orei, elevii vor fi capabili:

sa identifice elementele compozitionale ale operei

sa recunoasca tema operei

sa prezinte subiectul romanului

sa caracterizeze personajul principal

sa evidentieze tehnicile narative folosite de autor

sa reliefeze particularitatile artistice ale limbajului autorului

sa argumenteze ca romanul ,, Ciocoii vechi si noi. ' este un roman
de tip realist

b) afective

sa dovedeasca receptivitate afectiv-intelectuala fata de substanta
social-istorica a naratiunii lui Nicolae Filimon

sa-si fixeze, preferential, atentia asupra unor fragmente din
romanul "Ciocoii vechi si noi. ' si sa-si motiveze preferintele

sa faciliteze transmiterea noilor informatii

Resurse educationale

a)      Textul literar "Ciocoii vechi si noi. ' disponibil in manualul Ed. Corint

b)     Capacitatile receptive normale ale elevilor clasei a X-a

c)      Cabinetul de literatura dotat cu mese, pentru activitatea pe echipe si cu
aparatura necesara

Strategia didactica

a)                    Metode si procedee : lectura expresiva a unor fragmente,
conversatia euristica, invatarea prin descoperire, problematizarea

b)                           Forme de organizare a activitatii elevilor : activitatea frontala,
imbinata cu activitatea independenta pe grupe

c) Mijloace de invatamant : "Limba si literatura romana', manual
pentru clasa a X-a, 2004,CORINT,coordonator Eugen Simion, autori: Florina Rogalski, Hartescu Diana, fise cu extrase din opera comentata si din

bibliografia critica, scheme cu aspecte structurale ale textului
comentat

d) Material bibliografic :

George Calinescu. "Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent', Ed. Minerva, Bucuresti,1972 ;

Viorel Cosma, "Nicolae Filimon ' , Ed. Eminescu, Bucuresti, 1966;

Tudor Vianu, ,,Arta prozatorilor romani", Ed. Eminescu, Bucuresti,

Scenariul didactic

Organizarea clasei:

Profesorul pregateste elevii pentru a participa la o noua lectie de literatura.

/. Actualizarea unor cunostinte si impresii de lectura

Folosind conversatia, se reia tematica nuvelelor lui Nicolae Filimon, insistand asupra nuvelei "Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala'. Se dialogheaza cu elevii pe temacategoriilor umane vizate si a trasaturilor specifice acesteia, elevii folosind atat cunostintele dobandite in cadrul orelor de istorie, educatie civica, dar, mai ales, impresiile de lectura pe aceasta tema.

Se insista asupra tipologiei literare vizate pentru a sluji unui scop artistic in perioada de dinaintea razboiului de independenta, deschizand drum realismului in literatura noastra, desi epoca romantica era in plina afirmare.

Captarea atentiei elevilor pentru activitatea care urmeaza. Folosind expunerea, profesorul precizeaza ca multi dintre scriitorii romani au prezentat in operele lor atmosfera si epoca, preferand, in acest sens, fiziologia, ca mijloc de a tipologiza personaje desprinse din modele general umane.

Costache Negruzzi, creatorul nuvelei istorice romanesti, a prezentat diferite ipostaze umane ale aceleiasi epoci. Ion Ghica, in aceeasi perioada postpasoptista, prezinta imaginea provincialului adaptat (adaptabil) mediului citadin, similar cu ceea ce se scrisese anterior. Nicolae Filimon dezvolta oarecum aceeasi tema in romanul "Ciocoii vechi si noi. ', accentuand anumite aspecte ca sa creeze imaginea clara a arivistului in literatura.

Anuntarea subiectului si a obiectivelor operationale
Profesorul anunta subiectul si obiectivele operationale.
Elevii urmaresc cu atentie si retin ce trebuie sa efectueze.

Dirijarea invatarii. Prezentarea noului continut.

Folosind expunerea, profesorul face aprecieri asupra genezei romanului. Se aduc in atentia elevilor elementele care au stat la baza crearii operei Ciocoii vechi si noi ' : o imagine de tip arhivistic despre un tip uman omniprezent in orice epoca si orice societate «Ciocoiul este totdeauna si in orice tara un om venal, ipocrit, las, orgolios, lacom, brutal pana la barbarie si dotat de o ambitiune nemarginita, care eclata ca o bomba pe data ce si-a ajuns tinta aspiratiunlor sale.Pepiniera in care cresc acesti inamici ai onoarei si ai tuturor virtutilor cetatenesti este mai totdeauna casa bogatului si mai cu seama a bogatului parvenit. Aci vine ciocoiul, umilit, si cere a servi pe boierul pentru o bucata de paine, o camera de dormit si un vestmant ca sa se apere de asprimea frigului. In anii dintai, aceste vulpi cu doua picioare, care intrec in ipocrizie si viclesug pe cele cu patru picioare din fabulele lui Esop si La Fontaine, petrec impreuna cu servitorii cei imbatraniti in pacate de tot felul, ii studiaza cu cea mai mare atentiune, incat la etate de douazeci de ani, ei stiu foarte bine cum se fura closca de pe oua fara sa caraie; cu alte cuvinte, stiu cat sa fure de la aprovizionarea din toate zilele, cat de la aprovizionarile cele mari, cat de la arendarea mosiilor si alte mai multe tranzactiuni ale casei boieresti in care se afla servind »

Pentru a starni curiozitatea elevilor, profesorul poate evoca acele momente cand autorul, aflat in postura de scriitor, isi propune sa realizeze o veritabila cronica a unei epoci tulburi

Domnilor ciocoi!

Este mult timp de cand umblu cu aceasta nuvela ziua si noaptea, intocmai ca Diogen, cautand o clasa de oameni ca sa le-o dedic. Am voit sa fac aceasta onoare boierilor; dar, dupa o gandire serioasa, mi-am schimbat hotararea, caci, desi intr-aceasta clasa s-au strecurat multi venetici corupti si, cu toate lovirile si tentatiunile strainilor la care serva de tinta de un secol si jumatate, tot se gasesc printre dansii barbati cu simtaminte nobile si cu inima de adevarati romani, care au facut, fac si sunt convins ca vor face mult bine patriei lor Obosit de atatea cercetari zadarnice, hotarasem sa-mi ard manuscriptul; dar tocmai cand ma pregateam sa dau flacarilor rodul ostenelilor mele de sase luni, m-am gandit si la voi, preaiubitii mei ciocoi ai condeiului, de toate clasele si partidele, si am zis ca stamosul nostru Pilat: Ecce homo sau Iata oamenii mei

Voua, dar, straluciti luceferi ai viciilor, care ati mancat starea stapanilor vostri si v-ati ridicat pe ruinele acelora ce nu v-au lasat sa muriti in mizerie; voua, care sunteti putrejunea si mucegaiul ce sapa din temelii si rastoarna imparatiile si domniile; voua, care ati furat cu zvantul din functiunile cele mici si cu miile de galbeni din cele mari, iar acum, cand v-ati cumparat mosii si palate, stropiti cu noroi pe facatorii vostri de bine; voua si numai voua dedic aceasta slaba si neinsemnata scriere. Cititi-o cu bagare de seama, domnii mei, si oricate hotii imi vor fi scapat din vedere, insemnati-le pe un catastif si mi le trimiteti ca sa le adaug la a doua editiune

Elevii sunt deja familiarizati cu textul, majoritatea au citit integral opera literara. Elevii vor fi angajati intr-un dialog viu, spontan in dezbaterea subiectului romanului. Pentru o mai buna eficienta, profesorul va imbina expunerea cu explicatia, conversatia frontala, lectura selectiva.

Folosind fisele cu extrase din opera, elevii vor face observatii pertinente asupra compozitiei operei in discutie. Vor sesiza ca romanul are compozitie circulara, dupa cum au observat studiind romanul ,caci se deschide cu o Dedicatie, urmata de un Prolog si se incheie, evident, cu un Epilog, special regizat pentru a surprinde aceleasi personaje care iau contact in Prolog. Elevii vor citi selectiv fragmentele respective , subliniind diferentele dintre debutul si finalul operei. Elevii precizeaza ca din tanarul umil si sarac sosit la curtea lui Andronache Tuzluc, Dinu Paturica un ciocoi autentic, osandit in cele din urma la moarte pentru faptele sale reprobabile.

Profesorul le adreseaza elevilor intrebarea :

Cum si-a impartit autorul materialul epic?

Elevii vor raspunde spunand ca romanul cuprinde 32 de capitole pe care

autorul le-a numit : Dedicatie, Prolog, Dinu Paturica, Andronache Tuzluc, Romanul si fanariotul,.,Epilog.

Profesorul le cere elevilor sa precizeze locul, timpul si personajele participante.

Elevii vor raspunde ca actiunea romanului se petrece initial la curtea marelui postelnic , in Bucuresti, capitala Tarii Romanesti, in epoca princepelui fanariot Caragea. Folosind materialele de care dispun, elevii grupei 1 vor prezenta subiectul romanului:

Aparitia lui Dinu Paturica la curtea lui Andronache Tuzluc cu o recomandare din partea tatalui sau Ghinea Paturica si cu plocoanele adecvate

Atributele noii functii ocupate de Dinu Paturica

Timpul evenimentelor

Srategia personajului pentru a-si atinge obiectivele. Educatiunea ciocoiului

Jocul mastilor

Epoca fanariota si obiceiuri specifice acesteia

Imaginea veche a Capitalei si preocupari cotidiene ale locuitorilor acesteia in epoca lui Caragea

Chera Duduca si Chir Costea Chiorul

Scene de viata sociala

Muzica si coregrafia in timpul lui Caragea

Teatrul in Tara Romaneasca

Blestemul parintesc

Alexandru Ipsilanti si eteria greceasca

Epilog: Din opincar mare spatar

In timp ce prima grupa rezolva sarcina data, prezentarea subiectului ,grupa a doua va face insemnari referitoare la atitudinea consecventa a personajului principal, iar cea de-a treia grupa va analiza registrul stilistic al operei.

Grupa a doua primeste urmatoarele sarcini de lucru:

1) Analizati atitudinea lui Dinu Paturica in timpul intalnirii cu Andronache Tuzluc. Precizati daca starea de spirit a personajului se modifica pe parcursul intregii secvente si carui fapt i se datoreaza.

2) Faceti aprecieri asupra atitudinii lui Dinu Paturica pus fata in fata cu Andronache Tuzluc.

3) Ce impact are asupra protagonistului operei vestea obtinerii celei mai umile slujbe la curtea postelnicului?

4) Ce sentiment nutreste Dinu Paturica atunci cand isi vede pentru prima oara camaruta? Cum explicati indiferenta lui?

5) Care este baza eroului pentru a-si pune planurile in aplicare?

6) Ce rol are chera Duduca in planurile aspirantului la inavutire? Dar chir Costea Chiorul bogasierul?

7) Cum realizeaza autorul radiografia lumii corupte a epocii? Exemplificati titluri de capitole expresive din acest punct de vedere!

8) Ipocrizia si infatuarea protagonistului se rasfrang nu doar asupra strainilor, ci si asupra celor apropiati, de exemplu, asupra propriului tata .Explicati atitudinea eroului fata de acesta, cand este izgonit din noul palat al proaspatului imbogatit, fiind aruncat pe scari in jos.

9) Identificati pe text cele trei etape din evolutia parcursa de erou: sluga, inavutit-tradator si ocnas.

10) Cum explicati ultima ipostaza a eroului din perspectiva aplicabilitatii unor elemente de estetica literara?

11) Dati o semnificatie sfarsitului celor trei personaje principale!

12) Precizati modalitatile importante de prezentare a protagonistului operei, In diverse circumstante!

Cea de-a treia grupa face observatii asupra stilului operei pornind de la reperele indicate de profesor. In afara celor mentionate de profesor (tehnicile narative, vocabularul, nuante stilistice ale diferitilor termeni, procedee artistice folosite de Nicolae Filimon, moduri de expunere) elevii pot dezvolta si alte aspecte menite sa evidentieze particularitatile artistice ale operei.

Pentru rezolvarea sarcinilor date, elevii pot folosi materialele de care dispun intr-un interval de timp suficient de gandire. Sarcinile date grupelor a doua si a treia sunt mai dificile, de aceea la impartirea clasei in grupe, profesorul a tinut cont de acest fapt.

Profesorul observa si indruma elevii in rezolvarea problemelor pe care le au. Explica eventualele aspecte neclare elevilor. Elevii vor intampina dificultati mai ales in rezolvarea sarcinii de a da explicatii sfarsitului celor trei personaje principale si a identifica acele elemente estetice pe baza carora se coordoneaza finalul romanului, cu valoare simbolica. Elevii care nu au citit integral opera se vor afla in dificultate in rezolvarea sarcinilor primite. Acest fapt poate fi folosit de profesor pentru a accentua necesitatea lecturii operelor literare care se studiaza avand in vedere ca limba si literatura romana este disciplina de examen.

Dupa expirarea timpului de gandire, profesorul reuneste clasa si analizeaza modul in care elevii au indeplinit sarcinile de lucru. Acestia prezinta concluziile la care au ajuns. Astfel, grupa a doua va sublinia:

-La inceput, Dinu Paturica este convins ca rabdarea si linguseala pe langa actualul stapan ii vor oferi o sansa, ca noua slujba inseamna ca ,,a pus mana pe paine si cutit". Elevii isi argumenteaza raspunsul folosind extrase din opera.

-In afacerile veroase ale protagonistului, de ruinare a stapanului sau, intermediari sunt chiar asociati sai, chera Duduca si chir Costea Chiorul bogasierul, la fel de dornici de inavutire, fara scrupule morale, conducandu-l pe protagonist la o ascensiune lenta, dar sigura.

-Complotul celor trei face parte dintr-o tactica prestabilita care determina imbogatirea fostei slugi.

-Eroul se alatura miscarii eteriste careia il preda pe Tudor Vladimirescu, dovedind instabilitate, caci este surprins in ambele tabere, aceasta, in cele din urma aducandu-i si pieirea caci noul domnitor, Ghica, afla de toate nelegiuirile ciocoiului si-l trimite la ocna unde va pieri dupa sapte luni.

Profesorul intervine pentru a clarifica atitudinea lui Dinu Paturica fata de diferite personaje, ca sa conduca gandirea elevilor catre ceea ce este specific caracterului acestuia. Elevii vor fi intrebati ce nutreste personajul fata de cei din jur si ce ii determina actiunile. Astfel vor ajunge la concluzia ca motivul valorificat in finalul romanului, de pedepsire a personajelor negative dupa fapte si de rasplatire a celor pozitive tine de estetica romantica.

Folosind citate din opera, ajutandu-se de materialele de care dispun ,elevii vor ilustra cele trei etape parcurse de Dinu Paturica. Vor intampina dificultati in intelegerea modului in care se petrece oscilanta trecere a protagonistului din tabara boierilor in cea a revolutionarilor si invers. Profesorul , folosind problematizarea ,va dirija elevii spre concluzia ca, de fapt, scena se dovedeste a fi un artificiu epic necesar anticiparii finalului destinului eroului.

Profesorul dirijeaza elevii spre gasirea altor explicatii. Va face adaugari la ultima sarcina dupa care va aprecia modul in care au lucrat elevii si valoarea concluziilor la care au ajuns. Incurajeaza, in acelasi timp, discutiile polemice dintre elevi cerandu-le insa de fiecare data sa-si argumenteze opiniile. Se trece la analiza rezolvarii sarcinilor de lucru de catre grupa a treia .

Elevii vor mentiona tehnicile narative : introspectia, reiterarea, retrospectia etc. Vor aprecia ca vocabularul folosit de autor este neobisnuit, cu extrase in ceea ce priveste folosirea unui anume tip de termeni, explicate chiar de autor in notele pe marginea textului epic. Ca moduri de expunere, vor identifica : naratiunea, descrierea, monologul, dialogul. Elevii vor mentiona cativa termeni utilizati in opera. Vor identifica procedee artistice in textul operei. Ideile vor fi insotite de citate. Arsenalul romantic este imbogatit cu epitete de felul "teribil" (tatal lui Dinu Paturica, "cu o fata teribila si amenintatoare." rosteste un "teribil blestem"), "fatal" ("se convinse de fatalul adevar") "infernal"("in momentul in care se termina aceasta infernala talharie."), "sinistru" (Ipsilant e framantat de "ganduri sinistre"), "colosal" (Paturica poarta la cingatoare "niste calimari colosale"), "nedescriptibil" ("bucurie nedescriptibila ", "lacomie nedescriptibila").

Procedeul artistic cel mai frecvent in roman, si care este specific romantic, este antiteza. Nu numai personajele sunt prezentate antitetic, ci si stari sufletesti sau situatii dramatice. Cand Tuzluc semneaza ultima polita lui Costea Chiorul, aceasta "infernala talharie" prin care Paturica "devenea stapan pe tot ce-i mai ramasese bietului fanariot", se auzi un geamat: "Acel geamat, ce seamana cu urletul de bucurie al demonilor cand fac sa cada un sant in lanturile lor, era espresiunea infernalei bucurii a lui Paturica".

Banul C. este chemat de domnitor: ".trasurele fetei sale uneori deveneau crunte, alteori pline de indurerare si cateodata un zambet dulce aparea pe buzele sale palite; dar disparea ca fulgerul, lasand loc unei melancolii adanci."

Elevii pot constata ca descrierile de natura sunt putine, dar atunci cand scriitorul nu comenteaza cele observate, dupa cliseul romantic, face descriptii mai ales din mediul citadin sau de interioare cu notarea minutioasa a amanuntului caracteristic (maniera balzaciana), cum este in primul capitol, descrierea camerei lui Paturica.

Vorbirea oamenilor simpli din roman este caracterizata prin oralitate ".si m-a lasat pe drumuri, nu l-ar mai lasa de la inima", "Ba am dat, da-l-ar prin targ cu nasu taiat". In rest, vorbirea si curgerea frazei este lucrata literar, in sens clasicist.

Invitatii ospatului de la ciocoiul vechi sunt botezati satiric ca in comediile lui Alecsandri: spatarul Dimache Pingelescu, camarasul Stamate Birlic, paharnicul Dumitrache-Mana-Lunga si baronul Nichita Calicevski sau Neagu Rupe-Piele. Remarcabila este si toponimia simbolista. Mosiile lui Tuzluc se numesc Plansurile, Chinuielile, Rasucita.

Profesorul face completarile necesare si corecteaza eventualele greseli:

Nicolae Filimon n-a realizat o formula stilistica personala, dar ramane o marturie a stadiului de evolutie si de trecere de la pasoptisti la marii clasici.

Dupa epuizarea lucrului de catre grupa a treia sunt incitati la dialog si ceilalti elevi. Se retin parerile interesante si pertinente.

5.Obtinerea performantelor si asigurarea feed-back-ului

Elevii vor sublinia destinul nefast al lui Dinu Paturica care devine simbol al arivistului in literatura romana. Nicolae Filimon prezinta in opera sa "Ciocoii vechi si noi" o fresca a Bucurestilor epocii fanariote, iar finalul atat de mult discutat al romanului s-a conformat intentiei moraliste a scriitorului. Reflectarea acesteia in creatie tine de personalitatea autorului, realist si romantic in acelasi timp, care nu avea inca destul de clar perspectiva unui edificiu de creatie romaneasca. Pe aceasta linie a "Ciocoilor vechi si noi" va merge si Ion Slavici cateva decenii mai tarziu. Aceasta este o chestiune de conformatie spirituala si de perceptie asupra realitatii exterioare a fiecarui individ.

Daca Filimon si-ar fi continuat opera cu partea a II-a, aceea a "Ciocoilor noi" (macar in genul "Slujnicarilor"), este sigur ca acest roman ar fi meritat si mai mult desemnarea lui pe o scara a prioritatii valorice in cadrul literaturii noastre..

Critic al societatii romanesti intr-o epoca de transformari structurale, Filimon a imbratisat cu dorinta lui de observatie prima jumatate din secolul in care poporul roman intra in perioada moderna a istoriei sale. Intre momentul in care apare pe scena istoriei Dinu Paturica si momentul specific din punct de vedere social lui Mitica Ramatorian e o distanta de patru decenii. Amandoi par exponentii tipici ai noii clase in ascensiune. Acest proces de devenire istorica cu infinitatea lui de aspecte economice, politice, morale, Filimon l-a redat in doar cateva momente si doar cateva tipuri in roman si nuvela ,,Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala"

6.Evaluarea formativa

Se da ca activitate independenta in clasa rezolvarea testului:

Caracterizati in scris personajul principal al romanului ,, Ciocoii vechi si noi'', conform criteriilor prestabilite de portret fizic si moral.

7.Asigurarea retentiei si transferului

Ca activitate independenta acasa, elevii vor avea de rezolvat, la alegere una din teme:

Demonstrati ca romanul ,, Ciocoii vechi si noi " este un roman realist.

Prezentati comparativ nuvela ,, Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala" si romanul ,, Ciocoii vechi si noi", marcand trasaturile categoriilor umane zugravite de autor.