Proiectarea si planificarea in educatia fizica scolara

PROIECTAREA SI PLANIFICAREA IN EDUCATIA FIZICA SCOLARA

1.PROIECTAREA DIDACTICA

Definitie: „ proiectarea reprezinta activitatea de anticipare si pregatire a tuturor demersurilor pe care le inplica procesul instructiv si care are drept scop asigurarea eficientei acestui proces”. ( M. Epuran, 1977).

Conceperea procesului didactic an persectiva rationalizarii, prin desing, confera acestuia eficienta, clarviziune, rigurozitate procedurala si vine in intampinarea exigentei de planificare si deliberare a activitatii instructiv- educative.

Desingul instructional consta in (V.De Landsheer):

Definirea obiectivelor, la una sau mai multe nivele;

Formularea de teme de lectie care sa asigure invatarea in sensul dorit;

Stabilirea unor metode si mijloace;

Propunerea unor instrumente de evaluare a predirii si invatarii;

Formularea recomandarilor.

Autorii Jinga, Ioan si Negret, Ion, 1982, in lucrarea „Predarea si invatarea eficienta”, localizeaza prioiectarea didactica numai la nivelul lectiei, avansand ideea existentei unui algoritm procedural, care coreleaza patru intrebari esentiale intr-o ordine tipic algoritmica. Aceste intrebari esentiale sunt urmatoarele:

1. Ce vei face ?
2. Cu ce vei face ?
3. Cum vei face ?
4. Cum vei sti daca ceea ce trebuie facut a fost facut ?

Specialistii spun ca intrebarile sunt etape, iar solutiile la raspunsuri sunt operatii alefiecarei etape. Sunt in total 12 operatii, iar ordinea executarii lor este mereu aceeasi.

Etapa I

Este considerata cea mai importanta etapa, deoarece de ea depinde celelalte etape.Aici fixam ce vrem sa realizam. Operatiile specifice acestei etape vizeaza identificarea si dimensionarea obiectivelor. Precizarea clara a obiectivelor este conditia fundamentala a proiectarii didactice corecte.

Obiectivele trebuie sa fie concrete, sa fie masurabile, sa fie in concordanta cu programa de specialitate, sa fie compatibile cu timpul avut la dispozitie pentru realizarea lor. Pentru definirea unui obiectiv s-au stabilit urmatoarele norme:

Obiectivele nu vizeaza activitatea specialistului, ci schimbarea care se asteapta sa se produca in urma instruirii elevilor;

Obiectivul trebuie sa fie formulat in termeni expliciti, prin folosirea unor verbe de actiune, care sa indice un comportament observabil al elevilor;

Fiecare obiectiv trebuie sa vizeze o operatie singulara, pentru a usura masurarea si eveluarea;

Obiectivul trebuie sa fie asociat constructiei logice a continutului informational si situatiilor instructive.

Pentru lectie ,obiectivele sunt operationale.

Etapa a II-a:

Aceasta etapa consta in stabilirea resurselor umane si materiale de care se dispune pentru desfasurarea lectiei. Aceasta etapa se mai numeste si de „ analiza a resurselor”. Sunt trei resurse importante:

Continutul invatarii ( informatii, exercitii, probleme) – responsabil profesor;

Capacitatile de invatare ( psihologia celor care invata, interes, aptitudini, motivatie etc.), responsabil elev;

Conditiile concrete ( de timp, spatiu, aparatura ), este resursa cea mai obiectiva;

Operatiile specifice acestei etape a II- a sunt:

analiza calitatii materialului „ materialului” uman cu care se va lucra ( clasele de elevi );

analiza conditiilor materiale concrete.

Etapa a III-a:

Aceasta etapa vizeaza stabilirea strategiilor optime, adica a unor sisteme concrete de metode, materiale si mijloace ( „cei trei M” ) pe baza carora sa se atinga obiectivele propuse pentru lectia respectiva:

-Repartizarea timpului pe verigi,

-stabilirea ordinii de abordare a temelor,

-selectionarea mijloacelor si metodelor,

-stabilirea dozarii,

-stabilirea formatiilor de lucru si a procedeelor de organizare a exersarii .

Etapa a IV- a:

Se mai numeste si „ evaluarea eficientei activitatii curente”. Aceasta etapa este centrata pe eleborarea unui sistem de metode si tehnici de evaluare, care sa fie in concordanta cu obiectivele operationale si continuturile fixate.

2.PLANIFICAREA IN EDUCATIA FIZICA SCOLARA

Planificarea este o activitate complexa ,stintifica,care consta in stablilirea continutului,desfasurarii si finalizarii unei actiuni. La baza realizarii ei sta proiectarea.

In educatia fizica planificarea are o importanta foarte mare si are un grad mare de complexitate determinat de o serie de variabile (Gh.Carstea, 2000):

1.perioada de timp pentru care se elaboreaza

2.conceptia de tip sistemic

3.natura componentelor modelului de educatie fizica

4.locul de desfasurare a ativitatii

5.componenta claselor/grupului de elevi

- dupa criteriul sexului

-dupa criteriul nivelului de pregatire fizica si motrica

Cerinte generale necesare in planificarea la educatia fizica scolara (Gh.Carstea, 2000):

1.concordanta cu programa scolara in vigoare

2.concordanta cu particularitatile elevilor

3.concordanta cu baza materiala si cu specificul zonei geografice

4.concordanta cu traditiile din unitatea de invatamant in privinta practicarii unor ramuri sau probe de sport

5.concordanta cu optiunile elevilor pentru practicarea unorforme de practicare a exercitiilor fizice

Rezultatele planificarii sunt documentele de planificare.Exista doua categorii de docomente:

a.documente la nivelul catedrei de specialisti(catedra,comisie metodica)-planul anual de activitate

b.documente individuale de planificare ale fiecarui profesor:

1.esalonarea anuala a unitatilor de invatare(planul anual)

2.planul calendaristic semestrial

3.proiectul unitatilor de invatare

4.planul de lectie(proiect didactic) - obligatoriu pana la obtinerea definitivatului si la toate inspectiile curente sau speciale pentru obtinerea gradelor didactic

2.1 Esalonarea anuala a unitatilor de invatare (planul anual)

Se elaboreaza sub forma grafica ,pentru fiecare clasa si cuprinde:

Indicatorii de recunoastere: anul scolar,unitatea de invatamant,clasa,resurse materiale

Tabelul in care se esaloneaza unitatile de invatare cuprinde:

- numarul de saptamani de scoala si perioadele de vacanta(pe orizontala)

- componentele tematice ale modelului de educatie fizica,adica unitatile de invatare pe care le va aborda in anul scolar respectiv(pe verticala)

- marcarea probelor de control

Etape si cerinte pentru realizarea esalonarii anuale a unitatilor de invatare

1.Consultarea planului de invatamint si a programelor scolare in vigoare

2. Stabilirea probelor de control pe semestre

3.Stabilirea modului de combinare a unitatilor de invatare .

La clasele de inceput de ciclu si la clasele nou preluate(daca elevii nu au fise individuale de evaluare)

este necesara efectuarea unor testari initiale (predictive) care sa ne ajute in esalonarea unitatilor de

invatare.

Intr-o lectie pot fi abordate intre una si trei unitati de invatare din care se abordeaza tot atatea teme de lectie .Exemplu: unitatea de invatare este viteza , iar teme pot fi „viteza de reactie „,”viteza de deplasare” ,viteza de reactie” etc

Lectiile cu doua teme sunt cele mai utilizate si dupa parerea noastra cele mai realiste

Temele pot fi combinate astfel:

- lectiile cu doua teme:

o calitate motrica -viteza sau capacitati coordinative(indemanare) si o deprindere motrica - dintr-o ramura de sport , din deprinderi de baza(clasele I-IV) sau utilitar aplicative(I-VIII)

o deprindere motrica si o calitate motrica-forta sau rezistenta

doua deprinderi motrice - din ramuri de sport diferite; din aceiasi ramura de sport,dintr-o ramura de sport si din deprinderi motrice de baza sau utilitar aplicative

doua calitati motrice -viteza sau capacitati coordinative(indemanare) si forta sau rezistenta

- lectiile cu trei teme:

o calitate motrica -viteza sau capacitati coordinative(indemanare) ; o deprindere motrica - dintr-o ramura de sport , din deprinderi de baza(clasele I-IV) sau utilitar aplicative(I-VIII) si o calitate motrica-forta sau rezistenta

o calitate motrica -viteza sau capacitati coordinative(indemanare) si doua deprinderi motrice

doua deprinderi motrice din ramuri de sport diferite; din aceiasi ramura de sport,dintr-o ramura de sport si din deprinderi motrice de baza sau utilitar aplicative si o calitate motrica-forta sau rezistenta

In combinarea unitatilor de invatare si implicit a temelor de lectie trebuie sa se tina cont de urmatoarele cerinte:

Nu se abordeaza in aceeasi lectie calitatile motrice viteza si capacitati coordinative (indemanare)

Nu se abordeaza in aceeasi lectie calitatile motrice forta sau rezistenta

Nu se abordeaza in aceeasi lectie calitatea motrica viteza cu alergarea de viteza proba atletica

Nu se abordeaza in aceeasi lectie alergarea de rezistenta proba atletica cu rezistenta calitate motrica

Se vor aborda teme care sa se sustina reciproc in vederea facilitarii transferului ,ca

mecanism de influentare pozitiva a procesului invatarii(invatarea aruncarii zvarlite cu o mina,solicitata la aruncarea mingii de oina va favoriza invatarea paselor si a aruncarilor la poarta ,din jocul de handbal )

Se va evita programarea in aceeasi lectie a doua unitati de invatare situate in stadiul de invatare

Se va evita programarea unor unitati de invatare care sa fie inrerupte de vacantele scolare (in special cand unitatea de invatare este in faza de invatare)

4.Stabilirea marimii ciclurilor tematice:

In stabilirea marimii ciclurilor tematice(succesiuni de teme din aceeasi unitate de invatare) se va tine

seama de:

dificultatea continutului abordat,

nivelul de pregatire al elevilor

timpul alocat secventele tematice (apoximativ 30-35 minute intr-o lectie)

Marimea diferitelor cicluri tematice:

Calitati motrice 6-8 lectii.Pot fi reluate pe parcursul unui an scolar.

Deprinderi si priceperi motrice de baza 4-8 lectii

Deprinderi si priceperi motrice utilitar aplicative 4-8 lectii

Probe atletice 5- 8 lectii

Jocuri sportive – 60-80% din totalul lectiilor din anul scolar.Aceste cicluri tematice pot fi programate de a lungul anului scolar de mai multe ori.

Gimnastica acrobatica 10-14 lectii

Sarituri cu sprijin la aparat 6-8 lectii

5.Timpul alocat verigilor tematice :

-tema secundara 10-15 minute ( calitati motrice ,deprinderea motrica care nu e in stadiul de invatare)

- tema principala 20-25 minute (deprinderi si priceperi motrice)

6.Locul ciclurilor tematice in structura anului scolar

In stabilirea locului ciclurilor tematice se va tine cont de urmatoarele:

-calitatile motrice, sa preceada deprinderile care solicita aceste calitati

- invatarea alergarii de rezistenta ca tema din atletism ,se programeaza inaintea invatarii alergarii de viteza(pentru ca pasul lannsat in tempo moderat se invata inaintea pasului lansat de viteza

-gimnastica acrobatica si sariturile la aparate se programeaza in sali de sport

-vacantele scolare nu trebuie sa intrerupa ciclurile tematice (cu exceptia gimnasticii si a jocurilor sportive)

2.2 MODELE DE ESALONARE A UNITATILOR DE INVATARE

ESALONAREA ANUALA A UNITATILOR DE INVATARE

CLAS A- I- A

LEGENDA:

PRINCIPALA UNITATE DE INVATARE PRINCIPALA SE REALIZEAZA IN FIECARE LECTIE, CA SITUATII DE INSTRUIRE STABILITE IN STRUCTURA LECTIEI

UNITATE DE INVATARE SECUNDARA X SE ABORDEAZA SIMULTAN, IN PARCURSURI APLICATIVE

▲             PROBA DE EVALUARE

SEMESTRUL   al II-lea
FEBRUARIE					MARTIE									APRILIE							MAI									IUNIE
I		II		III		IV		V		VI		VII		VIII		IX		VACANTA	X		XI		XII		XIII		XIV		XV		XVI		XVII
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16	17	18		19	20	21	22	23	24	25	26	27	28	29	30	31	32	33	34
															▲
				▲
													▲
																																▲
																									▲
							▲
																															▲

Unitatea Scolara…………..

Profesor……………………

ESALONAREA ANUALA A UNITATILOR DE INVATARE

AN SCOLAR

CLASA a IX-a

2.2PLANUL CALENDARISTIC SEMESTRIAL

Elaborarea planului calendaristic anual se face pe baza esalonarii anuale a unitatilor de invatare(planul anual) si ecte un document ce asociaza intr-un mod personalizat , elemente ale programei scolare(obiective de referinta sau competente specifice si continuturi) cu alocarea de timp optima pe intregul an scolar.

Structura planului calendarictic:

Indicatorii de recunoastere

Obiectivele de referinta sau competentele specifice(la clasele IX-XII)

Probele de evaluare

Tabelul cu unitatile de invatare si continuturile tematice repartizate pe parcursul semestrului

UNITATEA SCOLARA

AN SCOLAR:

PROFESOR:

PLAN CALENDARISTIC

SEMESTRUL I - CLASA a IX-a

UNITATEA SCOLARA

AN SCOLAR:

PROFESOR:

PLAN CALENDARISTIC

SEMESTRUL al II-lea - CLASA a IX-a

2.3 PROIECTUL UNITATILOR DE INVATARE

Proiectarea unitatilor de invatare se realizeaza conform particularitatilor de dezvoltare, invatare,consolidare si perfectionare a continuturilor din programa scolara,alese de profesor pentru a fi transmise elevilor( conform planului calendaristic).

Structura unitatilor de invatare:

Indicatorii de recunoastere(clasa,anul de instruire,numarul de lectii alocate,perioada de realizare,durata de exersare in lectie,continuturile supuse instruirii

Tabelul care cuprinde:

-numarul lectiei

-obiectivele de referinta sau competentele specifice

-detalieri de continut

-activitati de invatare

-resurse

-evaluare

PROIECTAREA UNITATII DE INVATARE: ATLETISM – SARITURA IN LUNGIME CU 1½ PASI IN AER

CLASA a IX –a NR.DE LECTII: 6

ANUL DE INSTRUIRE I PERIOADA : OCTOMBRIE