Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» PROCESUL DE INVATAMANT CA RELATIE PREDARE-INVATARE-EVALUARE


PROCESUL DE INVATAMANT CA RELATIE PREDARE-INVATARE-EVALUARE




PROCESUL DE INVATAMANT CA RELATIE PREDARE-INVATARE-EVALUARE

Notiunea de proces de invatamant este legata de cea de transformare (schimbare sau modificare). Pentru a-l intelege astfel, trebuie definita mai intai invatarea ca schimbare in comportamentul individual in urma trairii unei noi experiente proprii. In raport de ceea ce reprezinta invatarea, procesul de invatamant vine sa provoace o schimbare in timp, in spatiu si in forma a experientelor de cunoastere, afectiv-emotionale si actionale, aflate in posesia elevului, astfel incat acestea sa devina capabile a genera, ulterior, schimbari in comportamentul sau, in structura cunostintelor, a deprinderilor, a atitudinilor si convingerilor sale.

Menirea procesului de invatamant este deci sa angajeze elevii in trairea unor noi si noi experiente, organizate pedagogic, de asa maniera incat sa se produca invatarea.




Procesul de invatamant se prezinta ca un autentic act creator, constructiv, generator de noi comportamente, noi cunostinte, atitudini etc.. Ideea de proces presupune insa, intotdeauna, o dualitate, respectiv evoca existenta, pe de o parte, a unor forte care impun sau faciliteaza schimbarea (invatatorii sau profesorii - subiectii transformarii), iar pe de alta parte, a unor fiinte in dezvoltare care suporta schimbarea, implicandu-se activ in actul schimbarii (elevii - obiectul transformarii).

Putem astfel sa distingem doua tipuri de actiuni sau functii specifice celor doua categorii de forte: una de predare - ca aspect logic, ce caracterizeaza munca profesorului (ea urmand o logica a indeplinirii obiectivelor educationale) si cealalta - de invatare - ca aspect psihologic, personal, care tine de psihologia elevului (logica psihologica).

Si predarea si invatarea se constituie ca activitati de baza ale pro­cesului de invatamant, ca functii esentiale ale oricarei unitati scolare.

Aceste doua actiuni fundamentale nu se afla in pozitie de simpla juxtapunere, de alaturare mecanica una fata de alta; dimpotriva, ele se afla in stransa legatura de reciprocitate, contopindu-se intr-un tot unitar, intr-un singur proces, calitativ superior, care asigura realizarea, in scoala, a finalitatilor invatamantului.

Integrarea lor intr-un proces efectiv de cooperare, intr-o activitate comuna, are loc in situatia confruntarii elevilor cu un nou continut pe care trebuie sa si-l insuseasca sau cu o serie de actiuni ordonate, destinate formarii unor deprinderi intelectuale sau practice.

Activitatea cadrelor didactice, respectiv predarea, reprezinta un mod de dirijare, de indrumare a activitatii elevilor. Pre­darea nu are sens decat in masura in care determina un efort corespunzator de invatare din partea elevilor. In lipsa invatarii, procesul nu functioneaza deoarece ii lipseste elementul esential - invatarea insasi, ii lipseste legatura de baza dintre elevi si profesor.



Esenta procesului de invatamant rezida tocmai in aceasta unitate dialectica, in organizarea optima a interactiunilor dintre predare si invatare.

Desi relatia dintre predare si invatare este una de la cauza la efect, aceasta nu inseamna, totusi, un mers linear, in sensul ca un anumit tip de predare genereaza, in mod necesar, un anumit tip de invatare. Predarea singura, oricat de buna ar fi, nu conduce in mod automat, de la sine, la efectele asteptate. Intotdeauna rezultatele predarii sunt conditionate de activitatea de invatare a elevilor, de calitatea invatarii si interventia altor factori implicati in desfasurarea ei.

A defini procesul de invatamant ca o interactiune intre predare si invatare inseamna, asadar, a evita sa se atribuie reusita sau nereusita scolara numai predarii sau numai invatarii. Succesele sau esecurile sunt determinate atat de activitatea profesorului, cat si de activitatea elevilor si, in plus, de interventia altor factori.

In acceptia didacticii moderne, procesul de invatamant incorporeaza si o a treia functie - aceea de evaluare. Daca didactica traditionala a separat actul predarii si invatarii de cel al evaluarii, de data aceasta didactica opteaza pentru integrarea evaluarii in cadrul procesului de invatamant. Evaluarea completeaza ciclul de interventie al profesorului asupra elevului. Ea vine sa ghideze actiunea profesorului si a elevilor sai; sa ajute la luarea deciziilor legate de buna desfasurare a procesului de predare-invatare, de introducere a unor imbunatatiri si ajustari cerute de mersul predarii si invatarii.

In consecinta, procesul de invatamant se defineste ca exercitare, intr-o unitate organica a acestor trei functii fundamentale - predare-invatare-evaluare, deosebite prin finalitati, motivatie si metodologie.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate