Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» Factori si medii educationale - competentele cadrului didactic


Factori si medii educationale - competentele cadrului didactic




FACTORI si MEDII EDUCATIONALE .

COMPETENTELE CADRULUI DIDACTIC .

PROFESORUL DIRIGINTE .

Unitati de continut:

Factori si medii educationale: familia, scoala, institutiile cultural-educative, mass-media, agentii economici si comunitari




Cadrul didactic – factor principal in procesul instructiv-educativ:

rolul cadrului didactic in scoala si societate

personalitatea si competentele cadrului didactic

stiluri didactice

Profesorul diriginte – consilierul scolar

rolul si sarcinile dirigintelui

ora de dirigentie, consiliere si orientare

documentele si evidenta muncii dirigintelui.

Argument

Aceasta tema deschide noi perspective asupra misiunii dascalului, aceea de a forma si dezvolta personalitatea umana, prin prezentarea factorilor si a mediilor educative, precum si a influentelor acestora, dar mai ales prin aducerea in prim plan a competentelor si personalitatii principalului agent educational – cadrul didactic. Problematica va fi intregita de prezentarea specificului orelor de dirigentie si, in general, a statutului activitatilor educative - de consiliere din invatamantul romanesc, si a continuturilor complexe si variate ce pot fi abordate in aceste activitati.

Obiective:

Dupa parcurgerea acestui capitol cursantii vor fi capabili:

sa prezinte specificul factorilor si mediilor educationale care influenteaza formarea si dezvoltarea personalitatii umane

sa identifice modalitatile concrete de relationare intre factorii educationali

sa analizeze competentele pe care le reclama profesiunea didactica

sa evidentieze multiplele aspecte ale activitatii profesorului diriginte

sa ilustreze prin exemple complexitatea si varietatea continuturilor abordate in aria curriculara „consiliere”.

sa elaboreze proiecte pentru realizarea unor activitati educative sau de consiliere si orientare , utilizand diverse strategii didactice

2. Concepte cheie

Factorii educationali – sunt reprezentati de ansamblul factorilor naturali, sociali, materiali si spirituali, angajati in activitatea de formare si dezvoltare a personalitatii umane.

se concretizeaza in conditiile bio-climatice si ansamblul institutiilor, organizatiilor, comunitatilor umane dintr-o societate care exercita actiuni sau influente instructiv-educative

se face distinctia intre factorii ce determina medii educationale institutionalizate – scoala, asociatiile de parinti, organizatii guvernamentale / nonguvernamentale, institutii socio-culturale-comunitare etc. si factorii ce determina medii educationale neinstitutionalizate reprezentate de diverse comunitati umane fara statut juridic – familia, grupul profesional, grupul de prieteni, grupul etnic, comunitatea unui cartier/sat/oras etc.

Familia – considerata „prima scoala a copilului”, reprezinta nucleul de baza al societatii, iar pentru sistemul de invatamant ea constituie un agent social activat permanent pe baza unui „contract natural ”; in aceasta calitate, familia indeplineste patru functii esentiale:

functia natural-biologica

functia economica

functia de socializare

functia educativa

Scoala - institutie sociala specializata in realizarea activitatii instructiv-educative a tinerei generatii in conformitate cu cerintele vietii sociale, dar si cu potentialul biopsihic individual.

Cadrul didactic - persoana specializata in coordonarea si realizarea activitatii

instructiv-educative desfasurata in cadrul unei institutii de invatamant.

Profesorul diriginte - cadru didactic care are rolul de a coordona si asigura unitatea tuturor influentelor educative ce se exercita asupra unei clase de elevi, de catre colectivul profesoral si alti factori educativi antrenati in procesul formarii personalitatii umane.

Aplicatii – scheme, grafice, teme

3.1. Cooperarea factorilor educationali are la baza INTERCOMUNICAREA

Interactiunea care trebuie sa se instituie intre principalii factori educationali, familie – scoala – comunitate se contureaza ca o retea piramidala in care fiecare factor preia o anume perspectiva a sustinerii copilului in dezvoltarea sa aptitudinala, emotionala si caracteriala. Laturile triunghiului bazal sugereaza liniile de comunicare ale fiecarei categorii, lansate in celelalte doua directii, astfel incat ruta comunicationala finala exprima circularitatea informatiei. Arhitectul acestei retele comunicationale de care depinde in ultima instanta succesul actiunii educationale nu poate fi altul decat coordonatorul programului instructiv-educativ al elevilor.

Copil


Scoala    Familie

Comunitate

Fig. 1. Interactiunea principalilor factori educativi

Relatia Familie – Scoala ; rolurile cheie ale parintilor (dupa Alvino, 1985)

1. Parintele ca learner

Parintele trebuie sa se informeze asupra modului de conducere si de organizare a procesului instructiv-educativ din scoala.

2. Parintele ca ajutor

Cel mai vechi si mai recunoscut rol al parintelui in relatia cu scoala este acela de sprijinitor voluntar al profesorului in activitatea didactica. De pilda, parintii pot ajuta profesorii in desfasurarea activitatilor extrascolare pentru copiii talentati.

3. Parintele ca suporter al imaginii pozitive despre scoala

Promovarea prin cai diverse, informale, in familie si comunitate, a unei atitudini pozitive fata de scoala. Sugestii: scoala poate oferi bucuria cunoasterii, profesorii trebuie sa fie respectati; studiul individual este o responsabilitate fireasca a elevului; scoala inseamna si locul prieteniilor.

4. Parintele ca sursa complementara de informatie pentru scoala

Parintii furnizeaza informatii despre comportamentul in familie al elevilor. Aceste informatii determina profesorii sa fie mai sensibili la diferentele individuale si sa individualizeze mai mult experientele de invatare.

5. Parintele ca resursa educationala

Impartasind copiilor propriile lor interese cognitive, pasiuni, evenimente profesionale sau chiar experienta lor de viata, parintii pot deveni o sursa semnificativa de imbogatire a ocaziilor de invatare. Totodata, parintii sunt, adesea, mentorii proiectelor de studiu individual al copiilor.

6. Parintele ca profesor

Parintii sunt primii profesori ai copiilor si au, adesea, cel mai puternic impact educational asupra lor. Ei ofera cadre de referinta pentru raportarea valorica a copiilor lor, pana la maturizarea acestora, si poate chiar mai tarziu. Din aceasta perspectiva, parintii ar trebui sa se considere educatori responsabili.

7. Parintele ca initiator al schimbarii in scoala

Este un rol si in acelasi timp un drept al parintelui sa analizeze critic activitatea din scoala si sa pretinda acesteia sa se adapteze nevoilor copiilor talentati. Pentru aceasta, parintele trebuie sa invete cui sa i se adreseze (unei persoane cu putere de decizie sau de interventie), cand trebuie sa intervina (cand nu este prea tarziu sau cand problema devine acuta), cum sa intervina (un numar cat mai mare de parinti si detinand informatii corecte).

Sarcini de lucru:

Analizati functiile educative ale familiei in contextul social actual al diferentierii intre familia clasica / traditionala si cea moderna.

Comentati caracteristicile / functiile scolii si ale celorlalti factori educativi, raportandu-le la idealul educational contemporan.

Cadrul didactic – roluri, personalitate, competente, ipostaze simultane,

caracteristici dezirabile

Transmitator de cunostinte, „administrator” al unei clase


Dirijor si organizator al formarii unei personalitati armonioase, creative

Colaborator al elevului in orientare si autoeducatie

Organizator si conducator al educatiei complete, integrale, permanente

Creator–indrumator–realizator–coordonator si evaluator al activitatilor instructiv-educative

Personalitatea si competentele unui cadru didactic pot fi integrate in trei dimensiuni:

- o bogata cultura generala;

1. culturala - o temeinica pregatire de specialitate;

- o bogata cultura psihopedagogica

- vocatia pentru profesiunea de educator;

2. atitudinala - dragostea fata de copii si tineri, fata de om, in general;

- calitati atitudinale de natura caracterial-morala;

- aptitudinea de a comunica

- aptitudinea de a cunoaste si intelege elevul

- aptitudinea organizatorica

- creativitatea pedagogica

3. aptitudinala - aptitudini de interrelationare la nivel individual si de grup

- atentie distributiva

- aptitudinea de examinator

- tactul pedagogic

- capacitatea de gestionare a situatiilor de criza instructionala.

Sarcini de lucru:

Analizati dimensiunile prezentate din perspectiva noilor cerinte ale invatamantului.

Realizati o autoevaluare a personalitatii si competentelor pe care le posedati raportandu-va la viitoarea cariera didactica.

Ipostazele simultane ale cadrului didactic


Fig.1. Ipostazele cadrului didactic (I. Nicola , 8)

Caracteristici dezirabile si indatoriri ale educatorilor

A. In predare-invatare-evaluare :

Dezvolta programe educationale flexibile, adaptate nevoilor individuale.

Creeaza o atmosfera calda, de siguranta, de siguranta si de permisivitate.

Comunica elevilor aprecierile pe care le fac despre ei.

Folosesc strategii didactice variate.

Respecta imaginea de sine a elevilor si favorizeaza increderea elevilor in ei insisi.

Respecta creativitatea si imaginatia elevilor.

Stimuleaza procesele mentale de nivele inalte.

Respecta individualitatea si integritatea personala.

Orienteaza elevii in loc sa-i oblige sau sa faca presiuni asupra lor.

Este mai mult democratic decat autocratic.

Este interesat mai mult de proces decat de produs.

Este mai mult inventiv si deschis experimentelor decat conformist.

Foloseste, de preferinta, procedee de rezolvare a problemelor decat recursul la concluzii de autoritate stiintifica dar neargumentate pe larg, in clasa.

Urmareste implicarea elevilor in descoperire si investigatie decat oferirea raspunsurilor.

Predispozitii personale:

Intelegator, tolerant, respectuos, increzator si multumit de sine.

Are idealuri, principii .

Este sensibil la problemele altora.

Are dotare intelectuala supramedie; manifesta un stil intelectual in conceptualizare, generalizare, elaborare, initiere, organizare, imaginatie.

Este flexibil, deschis noului, entuziast.

Are interese intelectuale si culturale.

Doreste sa invete, sa-si largeasca orizontul cunoasterii.

Are nevoi inalte de realizare.

Este empatic, intuitiv si receptiv.

Este orientat spre excelenta.

Are responsabilitatea comportamentului sau si isi asuma consecintele.

B. Caracteristici dezirabile ale profesorului in relatia sa cu elevul

q       Acorda atentie problemelor elevilor.

q       Are rabdarea sa asculte confesiunile elevilor.

q       Are capacitatea de a intelege problemele elevilor.

q       Comunica cu usurinta.

q       Impartaseste succesele elevilor, facandu-i astfel sa se simta importanti.

q       Trateaza elevii deschis, cinstit si cu respect.

q       Manifesta umor si buna dispozitie.

q       Este realist si se comporta cu naturalete.

C. Caracteristicile dezirabile ale profesorului

q       Urmareste prioritar sa dezvolte la elev deprinderile fundamentale pentru studiu si personalizeaza predarea in acord cu nevoile specifice ale elevului.

q       Evalueaza formativ performantele elevului si alcatuieste fise de observatie asupra progresului elevului.

q       Selectioneaza materialul bibliografic si alte suporturi ale invatarii, in acord cu nevoile individuale ale elevului.

q       In proiectarea continuturilor, urmareste echilibrul dintre diferitele tipuri de subiecte abordate.

q       Aplica strategia de adaptare a curriculum-ului in acord cu ritmul rapid de invatare al elevilor, oferindu-le mai mult timp in vederea desfasurarii unor activitati de imbogatire, la nivele superioare, a experientei de invatare.

q       Redimensioneaza mediul fizic si psihologic al invatarii pentru compensarea unor deficiente de integrare sociala a copiilor sau pentru potentarea abilitatilor pe care le au in acest sens (imaginea de sine, abilitati de relatii interpersonale, de comunicare eficienta etc).

q       Dezvolta o baza completa de date asupra evolutiilor elevului.

q       Ajuta alti profesori ai scolii de la alte arii curriculare in adaptarea activitatii, pentru elevul cu aptitudini deosebite asistat de el.

q       Se consulta frecvent cu alti profesori si cu parintii pentru adaptarea curriculum-ului.

q       Se consulta cu persoane cu competente de decizie pentru aplicarea unor programe de identificare si de diagnoza aptitudinala, in vederea initierii sau largirii programelor educationale speciale pentru acesti elevi.

q       Conlucreaza strans cu specialistul care coordoneaza intregul program, pentru optimizarea individualizarii la aria curriculara pe care o preda.

3.3. Stilul didactic (educational) desemneaza ansamblul trasaturilor, caracteristicilor, insusirilor specifice fiecarui profesor care personalizeaza modul de realizare a atributiilor conferite de propriul statut; componenta stilului didactic este data de aceleasi elemente insa ponderea si modul in care ele se coreleaza difera de la un profesor la altul.

Tipologia stilurilor didactice:

a)      stilurile democratic/autoritar/laissez-faire

b)      stilul educational centrat pe elev/centrat pe grup

c)      stilul directivist/non directivist (liberalist)

d)     stilul punitiv (aversiv, constrangator)/afectuos (motivational)

e)      stilul normativ/operational

f)       stilul interogativ-conversativ/expozitiv

g)      stilul nomotetic (imperativ, institutional)/idiografic (accent pe individ)/intermediar

Trasaturile principale ale stilurilor didactice

A. AUTORITAR

putere

voce ascutita, aspra

presiune

cere imperativ cooperare



impune ideile sale

critica si supune

cauta si descopera greseli

isi asuma intreaga responsabilitate

pedepseste orice abatere

„Iti spun eu ceea ce trebuie sa faci”

domina si comanda

„Eu decid, tu asculti”

B. DEMOCRATIC:

lider atent

influenteaza

stimuleaza

realizeaza acorduri

incurajeaza

comunica

orienteaza, indruma

negociaza idei

ajuta, invita

voce calda , calma

coopereaza cu succes

„Iti spun ce mi-ar placea sa faci”

imparte responsabilitatea cu elevii

„Iti sugerez si te ajut sa decizi.”

C. LAISSEZ – FAIRE

retragere accentuata a profesorului din prim-plan

interventia cadrului didactic doar cand este solicitat sau cand situatia risca sa degenereze in conflict

libertate aproape totala a elevilor

permisivitate

anarhie, dezordine

sentiment de ratacire, coplesire, nesiguranta a elevilor

Sarcina de lucru:

Corelati caracteristicile dezirabile cu stilurile didactice prezentate si realizati profilul unui cadru didactic ideal adaptat invatamantului modern.

3.4. Recomandari pentru reusita activitatii didactice

Cercetari diverse au incercat sa sintetizeze mai multe reguli ce pot constitui premisele reusitei in ceea ce priveste coordonarea activitatii didactice:

Incepeti prin a fi fermi cu elevii: puteti deveni mai relaxat ulterior.

Impuneti linistea in sala de clasa inainte de a incepe sa vorbiti.

Daca este posibil, controlati intrarea elevilor in sala de clasa.

Invatati sa utilizati numele elevilor.

Pregatiti lectiile in detaliu.

Daca este posibil, sa fiti in sala de clasa inaintea elevilor.

Pregatiti materialele si aparatele necesare inainte de venirea elevilor.

Este necesar sa cunoasteti modul de utilizare a aparatelor si sa fi executat macar o data experimentele respective inainte de a le executa la ora.

Fiti dinamic, mergeti printre banci.

Incepeti lectia cu ceva captivant si incercati sa mentineti interesul si curiozitatea.

Oferiti instructiuni clare.

Invatati sa va controlati vocea.

Pentru a face fata nevoilor de claritate ale elevilor, este bine sa aveti intotdeauna pregatite exemple alternative si materiale auxiliare.

Cand vorbiti, priviti clasa si invatati cum sa observati totul.

Cand fixati teme pentru acasa, tineti cont de varsta, abilitatile si fondul cultural al elevilor.

Structurati lectiile in asa fel incat invatarea sa se produca in perioade optime de timp.

Utilizati tehnici de predare cat mai variate.

Anticipati problemele de disciplina si actionati rapid.

Fiti ferm si consecvent in aplicarea pedepselor.

Evitati confruntarea cu elevii.

Expuneti standardele proprii cu claritate si insistati asupra lor.

Priviti-va ca pe un ajutor al elevilor.

In situatii adecvate, utilizati-va resursele de umor in sens pozitiv.

Sarcina de lucru:

Analizati rolul si statutul cadrului didactic in scoala si in societate

Precizarile Ministerului Educatiei si Cercetarii privind aria curriculara

„CONSILIERE SI ORIENTARE” (Curriculum National, 2000)

Conform planului cadru de invatamant pentru clasele I-V, aprobat cu nr. 4150 / 13.07.1998, Consilierea si orientarea reprezinta o arie curriculara distincta, careia ii sunt afectate in invatamantul primar 0-1 ore in fiecare clasa (optional) si 1-2 ore in clasele V-VIII, din care o ora face parte din trunchiul comun, fiind obligatorie pentru elevi, iar a doua ora este optionala.

Ora de dirigentie este realizata de profesorul diriginte si nu face parte din norma didactica de predare-invatare a acestuia, fiind platita separat, conform Legii nr. 128/1997, art.51, (4) si art. 45, (2), (3) si Ordonantei Guvernului Romaniei nr.103/ 27 august 1998.

Se impune abordarea activitatii de consiliere si orientare din perspective noi, in modalitati noi, mai flexibile, intre care ar putea fi experimentate urmatoarele:

v   ora optionala (daca nu si cea obligatorie) ar putea fi realizata nu cu intregul colectiv de elevi, ci pe grupe de interes (chiar cu elevi din clase diferite) in functie de tema aleasa;

v   unele activitati (cel putin) sa fie realizate in afara salii de clasa, in locul unde elevii ar avea ceva de invatat;

v   activitatile la o clasa sa poata fi realizate de profesori diferiti, daca tema stabilita este de competenta acestora; astfel, profesorii si-ar face servicii reciproce si, in timp, ar putea ajunge la un fel de specializare pe acea tema, ne mai necesitand un efort anume pentru pregatire;

v   elevii ar putea sa-si aleaga liber consilierul, in functie de afinitati si preferinte; aceasta idee este, de fapt, desprinsa din realitatea care, nu rareori, arata ca unii elevi simt nevoia sa se confeseze unui profesor preferat, de incredere, care nu este, obligatoriu, dirigintele,

v   consilierul, avand 34 ore optionale intr-un an scolar, ar putea sa le desfasoare purtand discutii individuale cu fiecare elev din colectivul de care raspunde, un mod excelent de a se apropia de elevi, a-i cunoaste si a-i influenta mai bine;

v   se poate colabora cu diferite cluburi si organizatii de tineret, nonguvernamentale etc.

Sarcina de lucru:

Identificati alte modalitati concrete de realizare a activitatilor de dirigentie-consiliere care sa raspunda noilor cerinte educationale.

Sarcinile, functiile profesorului diriginte:

Cunoasterea colectivului clasei si a personalitatii fiecarui elev.

Asigurarea succesului scolar al elevilor prin coordonarea echipei didactice a clasei.

Coordonarea actiunii de orientare scolara si profesionala.

Colaborarea cu familia si alti factori educativi.

Rolul si functiile dirigintelui :

q       evaluarea capacitatilor si altor caracteristici psiho-comportamentale ale elevilor;

q       consilierea elevilor cu potential aptitudinal inalt;

q       consilierea de grup si activitati de orientare;

q       dezvoltarea carierei, orientarea scolara si activitatile de informare;

q       proiectarea, monitorizarea si analiza evaluarii:

q       consultarea cu profesorii si personalul scolii, cu parinti, colegii elevilor asistati si cu agentiile sau comunitatile locale interesate in sprijinirea programului;

q       identificarea necesitatilor de evaluare pentru orientarea si redimensionarea programului.

Specificul orelor de dirigentie:

au un pronuntat caracter formativ, indeplinind in primul rand o functie educativa;

sunt concepute si realizate astfel incat solicita in mare masura experienta de viata a elevilor;

se desfasoara intr-un climat psiho-afectiv destins;

au un continut bogat si flexibil ce raspunde intereselor si nivelului de dezvoltare a elevilor;

presupun o metodologie activ-participativa adecvata obiectivelor urmarite, fara a se face o evaluare de tip formal prin notare.

Sarcina de lucru:

Realizati o paralela intre activitatea si competentele unui cadru didactic si cele ale unui cadru didactic diriginte.

3.7. Documentele de evidenta a activitatii dirigintelui

1. Planificarea activitatii dirigintelui se va concretiza in:

Planul de perspectiva

Planul anual

Planul semestrial

2. Cunoasterea si caracterizarea clasei si a elevilor se va concretiza in elaborarea urmatoarelor documente:

Fisa de caracterizare a clasei

Fisa de observatie curenta a elevului

Fisa de caracterizare psihopedagogica a elevului

3. Activitatea dirigintelui se va consemna in „caietul dirigintelui” intocmit dupa urmatoarele recomandari:

conceperea caietului pentru intreg ciclul scolar

valorificarea interrelatiilor individuale si de grup ale dirigintelui pentru obtinerea de informatii

valorificarea si actualizarea culturii psiho-pedagogice a dirigintelui.

Structura unui CAIET DE DIRIGENTIE

q       Informatii generale necesare organizarii activitatii dirigintelui

Sub forma unor tabele, grafice etc, aceasta parte a caietului va cuprinde:

colectivul clasei de elevi

colectivul didactic al clasei

comitetul cetatenesc de parinti

orarul clasei s.a.

q       Planificarea activitatii educative

planul de perspectiva

planurile anuale si semestriale

tematica orelor de dirigentie

planificarea activitatilor de orientare scolara si profesionala

planul activitatii cu familia si cu alti factori educativi

q       Caracterizarea clasei si a fiecarui elev. In aceasta parte a caietului se va rezerva un numar de pagini pentru studierea clasei ca grup social (aprox. 10 pag.) si pentru fiecare elev (6-8 pag.)

Atat pentru studiul clasei cat si al fiecarui elev se va elabora si completa fisa de observatie, in care se vor consemna date cu semnificatie pedagogica, pe baza carora se va intocmi caracterizarea psiho-pedagogica a clasei si elevului.

Fisa de caracterizare a clasei

q  Se completeaza la sfarsitul unui an scolar.

q  Pentru clasa a V-a va fi folosita caracterizarea realizata de invatator la sfarsitul clasei a IV-a.

q  Cuprinde:

a)      Informatii generale (nr. elevi; nr. baieti; nr. fete; profesia parintilor/ nr. cazuri; starea

Sanatatii / nr. cazuri; situatia la invatatura/media generala; media generala la disciplinele fundamentale; elevi cu aptitudini deosebite / nr. cazuri; starea generala de disciplina a colectivului; perspectiva colectivului).

b)     Dinamica grupului (totalitatea transformarilor care au loc in interiorul colectivului pe

parcursul unui an scolar; gradul de coeziune a colectivului/colectiv in formare/colectiv format; scopul imediat si de perspectiva al colectivului, propus de diriginte).

c)      Specificul clasei (ca microgrup social):

Climatul socio-afectiv al grupului (calificativ); ce microgrupuri sunt formate, rolul lor; raportul lideri formali- informali (de coincidenta, de colaborare, de opozitie); rolul microgrupurilor formate in interiorul clasei (pozitiv-negativ) ; valorile, normele care se impun in viata clasei.

d)      Concluzii

Situatia educationala a colectivului (exprimata printr-un calificativ si o scurta caracterizare).

Fisa de observatie a elevului

Se completeaza, cand apar fapte semnificative, in plan pedagogic.

Rolul observator revine in primul rand dirigintelui, care preia informatiile semnificative de la colectivul didactic al clasei, familie, elevi.

Se recomanda urmatoarea structura:

Mediul de observatie (clasa, scoala, familie, societate)

Prezentarea faptei si a sursei de informare

Interpretarea psihopedagogica a faptei observate

Masuri si rezultate in timp



Referitor la completarea fisei de observatie se impun unele precizari:

Se consemneaza fapte semnificative din punct de pedagogic, relevante pentru personalitatea elevului, fie ca au fost constatate direct de diriginte, fie ca au fost preluate de la factorii de colaborare (profesori, parinti, bibliotecar, cadru medical etc).

Rubrica 3 se completeaza dupa ce s-au acumulat mai multe date care permit formularea unor concluzii privind anumite aspecte ale personalitatii.

In vederea interpretarii corecte si formularii unor concluzii relevante, datele colectate vor fi prelucrate, ordonate pe grupe de fapte referitoare la sanatate fizica/psihica, invatatura, conduita, integrare in colectiv, sociabilitate, interese, preferinte pentru anumite activitati, preocupari si rezultate in activitatile extrascolare; aceasta se va face in vederea retinerii datelor esentiale, relevante ale manifestarilor frecvente si eliminarii celor nesemnificative, accidentale.

Sarcina de lucru:

Analizati si incercati sa perfectionati documentele de evidenta a activitatii dirigintelui.

3.8. Metodologii care sprijina activitatea dirigintelui si a consilierului scolar

METODELE CUNOASTERII ELEVULUI

q       STUDIUL BIOGRAFIEI

q       Date privind familia elevului

q       Date referitoare la trecutul elevului

q       Descrierea conditiilor actuale de existenta

q       OBSERVATIA: CONDITII

q       Precizarea aspectelor ce vor fi urmarite

q       Observarea in conditii cat mai variate

q       Observarea sa nu stanjeneasca elevul

q       Notarea imediata a faptelor (separat de interpretare)

q       CONVORBIREA: CONDITII

q       Necesitatea unor relatii de incredere deplina intre profesor si elev care sa favorizeze cooperarea.

q       Elaborarea in prealabil a unui ghid de convorbire privind temele principale ale convorbirii.

q       Plasticitatea: caracterul asociativ al succesului intrebarilor

q       Atitudinea aprobatoare a profesorului

q       Evitarea sugestionarii elevului

q       Observarea atitudinilor si reactiilor scolarului

q       Inregistrarea ulterioara a raspunsurilor si observatiilor

q       CHESTIONARUL

q       Se utilizeaza numai chestionarul elaborat de specialisti

q       Se interpreteaza numai de specialisti

q       Exceptie face „Testul sociometric” care este utilizat de profesor pentru a cunoaste relatiile preferentiale dintre elevi

q       EXPERIMENTUL

q       Provocarea unor reactii in conditii bine determinate

q       Se dau sarcini, teme precise elevului, sa-i putem observa reactiile

q       TESTELE

q       Probe standardizate vizand diagnosticul aptitudinilor ori al unor insusiri de temperament sau de caracter

q       Se aplica si se utilizeaza de psihologi calificati

Tehnicile sociometrice. Reprezinta procedee prin intermediul carora se inregistreaza si se masoara configuratia si intensitatea relatiilor interpersonale din interiorul colectivului de elevi:

Testul sociometric consta intr-un set de intrebari prin care se cere tuturor membrilor din grupa sa-si exprime simpatiile sau antipatiile fata de ceilalti in functie de unul sau mai multe criterii (prietenie, participare la munca, invatatura, distractie etc.) Fiecare intrebare vizeaza un aspect al relatiei interpersonale:

simpatie (cu cine doresti sa . );

antipatie (cu cine nu doresti . );

perceptie sociometrica (cine crezi ca te-a ales sau nu te-a ales pe tine?)

Matricea sociometrica reprezinta un tabel cu doua intrari, in care atat pe orizontala cat si pe verticala sunt trecuti in ordine alfabetica elevii care au completat testul sociometric. In dreptul fiecarui elev se noteaza pe orizontala alegerile (sau respingerile) exprimate, iar pe verticala alegerile (sau respingerile) primite. Redam in fig.2 o matrice sociometrica.

a

b

c

d

e

f

g

h

i

j

k

l

Nr. de alegeri efectuate

A

B

C

D

E

F

G

H



I

J

Nr. de alegeri primite

Fig. 2. Matrice sociometrica

Sociograma este o harta sociometrica, prin care se reda grafic configuratia relatiilor preferentiale existente intre membrii unui grup. Ea poate fi colectiva si individuala.


Fig.3. Model de sociograma Model de sociograma

colectiva individuala

Sarcina de lucru:

Realizati o fisa de caracterizare a grupei de studenti din care faceti parte, precum si o fisa de observatie a unui coleg-student, utilizand metodologia adecvata cunoasterii personalitatii umane.

3.9. Repere privind curriculum-ul activitatilor educative - Programa pentru dirigentie

(M.E.C. 2001)

Componenta

Subcomponente

Obiective

A. Managementul clasei de grup

Formarea si dezvoltarea capacitatii de autoorganizare a clasei

Cunoasterea si respectarea normelor si valorilor grupului

Formarea si dezvoltarea capacitatii de identificare si solutionare a nevoilor grupului

Formarea atitudinii responsabile si stimularea initiativei personale a elevilor

B. Dezvoltarea personalitatii si dezvoltarea carierei

I. Dezvoltarea personalitatii elevului

1. Formarea si dezvoltarea capacitatii de autocunoastere

2. Dezvoltarea capacitatii de valorizare maxima a potentialului propriu

II. Dezvoltarea carierei elevului

1. Stimularea motivatiei invatarii continue in scopul dezvoltarii propriei cariere

2. Dezvoltarea abilitatii de informare privind cariera

3. Formarea si dezvoltarea capacitatii decizionale

C. Educatia pentru valori

I. Educatia pentru o societate democratica

1. Cunoasterea si respectarea valorilor fundamentale ale societatii democratice

2. Armonizarea si exersarea propriului sistem de valori in acord cu cel social

3. Formarea conduitei participative la viata sociala

II. Educatia pentru munca de calitate

1. Formarea si dezvoltarea respectului si responsabilitatii pentru lucrul bine facut

2. Dezvoltarea capacitatii de proiectare, de executie si de evaluare in munca

3. Formarea unui stil de munca inteligent

III. Educatia pentru receptarea valorilor culturale

1. Aprecierea valorilor culturale prin adoptarea unor criterii adecvate

2. Intelegerea nevoii de interiorizare a sentimentului sacrului

IV. Educatia pentru viata privata

1. Distingerea notiunilor „privat” si „public”

2. Perceperea familiei ca principal cadru de desfasurare a vietii private

3. Organizarea timpului liber

4. Dezvoltarea capacitatilor de relationare in grupurile non-formale

V. Educatia pentru mediu

1. Cunoasterea importantei calitatii mediului pentru viata

2. Constientizarea interdependentei dintre om si mediu

3. Formarea atitudinii de respect fata de mediu si dezvoltarea comportamentelor responsabile

VI. Educatia pentru sanatate

1. Insusirea si respectarea normelor de igiena

2. Identificarea factorilor de risc si prevenirea influentei lor asupra starii de sanatate

3. Dezvoltarea responsabilitatii pentru mentinerea sanatatii proprii si a celorlalti

4. Formarea unui stil de viata echilibrat (fizic, intelectual, emotional)

D.Educatia pentru securitatea personala

I. Educatia

rutiera

1. Cunoasterea si respectarea regulilor de circulatie

2. Formarea unui comportament responsabil ca participant la trafic

3.Intelegerea complexitatii si functiei strazii ca spatiu social

II. Educatia pentru protectia consumatorului

1. Cunoasterea legislatiei privind protectia consumatorului si a rolului Oficiului pentru Protectia Consumatorului

2. Formarea deprinderii de a utiliza informatiile referitoare la produsele si serviciile de care beneficiaza

3. Dezvoltarea exigentelor in selectia bunurilor si serviciilor

III. Educatia pentru protectia civila

1. Cunoasterea drepturilor cetatenilor si a institutiilor din domeniul protectiei civile

2. Identificarea modalitatilor de ocrotire a populatiei si interventiei in caz de calamitati, catastrofe naturale si razboi

IV. Educatia pentru apararea impotriva incendiilor

1. Identificarea surselor si mecanismelor producerii incendiilor

2. Aplicarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor

V. Educatia juridica si prevenirea delincventei juvenile

1. Formarea capacitatii de sustinere adecvata a drepturilor proprii

2. Identificarea situatiilor de risc si a formelor de agresivitate pentru evitarea si sanctionarea lor

3. Cunoasterea si prevenirea fenomenului de delincventa

Sarcini de lucru:

Evidentiati cat mai multe probleme ce pot face subiectul activitatilor de consiliere si orientare la diferite varste.

Concepeti diverse strategii de realizare a acestor activitati.

4. Sinteza

Formarea si dezvoltarea personalitatii umane este influentata de multiple si variate medii educationale: familia, scoala, institutiile socio-culturale, mass-media, agentii economici si comunitari etc. Dintre acestea, scoala se impune net ca fiind cel mai organizat si specializat mediu, iar familia este cel mai puternic suport afectiv-motivational si economico-cultural pe care se bazeaza educatia tinerilor.

Cadrul didactic este principalul agent educational specializat in acest domeniu caruia i se solicita o gama foarte variata de competente, abilitati, atitudini impuse de un invatamant performant si competitiv. Pregatirea si experienta acumulata de cadrul didactic contureaza un stil educational ce-i personalizeaza intreaga activitate instructiv-educativa.

Un statut aparte il are profesorul-diriginte caruia ii sunt atribuite sarcini suplimentare in planul actiunilor concrete, dar si al documentelor de evidenta a acestei activitati deosebite prin care se incearca coordonarea/ echilibrarea influentelor educative ale mediilor educationale implicate direct sau indirect in formarea si dezvoltarea personalitatii umane.

Ora de dirigentie a fost subordonata domeniului: „Consiliere si orientare”, capatand astfel noi valente conceptuale, finaliste si metodologice, conforme cu directiile reformei invatamantului romanesc.

Teme de reflectie

A fi cadru didactic inseamna a avea un statut social privilegiat?

Meditati asupra rolului orelor de dirigentie, consiliere si orientare in contextul actual al societatii si invatamantului romanesc.

Bibliografie

Barna, A., Antohe, G.

Curs de pedagogie. Vol. I-II, Ed. Logos, Galati

Cristea S.

Caietul dirigintelui, C.C.D. Bacau, 1991 sau Revista de pedagogie nr.2 /1991.

Cristea S.

Dictionar de termeni pedagogici, E.D.P., 1998.

Nicola I.

Tratat de pedagogie scolara, E.D.P., 1996

Salade D.

Ora de dirigentie, fereastra deschisa spre lume, Tribuna invatamantului

nr. 18/1992

* *

Dirigintie. Ora de dirigentie, volum editat de Tribuna Invatamantului, 1994 (vezi si volumele editate in 1995, 1996, 1997).

* *

Dirigentie. Consiliere si orientare, vol.II, Editura Tribuna Invatamantului,

Bucuresti, 1998.

* *

Dirigintele. Ora de dirigentie, adolescentii

* *

Ghid metodologic pentru o.s.p., E.D.P., 1989

* *

Ghid pentru activitatea educativa, M.E.N., 1995

* *

Programa activitatii educative in invatamantul preuniversitar, M.E.C., 2001








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate