Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» ASPECTE PEDAGOGICE ALE SUCCESULI/INSUCCESULUI EDUCATIONAL


ASPECTE PEDAGOGICE ALE SUCCESULI/INSUCCESULUI EDUCATIONAL




ASPECTE PEDAGOGICE ALE SUCCESULI/INSUCCESULUI EDUCATIONAL

1. Consideratii generale

Succes: „obtinerea unui randament superior in activitatea instructiv-educativa, la nivelul cerintelor programelor si al finalitatilor invatamantului.”

Insucces: „ramanerea in urma la invatatura, sau neindeplinirea cerintelor obligatorii din cadrul procesului instructiv-educativ, fiind efectul discrepantei dintre exigente, posibilitati si rezultate” ( Popescu, 1991, pg. 24, cf. Salavastru, 2004, psihologie educatiei, pg. 230)




2. Insuccesul educational are adesea multiple cauze in sfera pedagogica, ce nu pot fi rezumate prin termenul „exigente”.

Intre succesul si insuccesul scolar exista o relatie dinamica, astfel incat nu putem vorbi de un succes sau insucces continuu, definitiv, global.

Conceptul de insucces circula alternativ cu cel de esec scolar. D. Salavastru il prefera pe primul considerandu-l „mai neutru, cu o incarcitura afectiva mai mica si un impact psihologic negativ mai redus.”( Salavastru, 2004, pg. 229). Am putea spune, pe de alta parte ca sintagma „esec scolar” defineste mai bine randamentul scazut la invatatura, in timp ce „insuccesul scolar” circumscrie esecul scolar cumulat cu esecul in plan afectiv si adaptiv-relational.

3.Casificari

  1. insucces generalizat (rezultate minimale la toate obiectele de invatamant, dificultati de adaptare scolara generalizate);

insucces limitat (amploare redusa, situationala, reversibil);

  1. esecul scolar de tip cognitiv ( nerealizarea obiectivelor pedagogice, rezultate scolare slabe);

esec de tip necognitiv ( priveste inadaptarea elevului la exigentele ambiantei scolare.);

  1. insucces cu caracter episodic, circumstantial;

insucces de durata ( acumularea de lacune pe perioade mari de timp).

Salavastru, 2004, p. 230)

Fazele instalarii insuccesului:

1. faza premergatoare: - aparitia primelor goluri in cunostinte

-incetinirea ritmului activitatii scolare

-efecte psihologice;

2. faza de retrapaj propriu-zis: - acumularea de goluri mari in cunostinte

-refuzul muncii independente

-modificari psihocomportamentale:

aversiunea fata de invatatura, autoritati scolare, perturbarea orelor, chiul, ,etc.

3. faza esecului scolar formal: reflectata in corigente, repetentie, abandon scolar, tulburati de integrare sociala., etc.

Dimensiunile succesului/insuccesului scolar:

dimensiunea obiectiva sesizabila prin raportare la standardele de performanta stabilite prin sistemul normativ educational;

dimensiunea subiectiva generata prin raportare la propriile trairi relational- afective fata de rezultatele sale scolare. Este o dimensiune omisa cel mai adesea in analiza aspectelor legate de succesul/insuccesul scolar.

Dimensiunea subiectiva

Sentimentul de succes/insucces se contureaza prin raportare la credintele personale despre proppriile posibilitati si la aspiratiile mai mult sau mai putin inalte/realiste pe care si le formeaza elevul . Sentimentul de insucces este trait cu atat mai dramatic cu cat nivelul de aspiratii este mai inalt si adeseori mai inadecvat aptitudinilor proprii. In acest sens, o vina majora este generata de principiile pe care este fundamentata scoala actualmente: pe de o parte, copii sunt educati nediferentiat, creandu-le sentimente profunde de vinovatie atunci cand, desi depun eforturi, nu obtin succese; pe de alta parte, fundamentarea invatamantului pe competitie nu permite valorizarea fiecarui elev corespunzator aptitudinilor persoane si in consecinta nu permite aparitia „unui grad minim de autoevaluare pozitiva”, bazat pe” sentimentul de incredere in sine si de competenta” ( T. Kulcsar, 1978, pg. 71), care este una din principalele conditii ale succesului scolar atat la nivel oiectiv, cat si la nivel subiectiv.



Cauze pedagogice ale insuccesului scolar:

-supradimensionarea sarcinilor scolare,

-limbaj inaccesibil ale manualelor scolare;

-inadecvarea acestora la varsta si nevoile copiilor;

-aplicarea stereotipa, sablonarda, pasiva nediferentiata a metodelor didactice;

-lipsa de interes in crestere pentru aspectul educational al activitatii didactice;

-elevii sunt privati de dreptul la joaca, relaxare, odihna;

- lipseste cu desavarsire educatia practica pentru viata reala, considerandu-se ca aceasta revine familiei;

- lipsa interesului pentru sanatatea copilului, pentru socializarea acestuia, pentru trairile lui afective legate de viata scolara, cel mai adesea efuziunile emotionale fiind taxate sever;

permanenta tendinta de plasa vina ineficacitatii spre „lipsa de efort” a copilului (de fapt, suprasolicitat cel mai adesea) sau spre familie, care devine astfel un instrument de agresiune si violentare a copiluluiin mana nepriceputa si iresponsabila a multor „educatori”;

rigiditatea metodelor de predare- invatare selectionate mai mult pentru a asigura confortul cadrelor didactice decat eficienta scolara;

insuficienta pregatirii psiho-pedagogice soldata cu lipsa de interes pentru cunoasterea reala a elevului si adecvarea metodelor educationale la nevoile acestuia

lipsa de interes pentru folosirea jocului si educatiei senzoriale in scop didactic-educational

proasta relatie profesor –elev , un aspect al acesteia fiind comunicarea realizata adesea intr-un veritabil „limbaj al surzilor” ceea ce poate genera blocaje cu efecte grave la acest nivel comunicational;

favorizarea interesului si respectului pentru unele discipline/profesii in detrimentul altora;

nerespectarea orelor cu mare impact educational si curativ de desen, sport, muzica, dirigentie, educatie civica, etc.

„handicapul sociocultural”, cognitiv, etnic, etc.

integrarea copiilor cu CES in invatamantul de masa fara o restructurare adecvata acesteia a intregului invatamant si fara o pregatire corespunzatoare a cadrelor didactice;

„mecanizarea” activitatii scolare si inhibarea independentei, creativitatii, originalitatii, curajului in gandirea/activitatea scolara a elevilor;

intelegerea gresita a ideii de democratizare/liberalizare a invatamantului in sensul scaderii gradului de responsabilizare a scolii fata de protectia si educatia copiilor in scoala;

Prevenirea insuccesului scolar presupune inlaturarea tuturor problemelor semnalate mai sus si utilizarea unor metode interactive de lucru cu elevii, intemeiate pe respect si grija de a valoriza fiecare elev in parte, pe adaptarea sarcinilor la aptitudinile personale si la volumul de informatie anterior acumulat de elev. ( vezi Salavastru, 2004, pg. 253-255)

Bibliografie:

Salavastru, D. –Psihologia educationala, ed. Polirom, 2004.

Kulcsár, T. –Factorii psihologici ai reusitei scolare, Editura Didactica Pedagogica, EDP, Bucuresti, 1978.

Gilly, M. – Elev bun, elev slab, EDP, Buc., 1976.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate