Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» Aprecierea scolara


Aprecierea scolara




APRECIEREA    SCOLARA


1. Unitati de continut:

Variabilitatea aprecierii scolare;

Dezvoltarea capacitatii de autoevaluare la elevi;




Argument

Acest capitol evidentiaza cauzele subiectivitatii in evaluare, precum si modalitatile de diminuare a acesteia, astfel incat actul evaluarii sa capete un caracter obiectiv. Tot acest capitol prezinta cum se dezvolta capacitatea de autoevaluare si se formeaza atitudinea corecta fata de actul evaluarii la elevi.

Obiective:

  • Sa defineasca urmatoarele concepte: apreciere, notare, autoevaluare;
  • Sa analizeze factorii perturbatori in apreciere si notare, precizand consecintele aprecierii subiective in activitatea didactica;
  • Sa dea exemple de situatii evaluative subiective din experienta de elev;
  • Sa analizeze modalitati de diminuare a subiectivitatii in evaluare;
  • Sa explice procesul de autoevaluare pe baza schemelor prezentate;
  • Sa analizeze procesul de autoevaluare prin prisma functiilor si formelor sale;
  • Sa identifice modalitati de dezvoltare a capacitatii de autoevaluare la elevi.

2. Concepte cheie

Aprecierea rezultatelor scolare – constituie formularea unei judecati de valoare, semnificarea unui rezultat observabil si masurabil intr-un cadru de referinta (obiective propuse, bareme de corectare si notare, descriptori de performanta).

Notarea – marcheaza actul de decizie asumat de profesor in cadrul activitatii de evaluare cu privire la rezultatele sau performantele elevului, concretizate in note sau calificative.

Autoevaluarea – capacitatea elevului de a elabora si emite aprecieri valorizatoare referitoare la competentele si performantele scolare proprii, la propria sa persoana in general.

3. Aplicatii – teme, scheme, grafice

3.1. Variabilitatea aprecierii scolare

Tipuri de apreciere a rezultatelor scolare:

aprecierea propozitionala;

aprecierea prin simboluri (cifre, litere, culori);

aprecierea prin calificative.

Sarcini de lucru:

1. Explicati si exemplificati tipurile de apreciere a rezultatelor scolare din perspectiva disciplinei pe care o veti preda.

2. Identificati si exemplificati factorii care influenteaza atitudinea elevilor fata de aprecierea scolara.

Functiile notei:

Exprima aprecierea rezultatelor masurate;

Permite clasificarea elevilor, determinarea rangului fiecaruia in cadrul clasei;

Mobilizeaza resursele elevilor in vederea atingerii unor performante mai bune, cultiva motivatia invatarii;

Ofera elevilor repere de autoevaluare a rezultatelor si le cultiva capacitatea de autoapreciere.

Sarcini de lucru:

Precizati importanta notelor prin prisma functiilor mai sus mentionate.

Explicati legatura dintre aprecierea si notarea rezultatelor scolare.

Argumentati ca nota este principala forma de masurare in procesul de invatamant pornind de la urmatoarea afirmatie: „Prin nota vom intelege o apreciere sintetica ce traduce evaluarea unei performante in domeniul invatamantului”(G. Landsheere, 1975, p.13).

Notarea se face dupa doua modele de notare: de grup si individualizat.

Modelul notarii raportate la grup se caracterizeaza prin aprecierea fiecarui elev in raport cu ceilalti ( nivelul rezultatelor obtinute de grupul din care face parte elevul este criteriul de referinta) si cu nivelul asteptat ( criteriul de referinta il constituie o norma dinainte stabilita, care exprima fie nivelul mediu, fie nivelul minim al rezultatelor, atingerea acestuia considerandu-se un rezultat acceptabil).

Modelul de notare individualizata este proprie strategiilor didactice care isi propun sa realizeze o instruire diferentiata, inclusiv in ceea ce priveste evaluarea rezultatelor. Criteriul de referinta il constituie o norma individuala, si anume, posibilitatile elevului ( fiecaruia i se cere sa realizeze ceea ce considera ca poate obtine).   

Sarcina de lucru:

Analizati cele doua modele de notare si precizati avantajele si limitele lor.

Factorul / divergenta

Caracteristici

Efectul HALO

- notarea este influentata de parerea (ne)favorabila a profesorului despre elevi; pronuntat caracter afectiv.

Stereotipia

- o fixatie in opinia profesorului referitoare la elev (primul raspuns gresit atrage dupa sine alte raspunsuri gresite etc.)

Efectul de anticipatie (oedipian / pygmalion)

- aprecierea este influentata de opinia nefavorabila pe care profesorul si-a format-o despre posibilitatile elevului; „succesul da nastere la succes”; „esecul de azi pregateste esecul de maine”.

Efectul contrast

- tendinta examinatorului de a opera compararea si ierarhizarea elevilor; un raspuns este apreciat in raport cu cel precedent.

Ecuatia personala a examinatorului

- tendinta profesorului de a-si crea unele criterii de examinare: exigenta sau indulgenta – note prea mari/mici; mai exigenti la inceputul semestrului si mai indulgenti in rest etc.

Fig. 1. Factorii perturbatori in aprecierea rezultatelor scolare

Sarcini de lucru:

1. Analizati factorii perturbatori in aprecierea scolara si precizati care sunt consecintele pe care le genereaza in activitatea didactica.

2. Dati exemple de situatii evaluative subiective din viata voastra de elev si analizati consecintele lor.

3. Identificati si exemplificati erorile de notare si evaluare determinate de personalitatea elevului.

Cai de diminuare a subiectivitatii in aprecierea scolara

Precizarea criteriilor de evaluare:

raportarea la cerintele programei (obiective);

raportarea la nivelul atins de populatia scolara evaluata;



raportarea la posibilitatile fiecarui elev;

Folosirea unei game variate de metode si tehnici de evaluare:

alternarea si combinarea formelor, metodelor si tehnicilor de evaluare: evaluarea formativa cu cea sumativa; examinarea orala cu cea scrisa etc.

elaborarea baremului de notare;

asigurarea anonimatului lucrarilor scrise;

conceperea unor intrebari cu acelasi grad de dificultate;

Armonizarea cailor individuale de notare pe baza de indici statistici:

forma curbelor de distributie a notelor;

modul de centrare (maxima densitate);

amplitudinea / intinderea scarii utilizate;

Atragerea elevului in actul evaluarii.

Sarcini de lucru:

Analizati si exemplificati caile de diminuare a subiectivitatii in aprecierea scolara la disciplina pe care o veti preda. Precizati consecintele utilizarii acestora.

Comparati baremele de notare mai jos prezentate (dupa I. Radu si D. Muster):

I. Pentru a verifica gradul de stapanire a unor termeni de teorie literara – in clasa a X-a – profesorul alege cateva notiuni de baza: gen epic, gen liric, romantism, metafora, pastel, meditatie, mit. Asupra acestora insista la lectii, servindu-se de dictionare si de manual, apoi alcatuieste proba de verificare formata din 5 subteme, fixand urmatoarele punctaje:

Definiti 7 termeni literari . . . . . . . . . . . . . . . . . ..7p.

Recunoasteti figurile de stil din versurile „Batrane Olt! – cu buza arsa / Iti sarutam unda carunta” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4p.

Dati exemple de epitete si comparatii intalnite in operele literare studiate (4 exemple) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4p.

Indicati specii literare ce apartin genului epic si liric (cate trei exemple) . . .6p.

Enumerati etapele cele mai importante in dezvoltarea literaturii romane si dati exemple de scriitori care se includ in aceste etape . . . . . . . . . . .9p.

Timpul de lucru 35 minute.

II. Pentru lucrari de tipul compozitiei care presupune o tratare mai personala, functie de modul cum este perceputa tema de elev, lucrari care nu se preteaza usor la o evaluare si notare numerica, D. Muster propune urmatorul barem:

i. Pentru fondul lucrarii

a) satisfacerea sarcinilor de continut . . . . . . . . . 0-6 puncte

b) modul de sistematizare (plan clar, prezentare logica si cursiva) . . ..0-1 puncte

ii. Pentru forma lucrarii

a) stil si ortografie . . . . . . . . . . . . . . . . .0-1,5 puncte

b) prezentare grafica . . . . . . . . . . . . . . . ..0-0,5 puncte

iii. Factor personal

a) Caracter exceptional, impresie de originalitate, sensibilitate . . . . .0-1 puncte

b) Prezentare grafica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0-0,5 puncte

  1. Elaborati o proba de evaluare scrisa si baremul de notare pentru aceasta (tema la alegere).

3.2. Dezvoltarea capacitatii de autoevaluare la elevi


Fig. 2. Determinanti interni ai autoevaluarii didactice (dupa C. Stan)


Fig. 3. Determinanti externi ai autoevaluarii didactice (dupa C. Stan)

Sarcini de lucru:

1. Analizati procesul de autoevaluare prin prisma determinantilor sai interni si externi.

2. Exemplificati determinantii interni ai autoevaluarii la disciplina pe care o veti preda.

3. Analizati relatiile dintre determinantii externi ai autoevaluarii si prezentati consecintele acestora in cazul disciplinei pe care o veti preda.

Autoevaluarea indeplineste, ca si evaluarea, o serie de functii.

Functie specifica

conotatii in plan autoevaluativ

Motivationala

Efectul motivational este mediat de structura de personalitate a elevului si de relatia existenta intre autoevaluare si evaluare.

Decizionala

Reper pentru aprecierea de sine si pentru relationarea sociala in cadrul grupului de apartenenta.

Informationala

Element central pentru mediatizarea predictiilor privind evolutia scolara ulterioara.

Fig. 4. Functii specifice dimensiunii formative a autoevaluarii (dupa C. Stan)



functia specifica

conotatii in plan autoevaluativ

Constatativa

Modalitate de surprindere a nivelului de pregatire atins si de raportare a acestuia atat la expentantele proprii, cat si la cele ale profesorului.

Diagnostica

Radiografiere a capacitatilor performantiale subevaluate sau supraevaluate si interpretare a discrepantelor constatate.

Prognostica

Reconsiderare a stilului propriu de munca si a modului de dozare a efortului de invatare.

Fig. 5. Functii specifice dimensiunii normative a autoevaluarii (dupa C. Stan)

Sarcina de lucru: Analizati functiile prezentate mai sus.

Formele autoevaluarii se clasifica dupa urmatoarele criterii:

Volumul informational al autoevaluarii;

Momentul realizarii autoevaluarii;

Sistemul de referinta utilizat.

volum de informatie

strategie autoevaluativa

Partial

Analitica

Integral

Sintetica

Fig. 6. Formele autoevaluarii in functie de volumul informational (dupa C. Stan)

moment de timp

strategie autoevaluativa

La inceputul unei etape de instruire

Prospectiva

Pe parcursul secventelor de instruire

Factuala

La sfarsitul unui stadiu de instruire

Retrospectiva

Fig. 7. Formele autoevaluarii in functie de momentul realizarii acestora (dupa C. Stan)

sistem de referinta utilizat

strategie autoevaluativa

Cerintele prevazute de manual (programa scolara).

Distala

Performantele grupului de apartenenta (clasa).

Proximala

Nivelul propriilor performante anterioare (elevul).

Autocentrica

Fig. 8. Formele autoevaluarii in functie de sistemul de referinta utilizat(dupa C. Stan)

Sarcina de lucru:

Prezentati avantajele si limitele diferitelor forme de autoevaluare si pe baza acestora, argumentati necesitatea imbinarii lor.

Modalitati de dezvoltare a capacitatii de autoevaluare

metode de evaluare

conditii de eficienta

situatii posibile pentru aplicare

Autocorectarea:

proces autodeliberativ prin care elevul constata lacunele din pregatirea scolara, pe baza unor suporturi oferite de catre profesor;

nu este dublata de notare;



scopul este depistarea la timp de catre elev a punctelor sale vulnerabile si corectarea acestora si nu confirmarea lor prin aprecieri scolare;

Autonotarea controlata:

proces de autoapreciere prin care elevul isi acorda note si calificative pe baza criteriilor comunicate de profesor;

importanta formativa consta in negocierea notei finale, in care profesorul si elevul trebuie sa-si justifice si argumenteze decizia apreciativa.

Notarea reciproca:

proces de apreciere in care elevul este evaluatorul performantelor colegilor sai, pe baza instructiunilor date de profesor;

asumarea responsabilitatii demersului evaluativ determina elevul sa reflecte la criteriile actului evaluativ si la propria sa situatie in raport cu acestea.

Metoda aprecierii obiective (propusa de Gh. Zapan):

consta in antrenarea intregului colectiv al clasei in evaluarea nivelului performantelor;

obtinerea unei reprezentari cat mai reale asupra performantelor elevilor se face prin coroborarea si confruntarea informatiilor si aprecierilor provenite de la profesor si de la elevi.

Exista unele procese autodeliberative, care sunt si efect si suport al autoevaluarii didactice, cum ar fi:

autocunoasterea;

autoanaliza;

autoaprecierea.

Sarcini de lucru:

1. Analizati procesele autodeliberative mai sus amintite, precizand rolul lor in autoevaluare;

2. Comentati implicatiile pe care le are dezvoltarea capacitatii de autoevaluare la elevi asupra demersului evaluativ la disciplina pe care o veti preda.

4. Sinteza

Studiile docimologice experimentale demonstreaza ca exista o serie de divergente in aprecierea rezultatelor scolare. Cat de real reflecta nota performantele elevului, este o intrebare fara sens, deoarece nu se poate depasi in totalitate nivelul subiectiv al evaluarii. Ameliorarea subiectivitatii demersului evaluativ se poate realiza prin implementarea unor strategii care sa duca la diminuarea divergentelor in aprecierea rezultatelor scolare, printre care se inscrie si promovarea autoevaluarii.

In acceptiunea sa moderna, autoevaluarea ajuta elevul in ameliorarea performantelor sale scolare. Implicarea elevului in demersul evaluativ duce, pe de o parte, la intelegerea mai exacta si precisa a sarcinilor de rezolvat, iar pe de alta parte, la formarea unei atitudini si imagini reale asupra nivelului sau de pregatire. Pentru aceasta este necesar ca elevul sa dobandeasca anumite abilitati pentru autoestimarea capacitatilor si competentelor sale. Doar simpla cunoastere a criteriilor de evaluare elaborate de catre profesor nu inseamna derularea demersului autoevaluativ la parametrii sai normali. Pentru aceasta este necesara implicarea si antrenarea elevilor in evaluarea didactica, in caz contrar „existand riscul ca notele acordate sa nu interfereze efectiv cu interioritatea subiectiva a acestora”. Prin urmare, angajarea elevilor in actul autoevaluativ este importanta, iar opiniile elevilor asupra performantelor lor scolare trebuie luate in considerare in evaluarea didactica.

Utilizarea strategiilor de dezvoltare a capacitatii de autoevaluare a elevilor are ca efect constientizarea nivelului real de achizitii cognitive si comportamentale, optimizarea eforului de invatare si formarea unei atitudini corecte, obiective fata de aprecierea scolara, pentru elev, dar si cresterea gradului de obiectivitate in notare, prin confruntarea aprecierilor formulate de profesor cu cele ale elevilor.

Tema de reflectie

Modalitati de imbinare a actului evaluativ cu actiunile de autoevaluare, conditii ce trebuie respectate in acest sens, efecte.

Bibliografie

Barna, A., Antohe, G.,

Pedagogie, Ed. Logos,Galati, 2001, vol. I.

Cretu, D.,

Psihopedagogie. Elemente de formare a profesorilor, Ed. Imago, Sibiu, 1999

Cristea, S.,

Dictionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucuresti, 1998.

Cucos, C.,

Pedagogie, Ed. Polirom, Iasi, 1996.

Cucos, C., (coord.)

Psihopedagogie, Ed. Polirom, Iasi, 1998.

Ionescu, M.,

Educatia si dinamica ei, Ed. Tribuna invatamantului, Buc. 1998.

Ionescu, M., (coord)

Pedagogie, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002

Nicola, I.,

Tratat de pedagogie scolara, E.D.P., Bucuresti, 1990.

Nicola, I.,

Pedagogie, E.D.P., Bucuresti, 1994

Salade, D.,

Didactica, EDP, 1982

Stan, C.,

Autoevaluarea








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate