Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
ARTA PREDARII PRIN METODE INTERACTIVE


ARTA PREDARII PRIN METODE INTERACTIVE




ARTA PREDARII PRIN METODE INTERACTIVE

Nevoia educatiei moderne

Noul, necunoscutul, cautarea de idei prin metodele interactive confera activitatii "mister didactic", se constituie ca "o aventura a cunoasterii" in care copilul este participant activ pentru ca el intalneste probleme, situatii complexe pentru mintea lui, dar in grup, prin analize, dezbateri, descopera raspunsurile la toate intrebarile, rezolva sarcini de invatare, se simte responsabil si multumit in finalul activitatii.

Calea de invatare pe care o parcurg copii este determinata de metoda folosita. Aceasta "cale" devine cel mai spectaculos exercitiu de interactiune dintre mintile lor, care ne bucura cand observam progrese de la o perioada la alta.




Efortul copiilor trebuie sa fie unul intelectual, de exersare a proceselor psihice si de cunoastere, de abordare a altor demersuri intelectuale, interdisciplinare, mai inovatoare decat cele clasice.

Prin corelatiile elaborate interactiv, copii isi asuma respnsabilitati, formuleaza si verifica solutii, elaboreaza sinteze in activitati de grup, intergrup, individual, in perechi.

In societatea actuala are loc un proces dinamic care obliga toate categoriile sociale sa tina pasul cu evolutia societatii si implicit a educatiei. Si in invatamant au loc transformari rapide pornind de la crearea mediului de invatare care poate eficientiza tehnicile de invatare si de munca intelectuala sau le poate bloca sau incetini.

Dirijor al procesului educational, cadrul didactic apeleaza la o serie intreaga de instrumente pentru a usura si accelera asimilarea si aplicabilitatea informatiilor.

Nevoile si cerintele copiilor "actori" pe scena educationala pretind dascalilor o schimbare radicala a modului de abordare a activitatii didactice.

Avand o etimologie greceasca, cuvantul "metoda" semnifica drumul, calea de urmat pentru atingerea unui scop, modul de cautare, de descoperire a adevarului. Ioan Cerghit considera ca metoda este "o cale eficienta de organizare si conducere a invatarii".

Metodele de invatamant reprezinta caile folosite in scoala de catre profesor in a-i sprijini pe elevi sa descopere viata, natura, lumea, lucrurile, stiinta. "Calitatea pedagogica a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunoastere propusa de profesor intr-o cale de invatare realizata efectiv de prescolar, elev, student, in cadrul instruirii formale si nonformale, cu deschideri spre educatia permanenta." (Sorin Cristea). Dezideratele de modernizare si de perfectionare a metodologiei didactice se inscriu pe directiile sporirii caracterului activ al metodelor de invatamant, in aplicarea unor metode cu un pronuntat caracter formativ, in valorificarea noilor tehnologii instructinale (e-learning), in contaminarea si suprapunerea problematizarii asupra fiecarei metode si tehnici de invatare, reusind astfel sa se aduca o insemnata contributie la dezvoltarea intregului potential al elevului.

Metodologia diversificata, imbinarea dintre activitatile de cooperare, de invatare in grup, cu activitatile de munca independenta reprezinta o cerinta primordiala in educatia postmodernista. Specific metodelor interactive de grup este faptul ca ele promoveaza interactiunea dintre mintile participantilor, dintre personalitatile lor, ducand la o invatare mai activa si cu rezultate evidente.

Aceste metode interactive de grup se pot clasifica dupa functia lor didactica, in metode de predare-invatare interactiva - metoda predarii/invatarii reciproce (Reciprocal teaching - Palinscar); metoda Jigsaw (Mozaicul); citirea cuprinzatoare; cascada (Cascade); metoda invatarii pe grupe mici - STAD (Student Teams Achievement Division); metoda turnirurilor intre echipe - TGT (Teams/Games/Tournaments); metoda schimbarii perechii (Share-Pair Circles); metoda piramidei; invatarea dramatizata. Metodele de fixare si sistematizare a cunostintelor si de verificare cuprind harta cognitiva sau harta conceptuala (Cognitive map, Conceptual map), matricele, lanturile cognitive, fishbone maps (scheletul de peste), diagrama cauzelor si a efectului, panza de paianjan ( Spider map - Webs), tehnica florii de nufar (Lotus Blossom Technique), metoda R.A.I. , cartonasele luminoase. Cele mai cunoscute si mai folosite metode sunt cele de rezolvare de probleme prin stimularea creativitatii - brainstorming; starbursting (Explozia stelara); metoda Palariilor ganditoare (Thinking hats - Edward de Bono); caruselul; multi-voting; masa rotunda; interviul de grup; studiul de caz; incidentul critic; Phillips 6/6; tehnica 6/3/5; controversa creativa; fishbowl (tehnica acvariului); tehnica focus grup; patru colturi (Four corners); metoda Frisco; sinectica; buzz-groups; metoda Delphi.

Prin metoda predarii/invatarii reciproce elevii sunt pusi in situatia de a fi ei insisi profesori si de a explica colegilor rezolvarea unei probleme. Astfel copiii sunt impartiti pe grupe de cate patru, in care fiecare are un rol bine definit: unul este rezumator - cel care face un scurt rezumat al textului citit, unul este intrebatorul grupului - cel care pune intrebari clarificatoare (unde se petrece actiunea, de ce personajul a reactionat asa, ce sentimente il stapaneau pe, ce inseamna), altul este clarificatorul - el trebuie sa aiba o viziune de ansamblu si sa incerce sa raspunda intrebarilor grupului, iar cel de-al patrulea copil este prezicatorul - cel care isi va imagina, in colaborare insa cu ceilalti care va fi cursul evenimentelor.



Metoda este foarte potrivita pentru studierea textelor literare sau stiintifice. Elevii aceleiasi grupe vor colabora in intelegerea textului si rezolvarea sarcinilor de lucru, urmand ca frontal sa se concluzioneze solutiile. Grupele pot avea texte diferite pe aceeasi tema, sau pot avea fragmente ale aceluiasi text. Ei pot lucra pe fise diferite, urmand ca in completarea lor sa existe o stransa colaborare, sau pot lucra pe o singura fisa, pe care fiecare sa aiba o sarcina precisa.

Avantajele acestei medote de lucru sunt indiscutabile: stimuleaza si motiveaza, ajuta elevii in invatarea metodelor si tehnicilor de lucru cu textul, tehnici de munca intelectuala pe care le poate folosi apoi si in mod independent, dezvolta capacitatea de exprimare, atentia, gandirea cu operatiile ei si capacitatea de ascultare activa, stimuleaza capacitatea de concentrare asupra textului de citit si priceperea de a de a selectiona esentialul.

Jigsaw (in engleza jigsaw puzzle inseamna mozaic) sau "metoda grupurilor interdependente" este o strategie bazata pe invatarea in echipa (team-learning). Fiecare elev are o sarcina de studiu in care trebuie sa devina expert. El are in acelasi timp si responsabilitatea transmiterii informatiilor asimilate, celorlalti colegi. Metoda presupune o pregatire temeinica a materialului dat spre studiu elevilor. Educatorul propune o tema de studiu pe care o imparte in patru sub-teme. Pentru fiecare tema in parte educatorul trebuie sa dea un titlul, sau pentru fiecare sa puna o intrebare. Fiecare membru al grupei va primi ca obiect de studiu materiale necesare fiecarei sub-teme, pentru care va alcatui si o schema. La sfarsit elevii isi comunica ce au invatat depre sub-tema respectiva. Aranjarea in clasa a grupurilor trebuie insa sa fie cat mai aerisita, astfel incat grupurile sa nu se deranjeze intre ele. Obiectul de studiu poate constitui si o tema pentru acasa, urmand ca in momentul constituirii mozaicului fiecare "expert" sa-si aduca propria contributie.

Brainstorming-ul sau "evaluarea amanata" ori "furtuna de creiere" este o metoda interactiva de dezvotare de idei noi ce rezulta din discutiile purtate intre mai multi participanti, in cadrul careia fiecare vine cu o multime de sugestii. Rezultatul acestor discutii se soldeaza cu alegerea celei mai bune solutii de rezolvare a situatiei dezbatute. Calea de obtinere a acestor solutii este aceea a stimularii creativitatii in cadrul grupului, intr-o atmosfera lipsita de critica, neinhibatoare, rezultat al amanarii momentului evaluarii. Specific acestei metode este si faptul ca ea cuprinde doua momente: unul de producere a ideilor si apoi momentul evaluarii acestora (faza aprecierilor critice). La clasele mici posibilele teme pentru o asemenea dezbatere de grup sunt legate de crearea de reguli si obtinerea de solutii cu aplicabilitate larga, valabile intregii clase: intocmirea regulamentului de ordine interioara al clasei, al scolii, obtinerea de calificative mai bune la anumite discipline, aranjarea salii de clasa.

Metoda piramidei sau metoda bulgarelui de zapada are la baza impletirea activitatii individuale cu cea desfasurata in mod cooperativ, in cadrul grupurilor. Ea consta in incorporarea activitatii fiecarui membru al colectivului intr-un demers colectiv mai amplu, menit sa duca la solutionarea unei sarcini sau a unei probleme date. Aceasta metoda are mai multe faze: faza introductiva - invatatorul enunta problema, faza lucrului individual - fiecare elev lucreaza individual timp de 5 minute la solutionarea problemei, faza lucrului in perechi - elevii se consulta cu colegul de banca, sunt notate toate solutiile aparute, faza reuniunii in grupuri mai mari - elevii de consulta asupra solutiilor in grupuri alcatuite dintr-un numar egal de perechi, faza raportarii solutiilor in colectiv si faza decizionala. Ca si celelalte metode care se bazeaza pe lucrul in perechi si in colectiv, metoda piramidei are avantajele stimularii invatarii prin cooperare, al sporirii increderii in fortele proprii prin testarea ideilor emise individual, mai intai in grupuri mici si apoi in colectiv.



Dezavantajele inregistrate sunt de ordin evaluativ, deoarece se poate stabili mai greu care si cat de insemnata a fost contributia fiecarui participant.

Studiul de caz reprezinta o metoda de confruntare directa a participantilor cu o situatie reala, autentica, luata drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situatii si evenimente problematice. Rolul profesorului, in cazul apelului la metoda studiului de caz, se reduce doar la cel de incitator si de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului. Cu abilitate si discretie, el trebuie sa aplaneze eventualele conflicte si sa manifeste rabdare fata de greutatile participantilor de a solutiona cazul, punand accent pe participarea activa si productiva, individuala si de grup.

Limitele aplicarii metodei studiului de caz sunt dificultatile in evaluarea participarii fiecarui elev la solutionarea cazului, concomitent cu manifestarea fenomenului de complezenta ori de lene, lasand pe seama celorlalti responsabilitatea rezolvarii cazului si experienta redusa a unora dintre participanti creeaza dificultati in gasirea solutiei optime, cu efecte nedorite in gradul de implicare motivationala in activitate.

Aceste sunt numai cateva dintre metodele interactive de lucru in echipa. Fiecare dintre ele inregistreaza avantaje si dezavantaje, important fiind insa momentul ales pentru desfasurarea lor. Pedagogul este acela care are puterea decizionala si capacitatea de a alege ceea ce stie ca se poate desfasura in propriul colectiv de elevi. Important este insa ca dascalul sa fie acela care mereu va cauta solutii la problemele instructiv - educative ce apar.

In teoria si practica didactica contemporana, problematica instruirii interactive cunoaste abordari stiintifice noi, complexe, interdisciplinare, sustinute de argumente ce sustin participarea activa si reflexiva a elevilor in procesele invatarii si evaluarii. Ea "reprezinta un tip superior de instruire, care se bazeaza pe activizarea subiectilor instruirii, pe implicarea si participarea lor activa si deplina in procesul propriei formari, precum si pe instaurarea de interactiuni, schimburi intelectuale si verbale, schimburi de idei, confruntare de opinii, argumente etc. intre acestia."

BIBLIOGRAFIE

  • Bontas, Ioan, 1995, Eu si psihologia creativitatii, Editura Polirom, Iasi
  • Cucos, Constantin (coord.), 1998, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice, Editura Polirom, Iasi
  • Nicola, Ioan, 2000, Tratat de pedagogie scolara, Editura Aramis, Bucuresti
  • Dumitru, I. Al., 2000, Dezvoltarea gandirii critice si invatarea eficienta, Editura de Vest, Timisoara







Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate