TABELUL PERIODIC AL ELEMENTELOR SI FORMULE CHIMICE

TABELUL PERIODIC AL ELEMENTELOR SI FORMULE CHIMICE

Universitatea Babes Bolyai, Facultatea de Chimie si Inginerie chimica, Sectia: Romana Grupa: Chimia Mediului

Am ales aceasta tema deoarece, fiind la Facultatea de Chimie si Inginerie chimica ne este de mare ajutor. Lucrand la acest referat imi verific cunostiintele legate de elementele tabelului periodic si de formulele chimice pe care le intalnim atat de des in chimie si invat lucruri noi pe care probabil le stiam, dar uitasem de ele. Improspatarea memoriei cu lucruri ce ne plac nu e niciodata o povara.

In anul 1869, chimistul rus Dimitri Ivanovici Mendeleev a aranjat cele 61 de elemente chimice, pe care le cunostea, in ordinea crescatoare a masei lor atomice. Mendeleev a constatat ca unele elemente au proprietati fizice si chimice asemanatoare, proprietati care se repeta dupa un anumit numar de elemente, pe care l-a numit perioada. Astfel, a fost descoperita o lege generala, care se aplica tuturor elementelor cunoscute din Univers, denumita legea periodicitatii.

Pozitia unui element chimic in tabelul periodic este determinata de perioada si grupa in care este situat elementul (exemple: Magneziul este situat in grupa a 2-a, perioada a 3-a; Iodul este situat in grupa a 17-a, perioada a 5-a).

Formula chimica reprezinta notarea prescurtata a unei molecule cu ajutorul simbolurilor chimice si al indicilor. Semnificatiile formulei chimice: Calitativ, formula chimica indica felul moleculei, precizand tipul atomilor componenti (exemplu: H₂O reprezinta o molecula de apa, alcatuita din hidrogen si oxigen); Cantitativ, formula chimica are o dubla semnificatie, ca si la atomi, pentru a scrie un numar de molecule se foloseste coeficientul (exemple: 5 molecule de oxigen 5O₂; 7 molecule de apa 7H₂O).

Tabelul periodic al elementelor

Proprietatile fizice si chimice ale elementelor se repeta in mod periodic, in

raport cu masa lor atomica. Mendeleev a alcatuit un tabel complet format din 7 siruri orizontale, numite perioade, si 18 coloane, numite grupe. Perioadele cuprind elemente chimice aranjate in ordinea crescatoare a masei lor atomice. Grupele contin, aranjate unele sub altele, elemente cu proprietati asemanatoare.

Pentru ca indica ordinea elementelor din tabel, Z este denumit si numar de ordine. Numarul Z reprezinta sarcina nucleara, fiind egala cu numarul protonilor din nucleu.

Legea periodicitatii se poate enunta astfel: proprietatile fizice si chimice ale elementelor se repeta in mod periodic, in raport cu sarcina nucleara Z.

Fiecare element se deosebeste de elementul situat inaintea lui in tabelul periodic printr-un electron in plus, continut in invelisul electronic numit electron distinctiv.

Localizarea elementelor in tabelul periodic

Pozitia unui element chimic in tabelul periodic este determinata de perioada si

grupa in care este situat elementul.

1 18

Figura 1. Tabelul periodic al elementelor

Importanta tabelului periodic

Tabelul periodic alcatuit de Mendeleev a permis:

corectarea unor mase atomice si aproximarea valorii numerice a maselor

atomice pentru unele elemente care inca nu erau cunoscute.

completarea locurilor libere lasate de "savantul profetic", cu elemente pentru care prevazuse proprietatile.

gasirea unui criteriu de clasificare rezultat chiar din structura atomilor clasificati acest criteriu este sarcina nucleara Z.

Figura 2.

Numarul perioadei indica numarul stratului in curs de completare. (exemplu: elementele din perioada a 3-a au in curs de completare stratul trei). Fiecare perioada contine un numar bine determinat de elemente. Numarul elementelor continute intr-o perioada este egal cu numarul de electroni care populeaza stratul corespunzator.

Perioadele 1, 2 si 3 sunt perioade scurte deoarece contin 2, 8 si, respectiv, 8 elemente. Perioadele 4, 5, 6 si 7 sunt perioade lungi deoarece contin mai mult de 8 elemente.

Prima grupa cuprinde elementele: litiu, sodiu, potasiu, etc.

Figura 3..

Toate elementele din prima grupa contin un electron pe ultimul strat (vezi Figura 3.). Ele au proprietati asemanatoare.

Perioada reprezinta sirul orizontal de elemente care au in curs de completare acelasi strat electronic.

Regula: Cifra unitatilor din numerele care reprezinta grupele mari este egala cu numarul electronilor de pe ultimul strat.

Grupa mare reprezinta coloana care contine elemente cu acelasi numar de electroni pe ultimul strat, determinand proprietati asemanatoare.

Relatia dintre structura atomului si pozitia elementului in tabelul periodic

Figura 4.

Formule chimice

Moleculele pot fi reprezentate prin diverse modele. O alta forma de modelare

a moleculelor este reprezentarea lor conventionala cu ajutorul formulelor chimice. Ca si reprezentare simbolica a elementelor chimice, scrierea unei molecule trebuie sa fie recunoscuta international.

Prin conventie s-a stabilit:

Felul atomilor se reprezinta cu ajutorul simbolurilor chimice.

Numarul atomilor identici continuti intr-o molecula se scrie cu o cifra araba in partea dreapta, jos, a simbolului chimic. Ea poarta numele de indice (exemplu: O₂ reprezinta o molecula de oxigen, formata din doi atomi de oxigen). S-a convenit ca indicele egal cu cifra 1 sa nu se scrie.

2.1. Semnificatiile formulei chimice

Calitativ, formula chimica indica felul moleculei, precizand tipul atomilor componenti.

Cantitativ, formula chimica are o dubla semnificatie. Ca si la atomi, pentru a scrie un numar de molecule se foloseste coeficientul.

Figura 5.

2.2. Stabilirea formulei chimice cu ajutorul valentei

Se scriu simbolurile chimice ale elementelor componente, in ordinea crescatoare a caracterului electronegativ.

In coltul din dreapta, sus, al atomului sau al grupelor de atomi, se scrie valenta folosind cifre romane.

Stabilirea indicelui, respectiv al numarului de atomi sau grup de atomi, se face cu ajutorul urmatorului calcul aritmetic: produsul dintre valenta si indicele unui atom sau grup de atomi trebuie sa fie egal cu produsul dintre valenta si indicele celuilalt atom sau grup de atomi.

Figura 6.

Stabilirea formulei unui compus binar (cu molecula formata din doua elemente):

C H O H^I O^II H₂O (H₂O se citeste: hidrogen doi, oxigen)

C N H N^III H^I NH₃

C C O C^IV O^II CO₂

C Fe S Fe^II S^II FeS

Stabilirea formulei unui compus ternar (cu molecula formata din trei elemente):

Figura 7.

Figura 8.

Substantele simple au molecula formata din atomi identici. Sustantele compuse au molecula formata din atomi diferiti.

Subiectul pe care mi l-am propus sa il ating in acest referat a fost: aranjarea elementelor in sistemul periodic al elementelor, iar mai apoi, cum anume se combina acele elemente pentru a ne rezulta substantele compuse si mai precis, scrierea corecta a formulei chimice a acestor substante.

Cu pasi marunti fiecare poate intra intr-o lume atat de imposibila, aparent, dar odata cu trecerea timpului si luand cu rabdare de la inceput, fiecare capitol, cu siguranta ne vom dori sa stim mai mult. La fel cum in viata toate sunt alcatuite din fenomene chimice sau fizice, la fel si aceste elemente au proprietati chimice si fizice care ne ajuta sa le deosebim.

Bibliografie:

1. S. Stanescu, R. Constantinescu, Chimie,manual de clasa a VII-a, editura Sigma