Conspecte de chimie organica

Conspecte de chimie organica

Alcani

Reactia de halogenare

Reactivitatea relativa a legaturii C-H creste in ordinea CH₃ < C primar < C secundar < C tertiar < C alilic < C benzilic.

Reactivitatea relativa a halogenilor descreste in ordinea F > Cl >> Br (iodul nu reactioneaza).

Ca urmare, in reactiile cu clorul substitutia este neselectiva, obtinandu-se cantitati egale din toti izomerii:

In cazul bromului, mai putin reactiv, reactia este mai selectiva, fiind substituiti preferential hidrogenii mai reactivi:

Stabilitatea radicalilor scade in ordinea tertiar > secundar > primar.

Alchine

Hidrogenul propargilic este responsabil de izomerizarea alchinelor cu formare de alene.

INTRODUCEREA CELUI DE-AL DOILEA SUBSTITUENT IN NUCLEUL AROMATIC

Atunci cand in nucleul aromatic exista doi substituenti, al treilea substituent este dirijat de substituentul mai activant, deci cel cu efect respingator de electroni mai puternic (cu +I, +E mai mare), respectiv cu efect atragator de electroni mai mic (cu -I, -E mai mic).

VARIATIA PUNCTELOR DE TOPIRE {I DE FIERBERE A COMPU{ILOR ORGANICI

Alcani

Punctele de fierbere pentru alcanii cu acelasi numar de atomi de carbon cresc o data cu scaderea ramificarii, respectiv cu ciclizarea, deci cresc in ordinea:

izoalcani < alcani < cicloalcani

Alchene

Punctele de topire variaza cu intensitatea legaturilor din reteaua cristalina a compusului. Ca urmare, izomerul TRANS, ce prezinta a structura moleculara caracterizata de simetrie avansata va avea punct de topire mai ridicat decat izomerul CIS.

Punctele de fierbere sunt determinate de fortele intermoleculare ce se stabilesc intre moleculele din starea lichida. Deoarece momentul de dipol al formei CIS este mai mare decat al formei TRANS, punctul de fierbere al formelor CIS va fi mai ridicat.

Alcooli

Punctele de fierbere cresc o data cu scaderea ramificarii:

alcooli primari > alcooli secundari > alcooli tertiari.

Corelatie intre punctul de fierbere si taria legaturilor intermoleculare

Taria legaturilor intermoleculare creste in ordinea van der Waals < dipol - dipol < legaturi de hidrogen, ca urmare in aceeasi ordine vor creste si punctele de fierbere.

VARIATIA DENSITATII HIDROCARBURILOR ALIFATICE

Pentru acelasi numar de atomi de carbon:

densitate alchine > densitate alchene > densitate alcani

REACTII DE ELIMINARE

Formarea alchenelor din alcooli

Reactivitatea alcoolilor in reactia de eliminare a apei (care este o reactie E1) scade in ordinea tertiar > secundar > primar. Reactia de eliminare decurge printr-un intermediar R⁺, reactivitatea fiind dictata de stabilitatea carbocationului.

La eliminarea apei apare izomerizarea, ca urmare a tendintei cationului de a trece in forma cea mai stabila:

CH₃-CH₂-CH₂-CH₂-OH CH₃-CH=CH-CH₃ (90%) + CH₃-CH₂-CH=CH₂ (10%)

Ca urmare, in alcoolii cu mai multe posibilitati de eliminare a apei, se va forma alchena cea mai stabila din punct de vedere termodinamic, deci cea mai saraca in energie. Stabilitatea alchenelor este cu atat mai mare cu cat numarul de substituenti legati de atomii de carbon ai dublei legaturi este mai mare:

R₂C=CR₂ > R₂C=CHR > R₂C=CH₂ > RHC=CHR > RHC=CH₂ > H₂C=CH₂

Dintre izomerii geometrici ai unei alchene, cei TRANS sunt mai stabili decat cei CIS (la acestia din urma apar impiedecari sterice).

Alcoolii ce contin o grupare aromatica legata de carbonul de care este legata si gruparea -OH elimina foarte usor apa.

Formarea alchenelor din derivati halogenati

Este o reactie de E2. Se aplica regula lui Zaitev: daca prin eliminarea unui hidracid se pot forma mai multe alchene, se va forma de preferinta alchena cea mai stabila din punct de vedere termodinamic (alchena cea mai substituita, respectiv, TRANS - alchena)

ALCHILAREA ALCHINELOR

Se face prin obtinerea sarii de Na prin tratare cu amidura de Na, urmata de reactia cu un derivat halogenat: