MUSCHII GAMBEI

MUSCHII GAMBEI

GRUPUL ANTERIOR

GRUPUL LATERAL

GRUPUL POSTERIOR

GRUPUL ANTERIOR

MUSCHIUL TIBIAL ANTERIOR

MUSCHIUL EXTENSORUL LUNG AL HALUCELUI

MUSCHIUL EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR

MUSCHIUL PERONIERUL AL TREILEA

MUSCHIUL TIBIAL ANTERIOR

Isi are originea, prin patru fascicule:

n     1. pe condilul lateral al tibiei,

n     2. pe fata laterala a tibiei,

n     pe membrana interosoasa,

n     4. pe fata profunda a fasciei crurale.

n     Cele patru fascicule musculare se unesc intr-un corp muscular care se insera prin intermediul unui tendon ce trece inferior de retinaculul extensorilor si se insera pe primul os cuneiform si pe baza primului os metatarsian.

n     Raporturi: fata superficiala este in raport cu fascia gambiera si cu tegumentul. Fata profunda este in raport cu membrana interosoasa. Lateral este in raport cu muschiul extensorul lung al degetelor si cu muschiul extensorul lung al halucelui, cu artera si venele tibiale anterioare, cu nervul fibular comun. Medial este in raport cu fata laterala a tibiei.

n     Actiune: avand punct fix pe tibie este cel mai puternic flexor dorsal al piciorului, interveninand in locomotie. In functia de de pozitia diferita , in raport cu axul articulatiei talotarsiene este supinator si adductor al piciorului, respectiv pronator si abductor al piciorului. Tendonul sau, impreuna cu tendonul muschiului lungul peronier constituie o chinga musculotendinoasa care sustine bolta plantara.

n     Inervatia: este realizata de nervul fibular cumun.

MUSCHIUL EXTENSORUL LUNG AL HALUCELUI

n     Este situat intre muschiul tibial anterior, situat medial, si muschiul extensorul lung al degetelor, situat lateral.

n     Insertii: isi are originea in portiunea mijlocie a fetei mediale a tibiei si pe membrana interosoasa. Are un traiect descendent si se continua cu un tendon care trece prin culisa mijlocie, inferior de retinaculul inferior al extensorilor, si se insera pe falanga distala a halucelui.

n     Raporturi: la nivelul gambei, se afla situat profund lateral de muschiul tibial anterior, respectiv medial de muschiul extensorul lung al degetelor.   

In treimea inferioara a gambei fata superfiala este in raport cu fascia gambiera si cu tegumentul. Fata profunda este in raport cu membrana interosoasa si cu manunchiul vaculonervos tibial anterior. Medial este in raport cu muschiul tibial anterior, iar lateral cu muschiul extensorul lung al degetelor.

La nivelul piciorului este situat lateral de tendonul muschiului extensorul scurt al halucelui, iar intre acesti doi muschi si muschii extensori ai halucelui se afla artera dorsala a piciorului si nervul fibular profund.

n     Actiune: avand punct fix pe tibie este extensor al falangelor halucelui. Asupra piciorului realizeaza flexia dorsala.

n     Inervtia: este realizata de o ramura a nervului fibular profund.

MUSCHIUL EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR

n     Este situat lateral, in raport cu muschiul extensorul lung al halucelui.

n     Insertii: isi are originea pe marginea anterioara, pe fata mediala si pe capul fibulei, precum si pe condilul lateral al tibiei, pe membrana interosoasa si pe fascia crurala.

Corpul muscular astfel constituit, are un traiect descendent continund-se cu un tendon care se imparte in patru ramuri, ce sunt invelite intr-o teaca sinoviala comuna.

Cele patru tendoane trec pe sub retinaculul inferior al extensorilor, fiind situate in culisa laterala, si se indreapta catre degetele 2, 3, 4, 5. La nivelul degetelor fiecare tendon se imparte in trei ramuri: - ramura mijlocie, care se insera pe cea de-a doua falanga, - doua ramuri laterale, care se insera pe falanga distala.

n     Raporturi: la nivelul gambei, fata superficiala este in raport cu fascia gambiera si cu tegumentul. Medial este in raport cu muschiul tibial anterior si cu muschiul extensorul lung al halucelui. Lateral este in raport, prin intermediul septului intermuscular anterior, cu muschii peronieri.

n     Actiune: este extensor al degetelor 2, 3, 4, 5, si flexor dorsal al piciorului.

n     Inervatia: este realizata de ramuri ale nervului peronier profund.

MUSCHIUL PERONIERUL AL TREILEA

n     Este considerat o portiune a muschiului extensorulu lung al degetelor, ce se individualizeaza in portiunea inferioara a acestuia.

n     Insertii: isi are originea in jumatatea inferioara a fetei mediale a fibulei si pe portiunea adiacenta a membranei interosoase. Tendonul muschiului trece profund, in raport cu retinaculul inferior al extensorilor, fiind cuprins intr-o teaca sinoviala comuna impreuna cu muschiul extensorul lung al degetelor, si se insera pe baza celui de-al cincilea os metatarsian.

n     Actiune: este flexor dorsal si pronator abductor al piciorului.

n     Inervatia: este realizata de o ramura a nervul peronier profund.

GRUPUL LATERAL

MUSCHIUL PERONIERUL LUNG

2.2 MUSCHIUL PERONIERUL SCURT

Actiune: flexori ai plantei, pronatori si abductori ai piciorului

MUSCHIUL PERONIERUL LUNG

n     Este situat superficial, in raport cu muschiul peronierul scurt.

n     Insertii: isi are originea prin intermediul a patru fascicule, pe: - pe capul fibulei, - pe fata laterala a fibulei, - pe cele doua septuri intermusculare, - pe fasacia crurala.

Cele patru fascicule se unesc, corespunzator treimii mijlocii a gambei, si se continua cu un tendon care coboara catre maleola fibulara, pe care o inconjoara in sens posteroanterior, apoi incruciseaza tendonul muschiului peronierul scurt, strabate oblic fata laterala a osului calcaneu, se angajeaza prin santul osului cuboid, strbate oblic planta, in sens lateromedial, ajunge pe marginea mediala a plantei, si se insera pe baza primului metatarsian precum si pe primul os cuneiform impreuna cu tendonul muschiului tibial anterior, formand astfel o chinga musculotendinoasa.

n     Raporturi: superficial este in raport cu fascia gambiera si cu tegumentul. Fata profunda este in raport cu cu fata superficiala a muschiului peronierul scurt si cu tibia. Anterior este in raport cu septul intermuscular anterior si cu muschiul lungul extensor al degetelor. Posterior este in raport cu septul intermuscular posterior, cu muschiul solear si cu muschiul flexorul lung al halucelui.

n     Actiune: reprezinta cel mai important pronator al piciorului. Avand punct fix pe maleola fibulara este , impreuna cu muschii regiunii posterioare a gambei, flexor al plantei. Participa la formarea si mentinerea boltii transversale a piciorului.

n     Inervatia: este realizata de o ramura cu originea in nervul fibular superficial.

2.2 MUSCHIUL PERONIERUL SCURT

n     Este situat profund in raport cu muschiul peronierul lung.

n     Insertii: isi are originea prin trei fascicule musculare, pe:    

- pe fata laterala a fibulei , corespunzator jumatatii inferioare,

- pe septul intermuscular anterior,

- pe septul intermuscular posterior.

Cele trei fascicule musculare se unesc intr-un corp muscular, ce se continua cu un tendon care inconjoara posterior maleola fibulara, impreuna cu tendonul muschiului peronierul lung. Strabate fata laterala a osului calcaneu si se insera pe tuberozitatea osului metatarsian V.

n     Raporturi: prin fata superficiala este in raport cu fata profunda a muschiului peronierul lung. Fata profunda este in raport cu septurile intermusculare si cu fata laterala a fibulei.

n     Actiune: este flexor al plantei si pronator al piciorului. Aplatizeaza bolta palatina, prin ridicarea marginii laterale a piciorului.

n     Inervatia: este realizata de o ramura cu originea in nervul fibular superficial.

GRUPUL POSTERIOR

A. PLANUL SUPERFICIAL:

MUSCHIUL TRCEPS SURAL

MUSCHIUL PLANTAR

Actiune: flexori al plantei, supinatori si adductori ai piciorului, flexori al gambei pe coapsa.

MUSCHIUL TRCEPS SURAL

Alcatuit din doua componente:

MUSCHIUL GASTROCNEMIAN

1.2 MUSCHIUL SOLEAR

1.1 MUSCHIUL GASTROCNEMIAN

n     Este alcatuit din doua componente, mediala si laterala, care se unesc intr-un corp muscular care se insera printr-un tendon comun, impreuna cu muschiul solear, pe osul calcaneu.

n     Insertii: componenta mediala (caput mediale) isi are originea, prin intermediul unui tendon care se continua cu o lama aponevrotica, pe fata cutanata a condilului medial al femurului. Componenta laterala (caput laterale) isi are originea, prin intermediul unui tendon care se continua cu o lama aponevrotica, pe fata cutanata a condilului lateral al femurului. Tendoanele celor doua capete se continua cu doua lame aponevrotice, una superficiala, alta profunda, pe care se insera fasciculele musculare. Corpul muscular, astfel constituit, se continua cu tendonul calcanean a lui Ahile (tendo calcaneus Achillis), care este tendonul comun pentru muchii gastrocnemian si solear. Tendonul lui Ahile este cel mai voluminos si cel mai puternic tendon al corpului uman. Prin dispozitia topografica a celor doua capete, muschiul gastrocnemian participa la formarea tringhiului inferior al fosei poplitee.

n     Raporturi: fata superficiala este in raport cu fascia gambiera si cu tegumentul. Fata profunda este in raport cu muschiul plantar si cu muschiul solear.

1.2 MUSCHIUL SOLEAR

n     Este un muschi puternic, situat profund in raport cu muschiul gastrocnemian.

n     Insertii: isi are originea prin trei fascicule:    - pe capul fibulei si pe fata posterioara a difizei fibulei, - pe linia solearului si pe marginea posterioara de la nivelul difizei tibiei, - pe arcada fibroasa, reprezentata de arcada tendinoasa a solearului, dispusa de la nivelul capului fibulei pana la nivelul liniei solearului. Corpul muscular se continua se continua cu tendonul lui Ahile.

n     Raporturi: prin fata superficiala este in raport cu fata profunda a muschiului gastrocnemian si muschiul plantar. Fata profunda este in raport cu muschiul flexor lung al degetelor, cu lama profunda a fasciei crurale si prin intermediul acesteia cu artera si venele tibiale posterioare, cu nervul tibial, cu artera si venele fibulare.

n     Actiune: muschiul triceps sural prezinta o actiune complexa diferentiata pentru cele doua componente. Astfel muschiul gastrocnemian, biarticular, are o actiune de scurta durata si randament maxim. Actiuneaza asupra articulatiei genunchiului, fiind flexor al gambei pe coapsa. Muschiul solear , uniarticular, este un muschi de forta si actiune de durata. In totalitate muschiul triceps sural este cel mai puternic flexor al plantei, supinator si adductor al piciorului, intervenind in dinamica mersului.

n     Inervatia: este realizata de nervul tibial.

MUSCHIUL PLANTAR

n     Este un muschi de mici dimensiuni, situat intre muschiul gastrocnemian si muschiul solear, fiind alcatuit dintr-o portiune musculara si un tendon lung si subtire.

n     Insertii: isi are originea pe condilul lateral al epifizei inferioare a femurului. Corpul muscular este mic si se continua cu un tendon lung si subtire care coboara intre muschiul gastrocnemian si solear si se insera fie pe tendonul lui Ahile, fie pe osul calcaneu.

n     Raporturi: prin fata sa superficiala este in raport cu fata profunda a muschiului gastrocnemian. Fata profunda este in raport cu muschiul solear, cu muschiul popliteu si cu articulatia genunchiului.

n     Actiune: avand punct fix pe osul calcaneu tractioneaza inferior capsula articulatiei genunchiului.

n     Inervatia: este realizata de o ramura a nervului tibial.

B. PLANUL PROFUND

MUSCHIUL POPLITEU

MUSCHIUL FLEXORUL LUNG AL DEGETELOR

MUSCHIUL TIBIALUL POSTERIOR

MUSCHIUL FLEXORUL LUNG AL DEGETELOR

Actiune: flexori plantari, adductori si supinatori ai piciorului.

MUSCHIUL POPLITEU

n     Este un muschi de dimensiuni reduse, de forma triunghiulara, situat profund, in fosa poplitee.

n     Insertii: isi are originea pe condilul lateral al epifizei inferioare a femurului. Fibrele musculare au un triect oblic descendent, in sens lateromedial, si se insera pe linia solearului si pe campul situat superior, de la nivelul fetei posterioare a tibiei.

n     Raporturi: prin fata sa profunda este in raport cu capsula articulatiei genunchiului, intre cele doua structuri dezvoltandu-se o bursa sinoviala reprezentata de recesul subpopliteu, care comunica cu cavitatea articulara. Fata superficiala este in raport cu muschiul gastrocnemian, cu muschiul plantar, cu artera si vena poplitee si cu nervul tibial.

n     Actiune: este rotator medial al gambei flectate si flexor al gambei pe coapsa.

n     Inervatia: este realizata de o ramura a nervului tibial.

MUSCHIUL FLEXORUL LUNG AL DEGETELOR

n     Este situat medial in raport cu ceilalti muschi ai regiunii posterioare a gambei.

n     Insertia: isi are originea inferior de linia solearului, pe fata posterioara a tibiei. Corpul muscular coboara oblic, incruciseaza tendonul muschiului tibial posterior formand chiasma crurala, apoi se angajeaza prin santul maleolar medial si pe marginea libera a sustentaculum tali. La nivelul plantei trece superficial de tendonul muschiului flexorul lung al halucelui, realizand chiasma plantara, si se imparte in patru tendoane ce se indreapta spre degetele II, III, IV si V si se insera pe falanga distala.

n     Raporturi: la nivelul gambei, fata profunda este in raport cu tibia, in timp ce fata superficiala este in raport, prin intermediul fasciei crurale, cu muschiul solear. In portiunea sa inferioara, trece profund in raport cu retinaculul flexorilor, fiind situat profund in raport cu muschiul tibial anterior. La nivelul plantei, strabate loja mijlocie, fiind situat intre muschiul scurt flexor al degetelor si muschiul adductor al halucelui. La nivelul degetelor tendoanele sale sunt dispuse in teci sinoviale care impreuna cu falangele degetelor II, III, IV si V, formeaza canale osteofibroase.

n     Actiune: este flexor, supinator si adductor al plantei. Prezinta si o actiune de flexie a degetelor. In dinamica piciorului, alaturi de ceilalti muschi flexori, intervine in desprinderea si propulsia acestuia. Are rol in pastrarea formei boltii plantei.

n     Inervatia: este realizata de ramuri ale nervului tibial.

MUSCHIUL TIBIALUL POSTERIOR

n     Este situat profund intre muschiul flexor lung al degetelor si muschiul flexor lung al halucelui.

n     Insertii: isi are originea prin intermediul a trei fascicule musculare pe:    - membrana interosoasa, - fata posterioara a tibiei, - fata mediala a fibulei. Corpul muscular se continua cu un tendon, care se incruciseaza cu tendonul muschiului flexorul lung al degetelor, corespunzator jumatatii inferioare a gambei. La nivelul maleolei mediale, trece posterior de aceasta, ocupand culisa anterioara, fiind situat profund in raport cu retinaculul flexorilor si se insera pe tuberozitatea osului navicular, precum si prin mai multe expansiuni tendinoase pe oasele tarsiene si pe oasele metatarsiene.

n     Raporturi: fata profunda este in raport cu membrana interosoasa, cu tibia si cu fibula. Fata superficiala este in raport cu muschii: flexorul lung al degetelor, flexorul lung al halucelui, si solear.

n     Actiune: este adductor si supinator al piciorului. Este flexor al plantei. Datorita trecerii tendonului sau pe sub ligamentul calcneoclavicular plantar, sustine in pozitie capul talusului si consecutiv bolta palatina.

n     Inervatia: este realizata de o ramura a nervului tibial.

MUSCHIUL FLEXORUL LUNG AL DEGETELOR

n     Este un muschi puternic, situat lateral in raport cu muschii flexorul lung al degetelor si tibialul posterior.

n     Insertii: isi are originea in cele doua treimi inferioare ale fibulei si pe membrana interosoasa. Tendonul sau are un traiect oblic descendent, in sens lateromedial, strabate santul situat pe fata posterioara a epifizei inferioare a tibiei, santul situat pe procesul posterior al talusului, si santul situat pe fata inferioara a sustentaculum tali. Incruciseaza tendonul muschiului flexorul lung al degetelor si se insera pe falanga distala a halucelui.

n     Raporturi: la nivelul gambei fata sa profunda este in raport cu fata superficiala a muschjului tibial posterior. Fata superficiala este in raport cu fata profunda a muschiului solear. Se angajeaza prin culisa posterioara, profund in raport cu retinaculul flexorilor, si se incruciseaza cu tendonul muschiului flexorul lung al degetelor.

n     Actiune: este flexor al hallucelui, flexor al plantei, supinator si adductor al piciorului. Prin pozitia tendonului sau sustine in pozitie calcaneul si conscutiv configuratia boltii palatine.

n     Inervtia: este realizata de o ramura a nervului tibial.