Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
Ľ Increngatura spongia (porifera), si increngatura cnidaria


Increngatura spongia (porifera), si increngatura cnidaria


INCRENGATURA SPONGIA (PORIFERA)

Spongierii sunt animale acvatice majoritatea marine, fixate de substrat solitare sau coloniale.

Structura corpului

Corpul spongierilor are forme si dimensiuni variate de la cativa milimetri la peste 1,5 m. Ca si organizare a corpului se pot distinge trei tipuri de organizare mai simple: Ascon, Sycon si Leucon.

Tipul ascon cel mai simplu tip de organizare are forma de urna sau cupa. Peretele corpului este format din doua straturi. Stratul de la exterior numit patura dermala are rol in aparare si este format dintr-un rand de celule aplatizate numite pinacocite. Stratul de la interior numit patura gastrala are rol digestiv si este format dintr-un rand de celule numite coanocite. Coanocitele sunt celule inalte cu guleras in interiorul caruia se gaseste un flagel fiind asemanatoare coanoflagelatelor din clasa Flagellata. La nivelul acestor celule sunt retinute si digerate particulele alimentare astfel cavitatea corpului marginita de statul intern (patura gastrala) poarta numele de cavitatea paragastrala sau atriala. Digestia detritofaga, intracelulara este un caracter de primitivitate. Intre cele doua straturi se gaseste o patura gelatinoasa cu celule libere numita mezoglee. Peretele corpului este perforat fiind strabatut de numerosi pori situati in corpul unor celule cilindrice numite porocite dispuse perpendicular pe axa corpului. Apa patrunde in corp prin porii inhalanti, ajunsa in cavitatea paragastrala la nivelul coanocitelor sunt retinute particulele alimentare iar resturile nedigerate si apa sunt eliminate la exterior prin deschiderea larga situata in partea superioara numit oscul.



In mezoglee se gasesc celul cu diferite roluri:

-arheocite (totipotente) au forma ameboidala si sunt celule nediferentiate care pot forma oricare alt tip de celule. Ele au rol si in transportul substantelor nutritive si in excretie,

-conjunctive mezenchimatoase au forma stelata cu prelungiri filamentoase anastomozate,

-nervoase dispuse in retea difuza,

-scleroblaste (gr. scleros=tare, blastos=vezicula, celula) care secreta scheletul.

Scheletul este format din spiculi (sclerite) de natura anorganica si/sau fibre de spongina de natura organica. Spiculii dupa natura substantei din care sunt formati pot sa fie calcarosi sau siliciosi. Dupa numarul ramurilor spiculii pot sa fie monaxoni, triaxoni, sau tetaxoni iar dupa dimensiuni spiculii pot sa fie megasclerite de dimensiuni mari sau microsclerite de dimensiuni mici. Fibrele de spongina sunt dispuse in mezoglee sub forma unei retele elastice.

Tipul sicon este un tip de organizare mai avansat la care peretele corpului s-a ingrosat prin plierea peretelui corpului. Prin pliere s-au format in grosimea peretelui doua tipuri de camarute dispuse alternativ, numite canale inhalante tapetate cu pinacocite si diverticule ciliate tapetate cu coanocite. Fiecare canalele inhalante comunica cu exteriorul prin orificii numite ostii iar diverticulele ciliate comunica spre interior cu cavitatea atriala prin cate o deschidere numita apopil. Apa patrunde prin ostii in canalele inhalante, strabat peretele canalelor prin porocite ajungand in diverticulele ciliate unde sunt retinute particulele alimentare iar de aici apa iese prin apopil in cavitatea atriala de unde este eliminata prin oscul.

Tipul leucon este mai evoluat avand peretele corpului mai gros iar diverticulele ciliate sunt sub forma unor camarute mai mici si mai numeroase. Aceste camarute tapetate cu coanocite se numesc cosulete vibratile. Apa patrunde in copul spongierului prin spatii inhalante de unde prin canalele inhalante ajunge la cosuletele vibratile. Din cosulete apa iese prin canale si spatii exhalante in cavitatea atriala a corpului.

Reproducerea

Reproducerea asexuata se face prin inmugurire externa si interna.

Inmugurirea externa se face prin muguri sau formatiuni tubulare stoloni.

Prin inmugurirea interna se formeaza doua tipuri de muguri: gemule, la spongierii de apa dulce si sorite la spongierii marini. Gemulele se formeaza in mezoglee prin aglomerarea de arheocite si celule cu substante de rezerva numite trofocite (gr. trofi=hrana, citos=celula) in jurul carora se formeaza un strat dublu de spongina si spiculi. Ele au forma sferica si sunt prevazute cu un por acoperit de un capacel. Sub aceasta forma spongierii rezista peste iarna iar primavara din arheocite se diferentiaza toate tipurile de celule. Soritele se intalnesc la spongierii marini. Ele se formeaza in mezoglee din aglomerarea arheocitelor si inconjurarea lor de o patura protectoare de spiculi. Dupa ce parasesc corpul soritele formeaza noi indivizi.

Reproducerea sexuata Gametii se formeaza in mezoglee din arheocite. Spermatozoizii parasesc corpul spongierului si patrund odata cu apa in cavitatea atriala a altor indivizi de unde strabat peretele corpului si fecundeaza ovulele. Spongierii sunt in general hermafroditi insa nu se produce autofecundarea fiindca sunt de obicei proterandrici (spermatozoizii se matureaza mai repede decat ovulele gr. protero=mai inainte, andros=mascul).

Dezvoltarea embrionara

Segmetarea este totala si inegala. La spongierii calcarosi se formeaza o larva numita amfiblastula iar la cei siliciosi o larva numita parenchimula. Amfiblastula are la polul animal micromere ciliate iar la polul vegetal macromere neciliate. Gastrula se formeaza prin invaginarea polului vegetal. Dupa ce paraseste corpul spongierului gastrula se transforma prin devaginare din nou in amfiblastula care inoata liber. Amfiblastula se transforma din nou in gastrula prin invaginarea polului animal. Ea cade la fundul apei unde se fixeaza iar micromerele prin invaginare formeaza stratul intern de coanocite. Parenchimula are la exterior micromerele iar in interior macromerele. Gastrulatia se face prin emigrarea macromerelor deaupra micromerelor. Larva care pe fundul apei unde-si continua dezvoltarea.

Ecologie

Sunt animale exclusiv acvatice, majoritatea marine, cele cu schelet spongios intalnite in apele calde iar cele cu schelet mineral in apele reci. Se hranesc cu particule organice microscopice care sunt filtrate din apa. Formele mici traiesc cateva luni sau chiar ani iar cele mari ajung si la 50 de ani.

Dupa natura chimica a scheletului si dupa forma spiculilor spongierii se impart in trei clase: Clasa Calcarea (cu spiculi calcarosi), Clasa Hexactinelida (Triaxonea) (cu schelet silicios format din spiculi triaxoni), Clasa Demospongia (cu schelet format din spiculi siliciosi, tetraxoni sau monoaxoni sau/si din fibre de spongina).

CLASA CALCAREA

Sunt spongieri mici, marini cu schelet din spiculi calcarosi.

ORDINUL HOMOCOELA

Cuprinde specii de tip ascon.

Leucosolenia variabilis specie coloniala frecvent intalnita.

Clathrina clathrus specie coloniala din Marea Mediterana.

ORDINUL HETEROCOELA

Cuprinde spongieri de tip sicon sau leucon.

Sycon raphanus specie solitara.

Sycon ciliatum specie coloniala de 1-3 cm.

Leucandra aspera specie solitara frecvent intalnita.

CLASA HEXACTINELLIDA

Cuprinde spongieri abisali din marile tropicale care au spiculi siliciosi triaxoni (gr. hexa=sase, actinos=raza).

Euplectella aspergillum (cosuletul Venerei) intalnita in Oceanul Indian are forma de cornet de 30-35 cm.

Hyalonema sieboldi intalnita in marile Japoniei este sustinuta de un peduncul din fibre silicioase.

CLASA DEMOSPONGIA

Cuprinde spongieri siliciosi de tip leucon cu tendinta de disparitie a spiculilor.

ORDINUL TETRAXONIDA

Sunt spongieri mici cu schelet format din spiculi siliciosi tetraxoni sau absent.

Oscarella lobularis este lipsita de schelet.

Plakina monolopha cu schelet, comuna in Marea Mediterana.

ORDINUL MONAXONIDA

Cuprinde specii cu spiculi siliciosi monoaxoni de dimensiuni mari (megasclerite).

Suberites domuncula spongier sferic de culoare rosie care traieste in simbioza cu pagurul Pagurites maculatus.

Poterion neptuni (cupa lui Neptun) este un spongier in forma de cupa intalnit in Oceanul Pacific care ajunge la 1,5 m. inaltime.

Cliona vastifica intalnita si in Marea Neagra are corpul mic, neregulat. Perforeaza cochiliile de midii si stancile calcaroase pentru a se adaposti.

Spongilla lacustris este o specie de apa dulce care imbraca suporturile pe care se fixeaza.

ORDINUL MONOCERATIDA

Cuprinde spongieri cu spiculi monaxoni, mici sau cu schelet format doar din fibre de spongina.

Euspongia officinalis (buretele de baie) are scheletul format doar din fibre de spongina. Raspandit in Marea Mediterana si Marea Adriatica.

Hippospongia equina (buretele de tabla) Are fibre de spongina mai tari. Traieste in Marea Mediterana.

ORDINUL DENDROCERATIDA

Cuprinde putine specii, care au schelet cornos ramificat format doar din fibre de spongina.



Dendrilla lendefeldi este o specie arborescenta raspandita in regiunile antarctice.

Halisarca dujardini nu are schelet.

Filogenie

Datorita asemanarii coanocitelor cu coanoflagelatele se presupune ca spongierii deriva din coanoflagelatele coloniale. In cadrul increngaturii se poate constata evolutia tipurilor structurale de la forma simpla de ascon prin ingrosarea corpului la formele mai complicate sicon si leucon respectiv de la scheletul primitiv de natura anorganica la un schelet mai evoluat de natura organica.

INCRENGATURA CNIDARIA

Animalele acestei increngaturi au celule urticante (gr. cnidos=urzica). Sunt animale acvatice, majoritatea marine, cu simetrie radiara exceptand coralii la care simetria devine bilaterala. Ca si forma morfologica cnidarii pot fi intalniti sub forma de polip care este fixat si forma de meduza care este libera. Corpul are un singur orificiu numit buco-anal marginit de tentacule.

Structura peretelui corpului este asemanatoare la toti cnidarii fiind format din doua paturi, ectoderm la exterior si endoderm la interior intre ele fiind dispusa mezogleea sub forma unei substante omogene gelatinoase foarte subtire.

Ectodermul este format din celule mioepiteliale printre care se gasesc celule glandulare, senzitive, nervoase, interstitiale si cnidoblaste.

.celulele mioepiteliale au forma unui T intors, baza celulei fiind formata din fibrile musculare dispuse longitudinal iar restul celulei dispus perpendicular pe suprafata corpului are aspect epitelial.

.celulele glandulare elaboreaza substante care sunt eliminate la exterior prin partea libera a celulei.

.celulele senzitive au forma fusiforma cu o prelungire externa si una interna in contact cu reteaua nervoasa sau direct fibrilele musculare.

.celulele nervoase sunt retrase inspre partea inferioara a ectodermului si formeaza prin prelungirile lor o retea nervoasa.

.celulele interstitiale (totipotente) refac celelalte tipuri de celule in special cnidoblastele distruse in urma functionarii.

.cnidoblastele sau nematoblastele (gr. nematos=filament, blastos=vezicula) sunt celule urticante de dimensiuni mari. Cnidoblastele contin o vacuola numita cnidocist sau nematocist care are peretii dubli. Peretele intern este invaginat la partea superioara pentru a forma filamentul urticant rasucit in spirala si prevazut cu spini. Peretele extern al capsulei formeaza la partea superioara un orificiu acoperit de un capacel (opercul). Celula prezinta la exterior o prelungire excitabila numita cnidocil. Cnidocistul si filamentul contin lichid urticant, toxic numit actinocongestina. Cand cnidoblastul este excitat prin intermediul cnidocilului sau a celulelor nervoase el se contracta puternic iar filamentul este expulzat inafara ca o sageata. Dupa modul de functionare cnidoblastele sunt:

-penetrante atunci cand filamentul se devagineaza iar veninul este introdus in prada ca prin acul unei seringi.

-volvente la care lipseste lichidul urticant iar filamentul se incolaceste in jurul prazii

-glutinante lipsite de lichid urticant insa cu un filament lipicios care se lipeste de prada.

In general aceste trei categorii de cnidoblaste se gasesc grupate sub forma de baterii.

Endodermul este format din: celule cu rol digestiv care prezinta 2-5 flageli, pot forma pseudopode pentru fagocitare iar baza este diferentiata in fibre musculare circulare; celule glandulare care secreta enzime proteolitice; celule interstitiale; celule senzitive; celule nervoase.

Cavitatea digestiva la cnidari echivalenta arhenteronului gastrulei este saciforma la hidrozoare si compartimentata la scifozoare si antozoare. La meduze exista un sistem gastrovascular care are rol in circulatia hranei, excretie si respiratie.

Aparatul circulator, excretor si respirator lipsesc.   

Sistemul muscular este reprezentat prin fibre longitudinale la baza celulelor mioepiteliale si fibre circulare la baza celulelor digestive.

Sistemul nervos este format din celule nervoase care prin prelungirile lor formeaza o retea nervoasa (plex nervos).

Organele de simt sunt reprezentate prin celule senzoriale in ectoderm, oceli, statocisti si ropalii.

Scheletul poate sa fie intern, mezogleean sau extern secretat de tegument.

Reproducere sexele sunt separate iar celulele sexuale se diferentiaza din celulele interstitiale.

Increngatura Cnidaria cuprinde clasele: Hydrozoa, Scyphozoa si Anthozoa.

CLASA HYDROZOA

La hidrozoare se intalneste in general atat polipul cat si meduza cu alternanta de generatii.

Polipul numit si hidropolip are forma saciforma, orificiul bucal este dispus pe un con bucal sau hipostom. Gura este inconjurata de tentacule dispuse pe mai multe cercuri. Cavitatea corpului numita si cavitatea gastrala este necompartimentata, saciforma. Polipul se fixeaza de substrat cu discul pedios (adeziv). El este asexuat cu exceptia hidridelor.

Meduza numita si hidromeduza este in general mica, are forma de umbrela sau clopot. Partea inferioara se numeste subumbrelara iar cea superioara exumbrelara. La marginea clopotului se gaseste un pliu membranos ca o perdea circulara care ingusteaza deschiderea subumbrealra acest pliu numindu-se val sau craspedon iar hidromeduzele craspedote. Pe marginea umbrelei se gasesc 4 sau multiplu de patru tentacule radiare. Orificiul bucal este dispus in varful unui tub dispus axial subumbrelar numit manubriu.

Organele de simt sunt reprezentate de oceli, statociste si celule senzitive.

Ocelii sunt dispusi la baza tentaculelor. Ei pot fi intalniti sub diferite forme de dezvoltare: suprafete ocelare, fosete vizuale, sau vezicule optice.

suprafata ocelara este formata din celule vizuale striate la partea libera si in contact cu celulele nervoase la partea opusa si izolate lateral de celulele pigmentare.

foseta vizuala la care suprafata vizuala este infundata ca o cupa sau cornet, cavitatea formata plina cu o substanta gelatinoasa numita corp vitros serveste la concentrarea luminii si apararea suprafetei vizuale.

vezicula optica este formata din celule vizuale si pigmentare iar epiteliul vizual este situat sub ectoderm. Vezicula prezinta sub epiteliu un corp sferic refringent, cristalinul iar restul veziculei optice este plina cu corpul vitros.

Statocistele au fie forma de vezicule fie de maciuca. Ele sunt formate dintr-un statolit care prin greutatea lui apasa pe perisorii senzitivi ai diferitor celule in functie de pozitia corpului.

Sistemul nervos intalnit la meduze prezinta pentru prima data in seria animala condensari nervoase. Acestea au forma inelara si sunt dispuse sub epiteliul exumbrelar (inelul nervos extern) sau sub epiteliul subumbrelar (inelul nervos intern).

Sistemul gastro-vascular este reprezentat prin orificiul bucal dispus pe manubriu, stomacul dispus central si patru canale radiare care pleaca de la acesta si se deschid intr-un canal circular marginal cu ramificatii in tentacule.

Sistemul genital. Sexele sunt separate. Ovarele sau testiculele sunt situate pe canalele radiare sau manubriu iar elementele sexuale sunt eliminate prin caile gastrovasculare.

Reproducere si dezvoltare. Reproducerea asexuata se face prin diviziune sau inmugurire. Reproducerea sexuata se face prin aparitia unei planule didermice care la sifonofore se transforma in sifonula.

Clasa Hydrozoa cuprinde trei subclase: Hydroidea, Hydrocorallina si Siphonophora.

Subclasa Hydroidea

Hydropolipul este bine dezvoltat solitar sau colonial. Prin inmugurire polipul formeaza meduze.

ORDINUL HYDRIDA

Hidridele se intalnesc doar sub forma de polip care s-a sexuat. Polipul prezinta spre baza un ovul mare (gonoforul femel) iar inspre partea superioara mai multe umflaturi mai mici cu spermatozoizi (gonofori masculi). Din ou se formeaza direct polipul.

Hydra vulgaris si Chlorohydra viridissima sunt specii comune in apele dulci.

ORDINUL GYMNOBLASTEA (ATHECATAE)

La atecate polipii nu au invelis extern. Meduzele au gonadele dispuse pe manubriu. Ca si organe de simt au oceli dar lipsesc satocistii.



Hydractinia carnea formeaza colonii pe cochiliile de gasteropode locuite de paguri. Raspandita in Oceanul Atlantic, Marea Baltica, Marea Nordului si Marea Neagra.

ORDINUL CALYPTOBLASTEA (THECOPHORAE)

La tecofore polipii sunt inveliti de o teaca. Gonadele sunt dispuse pe canalele radiare. Ca si organe de simt au si oceli si statocisti.

Obelia dichotoma formeaza colonii arborescente in Marea Mediterana.

Tyma flavilabris este o specie comuna in Marea Neagra.

ORDINUL TRACHILINA

Trachilinele se intalnesc doar sub forma de meduza. Cavitatea gastrica este impartita in patru compartimente. Gonadele sunt dispuse pe canalele radiare. Ocelii lipsesc.

Maeotia inexpectata a fost descoperita de I. Borcea in Lacul Razem.

Aeginia rhodina se intalneste in apele tropicale ale Oceanului Atlantic.

Subclasa Hydrocorallina

Cuprinde specii marine, coloniale, cu polipi specializati (gastrozoizi-indivizi hranitori, gonozoizi-indivizi reproducatori si dactilizoizi-indivizi cu rol excretor) care traiesc asociate recifelor coraliere.

Millepora nodosa se intalneste in marile calde.

Subclasa Siphonophora

Sunt specii marine, coloniale, pelagige, cu polipi specializati care formeaza cormidii. Sifonoforele prezinta in varful coloniei un pneumatofor (vezicula cu aer) sau clopote inotatoare numite nectozoizi.

Physalia physalis fregata portugheza are 30 cm. si poate fi gasita in Oceanul Atlantic.

CLASA SCYPHOZOA

Scifozoarele (gr. scyphos=cupa, stoma=gura) au meduza bine dezvoltata iar forma de polip de dimensiuni mici si intalnit pentru perioade scurte de timp in ciclul de dezvoltare.

Scifopolipul are caviatea interna compartimentata prin patru septe in patru loji.

Scyphomeduza. este de dimensiuni mai mari decat hidromeduza si este lipsita de val fiind numita si acraspeda (gr. a=fara, craspedon =val). Meduza are forma de umbrela cu marginile divizate in 8 lobi intre fiecare doi lobi gasindu-se cate un organ senzitiv numit ropalie. Gura de forma patratica este situata pe o ridicatura numita manubriu iar colturile gurii se prelungesc prin patru brate cu marginile franjurate si partea ventrala cu cate un sant longitudinal, adanc. Langa manubriu se gasesc cele patru deschideri ale pungilor subgenitale.

Sistemul digestiv faringele se deschide intr-un stomac prevazut cu patru buzunare stomacale, dispuse interradiar, de la care pleaca 16 canale radiare dintre care 8 ramificate dihotomic iar celelalte 8 neramificate. Canalele radiare se deschid intr-un canal circular dispus la periferia umbrelei. Resturile nedigerate sunt eliminate prin opt pori exumbrelari.

Musculatura este dispusa circular subumbrelar.

Organele de simt sunt reprezentate de organe complexe numite ropalii care au functie statica, vizuala si olfactiva. Fiecare ropalie este formata dintr-un lob ocular cu rol protector, celule cu cristale care au rol de statolite, doi oceli (intern si extern) si o foseta olfactiva.

Sistemul genital este reprezentat prin gonade care sunt situate in cele patru buzunare gastrice. Sexele sunt separate. Sub fiecare gonada se gaseste cate o punga subgenitala.

Reproducere si dezvoltare Polipul se poate inmulti si asexuat. In inmultierea sexuata, fecundatia se produce fie in stomacul femelei fie in mediul extern. Larva numita planula se fixeaza de substrat si se transforma in scifostom, (scifopolip) care ia forma de cupa fixata pe un peduncul ingust. In mijlocul discului se formeaza gura, pe marginile discului cresc tentacule iar cavitatea gastrala se pliseaza formand patru septe sau teniole. Din discul peristomial pornesc patru palnii septale care infunda in septe pana la baza polipului. Ulterior septele se resorb spre periferie formand deschideri numite ostii. Scifostomul incepe sa se divida transversal. Tentaculele regreseaza si se formeaza pe marginea discului 8 lobi care poarta la mijloc cate o despicatura cu o ropalie. Fiecare disc se separa de polip si inoata liber in apa el numindu-se efirula. Prin formarea bratelor bucale, tentaculelor marginale si lobilor intre ropalii efirula se transforma in meduza.

Ecologie. Meduzele sunt pelagice fotosensibile.

Clasificare. Clasa Scyphzoa cuprinde cinci ordine.

ORDINUL STAUROMEDUSAE

Cuprinde specii lipsite de organe senzitive marginale si cu cavitatea gastrala prevazuta cu septe

Lucernaria walteri este cea mai mare specie a ordinului (16 cm.)

ORDINUL CUBOMEDUSAE

La acestea meduze are forma de cub si prezinta organe senzitive marginale si septe.

Carybdea marsupialis are venin puternic chiar si pentru om.

ORDINUL CORONATAE

Coronatele au marginea umbrelei decupata printr-un sant circular; au ropalii si cavitate gastrala cu septe.

Periphylla peryphilla coboara la 4500 m. adancime.

ORDINUL SEMAEOSTOMEAE

Acestea au gura cu brate bucale, au ropalii si nu au septe.

Aurelia aurita Meduza de apa rece comuna in Marea Neagra.

Cyanea capillata Are tentacule de pana la 20 de metri.

Pelagia noctiluca este o specie ofsforescenta.

ORDINUL RHIZOSTOMEAE

Cuprinde Specii microfage la care gura este inlocuita de un sistem de pori.

Rhyzostoma pulmo (meduza de apa calda) prezenta in Marea Neagra in lunile iulie si august.

CLASA ANTHOZOA

Antozoarele se intalnesc doar sub forma de polip numit si antopolip sau coralopolip. Faringele este turtit sagital si invaginat astfel ca gura primara omoloaga orificiului buco-anal al hidrozoarelor se gaseste in interior el fiind inlocuit de o gura secundara. Cavitatea gastrala este impartita prin septe in loji. Pe discul bucal se gasesc tentacule goale, simple sau penate, in numar corespunzator cu numarul septelor, dispuse pe unul sau mai multe cercuri concentrice. Gonadele sunt dispuse in septe.

Reproducere

Asexuat, antozoarele se reproduc prin diviziune de obicei longitudinala, inmugurire intratentaculara sau extratentaculara si laceratie cand se desprind de pe discul pedios portiuni de tesut care evolueaza in polipi.

Reproducerea sexuata se face fie extern in apa de mare fie intern in cavitatea gastrica a femelei.

Subclasa Hexacorallia

Hexacoralierii au polipul organizat pe tipul hexaradiar. Tentaculele sunt numeroase, in general neramificate dispuse pe unul sau mai multe cercuri concentrice. Septele sunt dispuse in perechi fiecare pereche delimitand cate o loja. Lojile mai sunt prevazute cu septe mai mici numite intersepte (secundare, tertiare etc) care impart lojile in interloji. Lojile si interlojile comunica prin intermediul stomacului si a ostiilor situate in partea superioara a septelor. Prin lojile dorsala si ventrala trece planul sagital de simetrie ele numindu-se loji directrice.

Scheletul este produs de ectoderm. Formarea scheletului incepe prin depunerea de calcar sub forma unei farfurioare lipita de suport (placa bazala). Pe marginea acestui disc se ridica un perete asemeni unui brau calcaros numit teca. Peretele polipului produce un zid calcaros extern circular numit epiteca. Pe placa bazala se formeaza septe calcaroase numite sclerosepte care uneori proemineaza inafara tecii sub forma de coaste. In mijlocul polipului se ridica un ax principal numit columela si cateva situate circular numite pali. Polipul se izoleaza de schelet prin pereti transversali numite tabule. Scheletul este acoperit de o patura numita cenosarc in care stau infipti polipii.



Reproducere si dezvoltare

Reproducerea asexuata se face prin diviziune longitudinala, inmugurire sau uneori prin strobilatie (asemeni scifozoarelor).

Reproducerea sexuata. Segmentatia se face in mod diferit iar gastrulatia de obicei prin embolie. Larvele planule sau chiar mici actinii care s-au dezvoltat in corpul spongierului mama sunt eliminate pe gura polipului.   

Ecologie Spongierii hexacoraliei prefera zona litorala a marilor si oceanelor calde. Sunt specii fixate care au in general culori foarte variate. Digestia este la inceput extracelulara prin actiunea enzimelor si mai apoi intracelulara prin fagocitarea particulelor alimentare de catre celulele endodermice.

Subclasa Hexacorallia cuprinde ordinele: Actinaria, Madrepolaria, Antipatharia, Ceriantharia si Zoantharia.    

ORDINUL ACTINARIA

Sunt spongieri mari, in general solitari, fara schelet.

Actinia equina este o specie abundenta in Marea Neagra care poate fi gasita in zona fixata pe suporturi tari, ferite de bataia razelor de soare, in zona litorala.

Anemonia sulcata din M. Mediterana si Oc. Atlantic. are tentacule lungi (10-15 cm), colorate si numeroase. Stoichactis kenti este cel mai mare deditel (diametrul 1 m.) raspandit in recifele de corali ale Arhipelagului Malaiez.

ORDINUL MADREPORARIA

Sunt spongieri in general coloniali cu schelet alb, calcaros. Madreporarii cuprind cele mai multe specii de corali.

Madrepora aspera se intalneste in Marea Rosie si Oceanul Indian.

Fungia fugites din Oceanul Indian se aseamana cu o ciuperca rasturnata.

ORDINUL ANTIPATHARIA

Sunt coloniali cu schelet negru prevazut cu spini.

Cirripathes rumphi traieste in marile calde.

ORDINUL CERIANTHARIA

Sunt spongieri mobili, vermiformi, solitari, lipsiti de schelet.

Cerianthus membranaceus din Marea Mediterana ajunge la 30 cm. lungime. Poate fi pastrat in acvarii.

Subclasa Octocorallia

Octocaralierii sunt specii marine, coloniale care au cavitatea gastrica impartita prin 8 septe in 8 loji. Tentaculele sunt penate in numar de 8. Gonadele se gasesc in cavitatea gastrica.

Ecologie

Octocoralierii se intalnesc in marile calde din zona litoralului Indo-Australian dar si marile reci. Se hranesc cu mici particule alimentare filtrate din apa.

ORDINUL ALCYONARIA

Cuprinde forme coloniale cu sau fara schelet calcaros.

Alcyonidium palmatum intalnit in Marea Mediterana si Oceanul Atlantic are colonia de 20 de cm.

ORDINUL GORGONARIA

Cuprinde specii arborescente cub forma de tufa sau evantai.

Gorrgonia verucosa intalnit in Oc. Atlantic si Marea Mediterana sub forma unei colonii ramificate intr-un singur plan.

Corallium rubrum margeanul rosu intalnit in Marea Mediterana si Marea Rosie este o specie coloniala cu ramificatii de pana la 30 cm. inaltime. Scheletul este acoperit de o patura numita cenosarc de culoare rosie in care se pot retrage polipii.

ORDINUL PENNATULARIA

Sunt corali lipsiti de schelet care au corpul format dintr-un peduncul fixat in sediment si un rahis cu polipi.

Virgularia mirabilis este singurul reprezentant din Marea Neagra. Este o specie rara cu rahis subtire si polipi mici.

INCRENGATURA ACNIDARI (CTENARI)

Acnidarii (gr. a=fara, cnidos=urzica) sunt lipsiti de cnidoblaste insa prevazuti cu formatiuni lipicioase numite coloblaste (gr. colla=clei, blastos=vezicula, celula). Coloblastele sunt formate dintr-un disc hemisferic (scufie) si doua filamente fixate pe fata plana a discului, unul spiral, contractil si unul intins in axul spirei primului filament. Suprafata bombata a discului este acoperita cu granule lipicioase. Coloblastele nu se distrug prin functionare.

CLASA CTENOPHORA

Ctenoforele au simetrie disimetrica (corpul poate fi impartit in patru sferturi egale). Ctenoforele (gr. ctenos=piptene, forein =a purta) inoata cu ajutorul a 8 siruri de palete pectinate dispuse in 8 siruri meridiane.

Organele de simt.

Sunt reprezentate prin celule chemoreceptoare raspandite pe tot corpul si un statocist apical caracteristic cnidarilor. Statolitul este alcatuit din granule de fosfat de calciu. El este dispus intr-o cupola, suspendat prin patru stalpi dispusi in cruce. Fiecare stalp este in legatura cu doua siruri de palete ciliare. Prin modificarea pozitiei corpului statolitul apasa asupra stalpilor pe care se sprijina, excitatiile fiind transmise paletelor vibratile cu care sunt in contact.

Sistemul gastrovascular este trietajat. Etajul superior este reprezentat de gura alungita transversal, etajul doi de faringele turtit frontal care se deschide in stomacul central iar etajul trei de palnia gastrica. De aici inspre statocist pornesc cinci canale (unul axial numit infundibular, doua stomacale sau stomdeale si doua laterale). Canalele se bifurca in 8 ramuri radiare care se deschid in 8 canale longitudinale sub cele 8 siruri de palete (canalele costale sau meriadiane).

Sistemul reproducator. Sunt specii hermafrodite. Au 8 testicule si 8 ovare sub forma de benzi (testiculele in planurile diagonale iar ovarele in planul frontal si sagital).

Reproducere si dezvoltare Fecundatia este externa. Gametii sunt eliminati pe gura.

Ecologie. Ctenoforele sunt animale raspandite in toate marile si oceanele. Ele au dimensiuni cuprinse intre 2 mm. si 1,5 m. Majoritatea sunt pelagice cu corpul transparent, uneori rosu, brun sau galben. Numeroase specii sunt fosforescente.

Subclsa Tentaculata

Au o pereche de tentacule in planul frontal de simetrie. Faringele este tubular.

Cestus veneris (cingatoarea Venerei) are forma de panglica de 1,5 m lungime, violeta iar cand este iritata ia colorit fosforescent albastru sau verde-albastrui. Este intalnita in Marea Mediterana si alte mari calde.

Hormiphora plumosa este o specie din Marea Mediterana cu corp piriform de cativa centimetri.

Tjalfiella tristoma are trei guri, una centrala ventrala cu care se fixeaza de substrat si doua secundare care se deschid in tecile tentaculelor.

Bolinopsis sp. are corpul turtit si tentaculele scurte, fara teaca.

Subclasa Atentaculata (Nuda)

Sunt specii fara tentacule cu faringe larg.

BeroŽ ovata din Marea Mediterana are forma de caciula de blana de pana la 20 cm. lungime.

Filogenie dupa Mecinikoff la originea cnidarilor si acnidarilor se gaseste un stramos asemanator planulei didermice. Se considera ca din tubulari au aparut sifonoforele si trachilinele iar mai apoi antozoarele. Din trachiline s-au format sifinoforele iar din forme ca Hzdractena au aparut ctenoforele.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate