Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
» ASCARIS LUMBRICOIDES


ASCARIS LUMBRICOIDES


ASCARIS LUMBRICOIDES

Ascaridul este un nematod de culoare alba-galbuie, uneori roz, cu capetele ascutite. Este cel mai lung vierme cilindric al omului.

Masculul masoara 15-20 cm lungime, iar femela 20-25 cm. La extremitatea anterioara prezinta orificiul bucal inconjurat de trei buze proeminente si dintate. Extremitatea posterioara a parazitului este dreapta la femela si recurbata in forma de carja la mascul.

Are un tub digestiv complet, reprezentat de un esofag de tip strongiloid, care se deschide intr-un intestin ce se desfasoara pe axul corpului spre extremitatea posterioara, unde dilatandu-se formeaza rectul. Acesta se deschide prin orificiul anal, care este situat subterminal, la mascul in concavitatea carjei (fig. 54).

Ciclu evolutiv. Femela depune zilnic 200 000 de oua ovale, galbene-brune, de 60-75x40-60 u, cu un invelis dublu, unul extern de natura albuminoasa, mai gros, cu aspect mamelonat, caracteristic, si unul chitinos.



Aceste oua nu sunt embrionate in momentul eliminarii (fig. 55, a).

in mediul extern ouale fecundate (fig. 55, b) se vor embriona, in functie de temperatura si umiditate, intr-o perioada de 10-40 de zile.

In interiorul oului embrionat ia nastere o larva cu aspect vermiform, de 250 n, mobila. Larva naparleste in interiorul oului, si din acest moment oul devine infectant pentru om.

Ingerat de om odata cu alimentele, in general cu fructe sau zarzavaturi nespalate sau cu apa, ajunge in intestinul acestuia, unde sub influenta sucurilor intestinale, isi pierde invelisurile si se pune astfel in libertate larva (fig. 56, a).

Larva, nefiind adaptata conditiilor pe care i le ofera cavitatea intestinala, strabate peretele intestinal si, pe calea venei porte, ajunge la ficat, unde, ramanand timp de aproximativ 4 zile, si creste pana la 400 ji (fig. 56, b).

Prin venele suprahepatice larva trece in vena cava si apoi prin mica circulatie ajunge la nivelul capilarelor alveolelor pulmonare unde face un alt popas de 5-7 zile. Aici continua sa creasca, ajungand la l 000 fi.

Larva perforeaza peretele alveolei si ajunge in lumenul ei. Cu ajutorul cililor vibratili ai celulelor epiteliale ce tapeteaza arborele respirator, larvele ajung in cavitatea bucala. Unele din ele sunt eliminate cu sputa, iar altele, inghitite, ajung din nou in intestin.

Drumul acesta este cunoscut sub numele de ciclu perienteric.

In intestinul subtire, larvele devenite adulte se vor acupla. Dupa 2-3 luni, femelele vor incepe sa depuna oua.

Rolul patogen. Boala, numita ascaridoza, se face cunoscuta printr-o serie de tulburari clinice caracteristice cele doua faze: larvara si adulta.

In prima faza, cand are loc trecerea larvelor prin plamani, se declanseaza o pneumonie 'ascaridiana' a carei gravitate este in functie de numarul parazitilor.

In faza a doua, intestinala, sunt caracteristice durerile abdominale, insotite de greata, sialoree, balonari, modificari de apetit, tulburari de tranzit, cefalee, ameteli, prurit nazal si anal, anemie.

Epidemiologie. Omul purtator de ascarizi este singurul rezervor al ascaridozei umane.

Prin ouale eliminate cu materiile fecale, parazitoza este raspandita in mediul inconjurator, defecarea pe sol reprezentand cel mai important moment al poluarii lui.

Contagiunea directa nu este posibila, numai cea mediata prin sol.

Boala are frecventa ridicata in zonele tropicale, subtropicale si cu clima temperata. Incidenta este mai ridicata la copii.

Tratament. Piperazina este medicamentul cel mai intrebuintat in tara noastra, alaturi de Levamisol (Decaris) sau Mebendazol (Vermox).

Profilaxie. Avand in vedere rezistenta oualor de ascarizi in mediul extern si numarul mare al acestora in materiile fecale, se impune ca prima masura de profilaxie folosirea de closete igienice si inactivarea dejectelor bolnavului cu apa fierbinte. Fecalele vor fi folosite la ingrasarea terenurilor dupa compostare cu gunoi menajer.

Se va duce o intensa activitate de educatie sanitara pentru a arata modul de infectare, necesitatea spalarii mainilor murdare, necesitatea spalarii cu apa curenta si apoi clocotita, inainte de consum, a fructelor si zarzavaturilor care se consuma crude si in special a celor care au fost cultivate pe terenuri irigate sau ingrasate cu reziduuri fecaloide.

Diagnosticul de laborator. Se va face examenul microscopic al materiilor fecale prin una din metodele de concentrare. Ouale vor fi usor recunoscute datorita caracterelor morfologice.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate