Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Protectia muncii


Index » business » Protectia muncii
» Analiza sistemului psihosociotehnic in cadrul s.c. petromservice s.a. bucuresti - analiza psihologica a unui accident de munca


Analiza sistemului psihosociotehnic in cadrul s.c. petromservice s.a. bucuresti - analiza psihologica a unui accident de munca




UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” IASI

FACULTATEA DE STIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR

SPECIALIZAREA: SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA




ANALIZA SISTEMULUI PSIHOSOCIOTEHNIC

IN CADRUL S.C. PETROMSERVICE S.A. BUCURESTI

ANALIZA PSIHOLOGICA A UNUI ACCIDENT DE MUNCA

CUPRINS

Capitolul 1. Analiza sistemului psihosociotehnic din cadrul societatii

1.1 Prezentarea societatii

Descrierea serviciilor

Analiza sistemului

1.3.1 Studierea documenetelor

1.3.2 Cunoasterea activitatii

1.3.3 Ancheta si observare

1.3.4 Analiza miscarilor si a produselor societatii

1.3.5 Metoda biografica

1.3.6 Metodele Psihologiei muncii

1.3.7 Concluziile analizei

Capitolul 2. Analiza psihologica a unui accident de munca

2.1 Introducere

2.2 Analiza propriu-zisa a accidentului

2.2.1 Datele personale ale accidentatului

2.2.2 Descrierea accidentului

2.2.3 Analiza accidentului si concluzii

Capitolul 3. Prevenirea accidentelor in munca

Anexe: - Opisul documentelor aflate la dosarul cercetarii accidentului

Decizia nr.

Procesul verbal de cercetare a accidentului

Adresa de inaintare

Capitolul 1. Analiza sistemului psihosociotehnic din cadrul societatii

Prezentarea societatii

Denumirea – SC PETROMSERVICE SA Bucuresti

Adresa - str. G-ral C-tin Budisteanu, nr. 11 bis, Bucuresti

Telefon – 021 310 10 70 / 310 10 73

Fax – 021 314 00 38

Forma juridica – societate pe actiuni, cu capital privat

C.U.I - R 14428660

Nr. Ireg. Reg. Com. J40/694/2002

Activitatea principala:

Cod CAEN – 1120 – Activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale (exclusiv prospectiuni) /intretinere si reparatii utilaj petrolier, reparatii si intretinere auto, transport, comprimare gaze, producere azot si oxigen, constructii montaj, interventie , punere in productie si reparatii sonde, foraj).

Mod de constituire – In baza „Actului constitutiv”, s-a infiintat societatea pe actiuni „PETROMSERVICE SA”, avand ca actionari:

1. Asociatia salariatilor din S.N.P. „PETROM” S.A., cu sediul in Ploiesti, Bulevardul Independentei, nr. 21, jud. PH, cod fiscal 13667740.

2. Persoane fizice romane mentionate in anexa 1 la Actul constitutiv.

Structura organizatorica a societatii cuprinde structura manageriala si structura de productie.

Societatea comerciala PETROMSERVICE S.A. are in componenta puncte de lucru, care alcatuiesc structura de productie a acesteia.

Structura organizatorica precum si atributiile, competentele si responsabilitatile entitatilor functionale din cadrul aparatului central (sediului) S.C. PETROMSERVICE S.A. se aproba, prin decizia directorului general executiv al societatii.

Societatea comerciala PETROMSERVICE S.A. isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Actului Constitutiv precum si cu ale regulamentului de organizare si functionare.





Petromservice SA este principalul furnizor de  servicii upstream si downstream pentru industria de petrol si gaze, in S-E Europei. Infiintata in 2002, Petromservice integreaza experienta multor decenii din industria romaneasca de petrol si gaze.

Petromservice S.A. exploateaza si intretine peste 6.000 km. linii electrice, 9.000 unitati de pompare, 17.000 km. de conducte, 135 statii de pompare, 3.000 statii de transformare, 135 statii de compresoare, 700 parcuri de titei.

S.C. PETROMSERVICE S.A. Bucuresti executa lucrari de foraj pana la 1500m, probe de productie, reparatii capitale pentru repunerea in productie a sondelor cu adancimea de pana la 5000m precum si operatii speciale la sonde ce cuprind lucrari de :

-impachetari,
-cimentari,
-fisurari hidraulice,

-acidizari,
-tratamente tensioactive, etc.

Directia de foraj, PP-RK si operatii speciale dispune de personal calificat de specialitate

organizat in formatii de lucru si are in dotare o gama larga de instalatii si utilaje scule si dispozitive

ce satisfac toate standardele cerute de beneficiar:


-Instalatii P-80 ;

- Instalatii TW- 40 (motor Caterpillar si transmisie Allison);

- I.C-5 ;

- Trolii autotransportabile pe senile ;

- Trolii autotransportabile pe pneuri :

- A.C.F-uri ;

- Containere;

- Cisterne.


1.2 Descrierea serviciilor

a. Forajul consta in ansamblul de lucrari si operatii executate in vederea realizarii unei constructii (sonda) stabile si consolidate, care sa permita exploatarea in siguranta a formatiunilor geologice productive si a panzelor freatice (puturi de apa).

b. Proba de productie reprezinta punerea in comunicatie directa a stratului cu gaura de sonda si cuprinde operatiile de : pistonat, dislocuire cu N2 si CO2 pregatirea sondei pentru perforare, etc.

c. Reparatiile capitale sunt operatii complexe ce se executa in vederea repunerii in functiune a sondelor care au incetat sa mai produca datorita dificultatilor care au aparut in sistemul de curgere a fluidelor din stratul productiv in gaura de sonda. Lucrarile de remediere a unor defectiuni aparute la gaura de sonda cuprind operatiile de : resapari sonde, detubare, curatire dopuri nisip, remedieri etansari coloana, reparatii de coloane, instrumentatii pentru recuperarea materialului tubular ramas in sonda ( tubing, tije pompare), omorari, dezghetari sonde, etc.

d. Operatii speciale la sonde sunt operatii tehnice si de stimulare a sondelor ce constau in lucrari de: impachetari, cimentari, fisurari hidraulice, acidizari, tratamente tensioactive, etc.

Analiza sistemului

In analiza am facut referire la un caz real de accident de munca produs in cadrul societatii mai sus prezentate, care a fost cercetat in conformitate cu Legea 90/1996, Legea protectiei muncii, a N.G.P.M /2002 si a Codului Muncii/2003, avand in vedere ca s-a produs in anul 2005, dar numele accidentatului este fictiv.

Sistemul psihosociotehnic analizat (ansamblul om-masina-mediu) in conditiile functionarii sale in mediul industrial), este reprezentat de Formatia 1 interventie ce apartine Sectiei I interventie Boldesti, care executa lucrari de interventii la sondele apartinand PETROM SA, utilizand echipamentul si utilajele necesare in functie de specificul lucrarii executate.

Metodele de analiza utilizate apartin „Metodei psihologice” si „Metodelor preluate de la stiinte”. Metoda psihologica este reprezentata de testul psihologic , care este o proba standardizata si cuprinde o serie de intrebari, exercitii, probleme, etc., care trebuie rezolvate contra cronometru si este insotita de o tehnica de inregistrare si evaluare a performantelor subiectilor. Testul psihologic este pregatit de catre psihologii examinatori ( doi la numar) angajati in cadrul societatii. Si este dat de catre tot personalul si are loc in laboratorul psihosociologic amenajat si echipat de societate la Boldesti. Pentru a semnala eventualele modificari ale tabloului psihic determinate de varsta sau de unii factori aleatori (boli, accidente de munca), au loc reexaminarii periodice cu ajutorul testelor psihologice.

Pentru exemplificare anexez Profilul psihologic al subiectului din lucrarea de fata creat de psihologii societatii in urma testelor psihologice sustinute de acesta.

Alaturi de metoda psihologica s-au mai utilizat „Metode preluate de la stiinte”

reprezentate de: Studierea documentelor, Cunoasterea activitatii, Ancheta si observarea, precum si Metoda biografica.

1.3.1 Studierea documenetelor

Prin aplicarea aceastei metode de investigare s-au obtinut informatii despre:

personalul angajat in cadrul Serviciului de resurse umane (datele personale ale salariatilor, miscarea angajatilor, absenteismul, varsta, pregatirea profesionala, starea civila, vechimea in munca, etc.);

- tehnica utilizata in cadrul fiecarui proces in parte (tehnologie, echipament, aparatura)

Succesul acestei metode consta in manifestarea unei increderii depline fata de personalul societatii caruia ii cerem sprijin in aflarea unor date exacte care sa ne conduca la aflarea adevarului si solutionarea anchetei.

1.3.2 Cunoasterea activitatii

Persoanele nominalizate de conducere sa faca parte din comisia de cercetare a accidentului sunt angajati cu experienta, care cunosc foarte bine toate operatiile din cadrul segmentului unde a avut loc accidentul, tocmai pentru a concluziona rapid si cat mai efecient ancheta. Aceste persoane din comisie sunt: - responsabilul cu protectia muncii, medicul inteprinderii, seful sectiei de unde face parte subiectul, psihologul, etc. Fiind persoane cu functii diferite in cadrul societatii pot da detalii complexe despre toate aspectele care ajuta ancheta, si anume: gradul de mecanizare al proceselor efectuate, caracterul productiei, gradul de pregatire al personalului, tipul si caracteristicile echipamentului tehnic folosit, conditile de microclimat si mediul psihosocial existente, mediul fizic ambiant, etc.

1.3.3 Ancheta si observarea

Acesta metoda este o metoda directa de cunoastere a personalitatii celor implicati in ancheta si consta in urmarirea subiectilor fara stirea acestora (observarea continua), dar si stabilirea unor discutii directe cu acestia, intalniri prestabilite (observarea discontinua). Metoda observarii are si neajunsuri deoarece necesita mult timp pentru culegerea unor date, implica aparatura video (camera de filmat/fotografiat).

Metoda anchetei consta in interviuri si declaratii luate celor implicati in accident, urmarirea mai multor piste pana la gasirea adevarului. Probarea veridicitatii celor declarate de subiectii implicati in ancheta.

1.3.4 Analiza miscarilor si a produselor societatii

In cazul analizei produselor activitatii, cunoscuta sub denumirea de analiza muncii ca metoda folosita in psihologie, rezultatele muncii sunt considerate ca o rezultanta a mai multor factori de influenta: pregatire profesionala, nivelul de dezvoltare al aptitudinilor, factorul motivational, caracterul relatiilor interpersonale la locul de munca, climatul psihosocial, factorii tehnico-materiali ai productiei etc.

Pentru a stabili ponderea fiecarui factor, metoda analizei produselor activitatii este corborata si cu alte metode si procedee (testul psihologic, probe de cunostinte profesionale, observarea, ancheta etc.). Pe aceasta baza se pot face recomandari privind necesitatile de perfectionare profesionala sau dezvoltarea unor insusiri psihologice.

1.3.5 Metoda biografica

Metoda consta in culegerea de date personale despre subiectii implicati in ancheta (data si locul nasterii, date despre parinti, frati si surori, evolutia scolara, starea civila, profesiunea si locurile unde a fort practicata, evenimente considerate mai importante in viata persoanei, etc.). Aceste informatii pot fi aflate direct de la persoana implicata si apoi verificate prin Serviciul de resurse umane, discutii cu membrii familiei, rudele mai indeparate, cunoscutii, prietenii, colegii de scoala, profesorii, etc.




1.3.6 Metodele Psihologiei muncii

Metodele de analiza si diagnostic specifice psihologiei muncii sunt: lista de control (check - list), metoda incidentului critic, analiza erorilor, schema de organizare om-masina, schema de organizare spatiala, analiza legaturilor, schema procesului si diagrama secventelor operationale

Dintre aceste metode s-au utilizat: analiza erorilor in munca, analiza legaturilor, schema procesului si s-a urmarit: modul de comunicare intre diferitele niveluri, existenta deciziile eronate in cazul unor operatii mai pretentionase, procesele de productie si legaturile formate, existenta instructajelor si calitatea acestora pe linie de protectia muncii, cunoasterea documentatiilor tehnice si a regulamentului intern de organizare.

1.3.7 Concluziile analizei

Societatea are un perosonal tanar ca varsta, bine si foarte bine pregatit. 60% din personal are studii superioare, 25% are studii medii, iar 15% este constituit din personal necalificat, dar care a primit totuti calificare la locul de munca. Unul dintre principiile firmei este sa investeasca in personalul existent (cursuri de calificare, specializare, perfectionare, etc), pentru a evita angajarea unui personal nou, din afara sistemului. Acest principiu a adus societatea la un nivel inalt in topul celor mai bune firme care asigura service in domeniul petrolier si nu numai, pentru an de an are angajati mai bine pregatiti, cu viziuni moderne, care a influentat si procesul tehnologic, convingand conducerea sa achizitioneze utilaje, echipament modern.

Evident ca in orice proces tehnologic mai sunt si verigi slabe datorate unor omisiuni, erori de calcul, neatentie. Atfel ca se mai produc si evenimente neplacute care se soldeaza uneori cu accidente de munca, desi societatea asigura tot ce este prevazut in legislatia de protectia muncii, in contractul colectiv de munca sau cel individual (echipament de protectie si de lucru, scule verificate zilnic, instructaje zilnice inainte de inceperea lucrului, practica inaintea oricaror operatii noi ).

Capitolul 2. Analiza psihologica a unui accident de munca

2.1 Introducere

In scopul respectarii prevederilor Legii 90/1996, a N.G.P.M./2002, a Codului Muncii/2003, a Contractului Colectiv de Munca, privind pastrarea confidentialitatii datelor personale ale angajatilor societatii, datele privind accidentul sunt fictive.

2.2 Analiza propriu-zisa a accidentului

2.2.1 Datele personale ale accidentatului

Numele si pronumele: Paraschiv Marian

Varsta: 32 ani

Starea civila: casatorit, 1 copil minor

Profesia de baza: sondor interventie

Vechime in munca 13 ani si 4 luni

Vechime in functie 12 ani si 4 luni

Vechime in intreprindere 1 an si 7 luni

Ocupatia in momentul evenimentului sondor interventie

2.2.2 Descrierea accidentului

In data de 10.12.2005, formatia 1 interventie compusa din Francu Cristian- sondor sef, Tanase Aurel – ajutor sondor sef, Gheorghe Mihai- podar si Paraschiv Marian- sondor, a primit de la maistrul Radulescu Emil, pentru schimbul 0700 – 1500 (conform graficului de lucru), program de deparafinare mecanica la sonda 110 Boldesti. Conform dispozitiei sefului de sectie – Ivanescu Costel, maistrul Radulescu Emil, s-a deplasat la sonda 340 Magurele, pentru un program prioritar, respectiv introducere cu masura a tubingului pentru perforarea sondei. Se face mentiunea ca formatia 1 interventie este condusa de maistru de interventie Popa Stefan, care conform graficului de serviciu, la data producerii evenimentului era schimbul II (1500 – 2300).

Formatia s-a deplasat la sonda cu instalatia IC-5, cu nr. de inmatriculare PH-&”-RAP. La finalizarea operatiei de deparafinare mecanica, dupa punerea sondei la balans, in jurul orei 1400 cand se pregatea demontarea instalatiei de manevra prajini de pompare, Paraschiv Marian, a observat la cablul instalatiei de manevra tendinta de rasucire (impletire). Asa cum declara, din proprie initiativa si din exces de zel, desi sondorul sef daduse comanda de strangere a sculelor, si.a luat centura si s-a urcat la podul podarului cu intentia de a dirija despletirea cablului de manevra, astfel incat sa impiedice rasucirea acestuia la urmatoarea operatie de demontare a instalatiei de manevra. Conform declaratiilor aflate la dosar, in timpul urcarii victimei la podul podarului sondei, sondorul sef s-a urcat in cabina IC-5- ului pentru a porni motorul si a cupla granicul instalatiei in vederea demontarii instalatiei de manevra, iar ceilalti membrii ai echipei strangeau sculele din dotare.

Asa cum declara victima, la deplasarea pe podul podarului, unul dintre fagurii din componenta podului, in momentul cand sondorul a calcat pe el, s-a rasucit dislocuindu-se din riglele de sustinere. In momentul desprinderii din riglele de sustinere, fagurele metalic a ramas suspendat de una din bridele de fixare al acestuia. Cu toate eforturile de a se prinde de fagure sau de riglele de sustinere, Paraschiv Marian nu a putut evita caderea libera de la podul podarului. In cadere, a incercat sa se prinda de una din riglele turlei de la 12 metri, provocandu-i o rasucire de 3600, care i-a schimbat traiectoria de cadere spre interiorul turlei. Cu piciorul drept a incercat sa evite contactul cu capul balansierului, lovindu-se totusi de acesta la cap.

A cazut pe sol de-a lungul dalelor unitatii de pompare, intre acestea si ventilul de la tubing-head-ul capului de pompare, intr-un spatiu de latimea de cca 50 cm, pierzandu-si cunostiinta. Imediat colegii au anuntat conducerea sectiei, iar pana la sosirea ambulantei i-au acordat primul ajutor. A fost transportat cu ambulanta la Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti, unde i s-au acordat ingrijirile necesare de specialitate, fiind internat pentru investigatii.

2.2.3 Analiza accidentului si concluzii

In urma caderii de la inaltime, accidentatul Paraschiv Marian a suferit politraumatisme:

Contuzie cerebrala minora;

- Fracturi de calcaneu dreapta;

La Spitalul Judetean de Urgenta accidentatului i-a fost aplicat aparat gipsat pentru fractura

de calcaneu a piciorului drept, a fost internat in perioada 10-12.12.2005, timp in care i-au fost efectuate investigatii complexe: radigrafii, tomografie. In data de 12.12.2005, a fost externat, cu recomandare repaus de 45 zile pentru refacerea fracturilor de calcaneu.

Analizand constatarile de la locul producerii accidentului, declaratiile martorilor si ale altor persoane cu responsabilitati in organizarea activitatii in cadrul Sectiei I interventie Boldesti- Punct de lucru Boldesti, se poate retine:

Cauza directa a producerii evenimentului - ignorarea de catre victima a starii de pericol la care se expune efectuand, din proprie initiativa, o operatie cu risc major de accidentare pentru care nu era instruit si autorizat, fiind incadrat si repartizat ca sondor de suprafata (nefiind apt pentru lucru la inaltime).

Accidentul s-a produs si prin prisma neglijentei persoanelor conducatoare de la nivelul sectiei, respectiv formatiei de lucru, dupa cum urmeaza:

Ivanescu Costel - , inginer, sef sectie I interventie, se face raspunzator de faptul ca, nu a stabilit, asigurat si controlat cu atentia necesara, luarea tuturor masurilor tehnice si organizatorice de protectie a muncii, corespunzator conditiilor de munca, astfel incat, activitatile executate de catre toate formatiile de lucru ale sectiei sa se desfasoare in siguranta.

De acelasi lucru ce face vinovat si Popa Stefan – maistru schimbul II, conducator de formatie interventie, deoarece nu a luat toate masurile tehnice si organizatorice de protectia muncii, corespunzator conditiilor de munca la sonda unde s-a intervenit, astfel incat, activitatile executate de catre formatia de lucru sa se desfasoare in siguranta;

Francu Cristian – sondor sef, se face raspunzator de lipsa de autoritate fata de atitudinea sondorului Paraschiv Marian de a executa o operatie pentru care nu era autorizat. El avea obligatia de a controla daca personalul din subordine executa operatii pentru care era calificat si autorizat;

- inainte de montarea instalatiei de manevra trebuia sa dispuna verificarea vizuala a starii elementelor turlei;

La analiza psihologica ce a dus la concluziile de mai sus au condus mai multi factori:

Eficienta in organizarea activitatii in munca – nesupravegherea salariatilor,

neverificarea instalatiilor si utilajelor folosite in operatiile respective

Cauze psihologice - nerespectarea Avizului dat de psihologul unitatii prin care s-a



stabilit ca victima este apta pentru lucrul la sol

neglijarea indicatiilor sefului de a strange sculele alaturi de colegii sai (operatia se incheiase) a accidentatului Paraschiv Marian, care desi stia ca are un echilibru emotional usor instabil, a decis sa execute o operatie pe cont propriu, desi stia ca nu este autorizat sa o faca.

Concluzia: supravegherea mai atenta a angajatilor care au tulburari de comportament, eventual incadrarea acestora pe niste posturi mai putin riscante pentru ei.

Cauze psihofiziologice- conform Avizului psihologic, subiectul prezenta un nivel de

energie scazut, o rezistenta slaba la un ritm alert de lucru (nu poate executa operatiile cu rapiditate si precizie);

Capitolul 3. Prevenirea accidentelor in munca

Pentru prevenirea unor astfel de accidente de munca este obligatorie implicarea tuturor factorilor de decizie din unitate: Director, Inginer Sef, Sef Sectie, Conducator de formatie, prin luarea unor masuri suplimentare de securitate inainte de inceperea lucrului prin:

vizualizarea starii utilajelor/sculelor, etc;

- instruirea intregului personal cu privire la obligatiile acestora consemnate in fisele de post si a masurilor tehnice si organizatorice ce trebuie luate pentru prevenirea unor accidente similare, cu precadere lucrarile executate cu turle de extractie; In cazul constatarii ca securitatea muncii nu este asigurata sa se dispuna oprirea lucrului;

- intensificarea controalelor la toate locurile de munca din cadrul Punctului de lucru, vizand

- respectarea disciplinei tehnologice si a securitatii in munca;

- urmarirea respectarii graficului de revizii pentru masturile si turlele de extractie;

- urmarirea acordarii si purtarii echipamentului individual de protectie dar si cel de lucru adecvat operatiilor executate;

Anexe: - Opisul documentelor aflate la dosarul cercetarii accidentului

Decizia nr.

Fisa de anuntare a accidentului de munca

Procesul verbal de cercetare a accidentului – 3 exemplare

Fisele F.I.A.M. – 3 exemplare

Fotografii la locul accidentului

Declaratiile martorilor

Fisele de post

Fisa de control medical periodic pentru lucrul la inaltime

Dosar medical, Buletin de iesire din spital

Adresa de inaintare

SC PETROMSERVICE SA BUCURESTI

PUNCT DE LUCRU BOLDESTI

CATRE,

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA PRAHOVA

Va inaintam spre avizare dosarul de cercetare al accidentului de munca suferit de sondorul Paraschiv Marian, angajat al societatii SC Petromservice SA Bucuresti – Sucursala Ploiesti - Punctul de lucru Boldesti, in data de 10.12.2005, in jurul orei 1400.

Dosarul contine : Decizia nr. , Fisa de anuntare a accidentului de munca, Procesul verbal de cercetare a accidentului – 3 exemplare, Fisele F.I.A.M. – 3 exemplare, Fotografii la locul accidentului, Declaratiile martorilor, Fisele de post, Fisa de control medical periodic pentru lucrul la inaltime, Dosar medical, Buletin de iesire din spital.

DIRECTOR ,




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate