Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Marketing


Index » business » Marketing
» Sondajul de opinie


Sondajul de opinie




Sondajul de opinie

“Sondajele de opinie au devenit pentru politicieni si savantii moderni ceea ce era Oracolul de la Delphi pentru grecii antici – o sursa misterioasa si aproape divina de intelepciune”, comenteaza, plastic,revista “U.S. News and World Report”.

Astazi,pretutindeni in lume se fac sondaje de opinie pentru a-I sprijini pe politicieni ce tremeni sa foloseasca sau ce tinuta sa adopte pentru a avea o imagine buna in fata electoratului.Se fac sondaje spre a le spune orice politicienilor, dar nu si cum sa se comporte ca persoane intregre, cu judecata si oneste.




Nu e de mirare ca numarul sondajelor de opinie ca crescut in mod spectaculos. Spre exemplu: in cei aproape trei ani cat a stat la Casa Alba, J.F.Kennedy a comandat 16 sondaje de opinie; in schimb, in cei sase ani de presedentie ai lui Richard Nixon s-au efectuat 233 de sondaje. Un expert de la celebra firma “Tarrance Group”, ce se ocupa de” noile oracole de la Delphi”, scria recent ca “politicienii americani au devenit acum atat de dependenti de sondaje, incat unii din ei sunt aproape incapabili sa ia o decizie inainte de a consulta opinia publica”.

Nu de putine ori s-a spus ca un sondaj de opinie bine facut, de catre profesionisti, poate oglindi exact imaginea si opiniile alegatorilor.Cu toate acestea, s-au consemnat erori spectaculoase.De exempul, sondajele prevedeau esecul lui John Major in alegerile din Marea Britanie, de acum patru ani, iar rezultatele au fost contrare.

Unii specialisti sustin ca, daca depaseste capitolul optiunilor electorale, sondajul de opinie devine inexact, speculative si chiar incert, asa incat nu mai are semnificatia pe care i-o atribuie politicienii.

Cert este faptul ca, studii foarte riguroase au demonstrat ca apar consecinte extrem de semnificative in urma unor diferente aparent inofensive in modul de aranjare si de formulare a intrebarilor. In acest sens un exemplu este elocvent: cerand subiectilor intervievati sa compare tenisul cu fotbalul, 65% au raspuns ca fotbalul este mai interesant;li s-a solicitat, acelorasi subiecti, sa compare fotbalul cu tenisul si 77% au raspuns ca tenisul este mai interesant! Insa situatia devine mult mai serioasa atunci cand este vorba de probleme politice, ale guvernarii, delicate si dificile.In aceste conditii precizeaza, transant, un expert, “sondajele iti vor spune ca este un lucru comun a promite ca vei da mult decat poti,mai mult decat este logic posibil.”

Studiul stiintific al opiniei publice a aparut si a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa in societatea contemporana, deoarece acum a fost realizat un ansamblu de conditii care l-au facut posibil si necesar. Observarea experimentala a opiniilor permite ca “oricarei definitii formale, intotdeauna abstracte, asupra opiniei, sa I se substituie o definitie operationala: opinia publica este o chestiune de fapt: ea exista sau nu exista”.

Fenomenele de opinie publica nu pot fi cercetate experimental decat prin intermediul indivizilor.Aceasta informatie este esentiala, evidentiind faptul ca, departe de a reprezenta o entitate supraindividuala, opinia publica este rezultatul unor procese interpersonale complexe, care se produlc in constiinte, in legatura cu structurile sociale si cu functionarea institutiilor.

In cercetarile sociologice si psihosociologice sunt practicate mai multe tipuri sau variante ale anchetei sociologice, in functie de natura lor, de impactul teoriei in demersul cercetarii si de locul acesteia in cunoasterea sociologica si psihologica.Toate investigatiile sociologice au ceva comun: pun probleme sau intrebari realitatii sociale, emit ipoteze, culeg informatii si raspunsuri.Tehnicile de cercetare sunt, din acest punct de vedere, tehnici de “a intreba” realitatea, de “a sti “ sa pui intrebarile si de “a culege” raspunsurile.Modul in care se parcurg etapele mentionate si in care se utilizeaza tehnicile de lucru determina natura si continutul investigatiei.

Forma a anchetei sociologice, ancheta de opinie, fiind adecvata observarii oamenilor, se prezinta ca o metoda statistica ce porneste de la studierea subiectilor individuali, urmarind, analiza si explicarea unor fenomene si procese social-psihologice de masa.Potrivit lui Septimiu Chelcea, in sens comun, termenii de sondaj, investigatie, cercetare sociologica concreta sunt sinonimi.Pentru specialisti, ei se acopera doar partial.Termenul de sondaj, in sens propriu, se refera la actiunea de patrundere, cu ajutorul unei sonde, in interiorul organismului, al obiectelor fizice, in adancul apelor sau al solului, cu scopul de a recolta probe in vederea descrierii structurilor morfologice.In sens figurat, cu revenire la domeniul socialului, sondajul semnifica metoda statistica, de stabilire, pe baza esantionarii, a stratificarii opiniilor in raport cu categoriile socio-profesionale, varsta, sex ,etc., cu scopul de a prevedea comportamentul membrilor colectivitatii pentru esantionul asupra caruia s-a realizat sondajul este reprezentativ.Prin urmare, sondajul de opinie publica are ca scop cunoasterea complexului preferintelor exprimate de un numar semnificativ de persoane referitoare la o problema de importanta generala.



Acest tip de cercetatre sociologica se fondeaza pe modalitatile interogative de culegere a informatiilor, pe tehnicile de esantionare si are ca nota diferentiala restrangerea ariei de cunoastere la opinia publica.Potrivit lui Septimiu Chelcea, se poate spune ca cercetarea sociologica pe teren reprezinta genul proxim pentru ancheta sociologica si acesta genul proxim pentru sondajul de opinie publica.Nefiind o tehnica de sondare a opiniei, a constiintei (precum interviul, chestionarul, testele si scalele), ci o metoda, o cale specifica de investigare si cunoastere a realitatii, sondajul constituie o sinteza atat teoretica , cat si metodologica a acestio tehnici, centrata pe o anumita problema.Metoda sondajului reprezinta o cercetare partiala al carei scop este ca, pe baza rezultatelor obtinute de la un esantion riguros prelevat, sa se estimeze parametrii populatiei totale, pe baza principiilor teoriei probabilitatilor, statisticii matematice si legii numerelor mari.Prin intermediul metodei sondajelor, putem sa determinam repartitia opiniilor intr-o populatie data, cu privire la o problema, culegand, intr-un esantion ales din aceasta populatie, raspunsuri individuale vizand aceste opinii.

Considerat de majoritatea cercetatorilor un “tip de ancheta”, sondajul de opinie se subsumeaza (ca si ancheta) termenilor de cercetare sociologica concreta si investigatie sociologica pe teren, constituind fata de acestia genul proxim, diferenta specifica fiind data de ponderea metodelor interogative caracteristice anchetelor si sondajelor.Ancheta, ca si sondajul, implica cu necesitate cercetarea de teren si tratarea statistica a informatiilor.Trebiue subliniat faptul ca ancheta nu se confunda cu sondajul: in primul rand, pentru ca nu se opreste la datele de ordin subiectiv ( individuale sau de grup, economice sau culturale).In al doilea rand, spre deosebire de sondajul de opinie, ancheta sociologica foloseste o multitudine de mijloace de obtinere a informatiilor, nu se rezuma numai la chestionar si interviu.Reprezentand o particularizare a investigatiei sociologice pe teren, sondajul de opinie necesita, in realizarea sa, parcurgerea mai multor etape: delimitarea obiectului, preancheta, stabilirea obiectivelor, determinarea universului anchetei, esantionarea, alegera tehnicilor de cercetare, definitivarea lor, aplicarea pe teren, prelucrarea informatiilor obtinute, analiza rezultatelor, redactarea raportului de cercetare.

Prima etapa a oricarui sondaj de opinie, o reprezinta delimitarea obiectului sau.Aceasta implica o alegere din multitudinea faptelor, fenomenelor, proceselor sociale. Delimitarea nu se face numai in rapotr cu idea, cu scopul declarat al initiatorilor investigatiei, cu metodologia, ci si cu o serie de factori tehnici.Sunt luati in consideratie si o serie de factori privind nivelul de calificare al personalului de cercetare, termenul calendaristic al investigatiei si posibilitatile materiale( factorul economic).

Cea de-a doua etapa, preancheta, urmareste fixarea obiectivelor si consta intr-o analiza logica amanuntita a ipotezelor posibile, selectandu-se ipotezele verificabile.Tot aici se urmareste estimarea cat mai exacta a costurilor, a termenului calendaristic de realizare, si a dificultatilor de teren legate de desfasurarea cercetarii.

Referitor la formularea ipotezelor, mentionam faptul ca, exista ipoteze care vizeaza descoperirea unor uniformitati empirice, altele care urmaresc testarea existentei relatiilor derivate logic dintre aceste uniformitati si ,in final, ipoteze care au in vedere testarea relatiilor dintre variabile analitice.

Determinarea universului anchetei, a populatiei care va constitui obiectul investigatiei se constituie in cea de-a patra etapa.Din cadrul acestei populatii se va extrage esantionul asupra caruia va fi realizata ancheta.In functie de obiectul cercetarii, de obiectivele urmarite, universul anchetei poate fi mai amplu sau mai restrans.

Se cunosc doua procedee de esantionare, care se practica in mod obisnuit:procedeul probabilist sau al alegerii prin hazard, care presupune: existenta unei baze de esantionaj; numerotarea unitatilor cuprinse in baza; tregerea la sorti a unitatilor de investigat sau aplicarea tabelelor speciale de numere aleatoare.Cel de-al doilea procedeu, procedeul cotelor, presupune: constriurea unui model a populatiei de investigat; atribuirea unei cote fiecarui anchetator.

O etapa deosebit de importanta a investigatiei sociologice, implicit a sondajului de opinie publica, o reprezinta alegerea tehnicilor de cercetare capabile de a surprinde cat mai exact faptele si fenomenele sociale.Alegerea celor mai adecvate modalitati de studiu, a celor mai bune moduri de conexiune a tehnicilor in vederea perceperii, intelegerii si explicarii coerente a fenomenelor.In cadrul sondajelor, chestionarul ramane singular.In orice alta cercetare, se impune aplicarea convergenta a cat mai multor tehnici, care, corelate, sa conduca la evidentierea adevarului.



Urmatoarea etapa in cadrul investigatiei sociologice se refera la “prestarea instrumentelor de cercetare”, care se realizeaza in conditiile efectuarii anchetei-pilot.Daca preancheta este o reflectie critica asupra ipotezelor cercetarii, prestarea este o reflectie critica asupra instrumentelor de cercetare, vizand sfera de interese a tehnologiei.

Pretestarea fiind realizata, se poate trece la urmatoarea faza-definitivarea instrumentelor de cercetare. Etapa premergatoare aplicarii in teren a instrumentelor definitivate astfel, ea vizeaza elementele de continut, dar si cele de prezentare a instrumentelor (punerea in pagina,formarea ghidului de interviu).

Aplicarea pe teren a instrumentelor de cercetare se constituie in cea de-a noua etapa. Exista mai multe procedee de aplicare pe teren a chestionarelor.Mai des utilizate sunt: Auto-administrarea (aplicarea directa de catre subiecti) si aplicarea indirecta (prin intermediul operatorilor).

Urmeaza etapa prelucrarii datelor.Informatiile culese trebuie clasificate, inseriate si pregatite in vederea prelucrarii lor matematice.Nu numai informatiile rezultate din aplicarea chestionarului sau a interviului vor fi codificate.Referitor la codificare se ridica problema validitatii si sensibilitatii acesteia. Sensibilitatea codificarii se refera la diferentierile dintre categoriile de clasificare a informatiilor.

Inainte de redactarea finala a raportului de cercetare, se impune parcurgerea unei ultime etape: analiza rezultatelor. Aceasta se realizeaza in vederea   confirmarii sau infirmarii ipotezelor avansate.Statistic, se evalueaza importanta fiecarei variabile,stabilindu-se daca miscarea variabilei este semnificativa sau nu.Descrierea statistica a rezultatelor nu este suficienta.Este absolut necesara explicatia cauzala. Analiza rezultatelor presupune descrierea statistica, dar si explicatia cauzala.

Etapa finala a oricarei investigatii este reprezentata de redactarea raportului de cercetare.Investigarea fenomenelor sociale se efectueaza, intotdeauna, cu scopul de a fi comunicate rezultatele factorilor de decizie, specialistilor si publicului.

BIBLIOGRAFIE:

Septimiu Chelcea, Chestionarul in investigatia sociologica, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975

Septimiu Chelcea, Cunoasterea vietii sociale, Ed. Institutului National de Informatii, Bucuresti, 1995

Aurelian Bondrea, Sociologia opiniei publice si a mass-media, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 1997








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate