Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Marketing


Index » business » Marketing
» Strategii de manipulare prin mass-media


Strategii de manipulare prin mass-media




STRATEGII DE MANIPULARE PRIN

MASS-MEDIA

INTRODUCERE

Erau doi calugari, unul mai tanar, altul mai batran. Amandoi au acelasi viciu, fumeaza, lucru interzis de regulamentul manastirii. Ei trebuie sa ceara permisiunea sefului manastirii sa fumeze. A doua zi cand se reintalnesc, numai calugarul batran continua sa fumeze.




Cum se face, il intreaba cel tanar, adica tie ti-a dat voie sa fumezi? De ce eu nu am voie?

Cel batran il intreaba : Cum ai formulat cererea?

L-am intrebat daca in timp ce ma rog pot si sa fumez…si mi-a interzis in mod categoric asta. Asta-i toata diferenta, ii raspunse calugarul batran, eu l-am intrebat daca in timp ce fumez pot sa ma si rog!

Cea mai clasica dintre manipulari apartine lui Benjamin Franklin[2]. Franklin, cand era senator, a observat ca un alt senator i se opune mereu la orice proiect propus. Ce face el? Ii cere imprumut acestui coleg o carte pe care acesta o avea. O returneaza la scurt timp, ii multumeste acestuia si dupa oberva ca respectivul senator nu mai este atat de pornit impotriva propunerilor pe care la propune.

Manipularea se bazeaza pe o strategie controlata, uneori unica: reductia cea mai complexa posibil a liberatatii auditoriului de a discuta sau de a rezista la ceea ce i se propune. Aceasta strategie trebuie sa fie invizibila, caci dezvaluirea ei ar arata orientata de manipulare. Mesajul manipulator este conceput pentru a insela, a induce in eroare, a face sa se creada ceva ce nu exista. Chiar daca manipularea este facuta la initiativa unei persoane, aceasta va servi de fiecare data unui grup de interese. Manipularea este o metoda prin care ideile propagate sunt acceptate de receptor si determina formarea unor convingeri noi si reactii conforme cu interesele celui care a pus in practica sistemul de propaganda.  Pentru a fi eficienta, manipularea, oricat de grosiera ar fi, trebuie sa dea senzatia telespectatorului ca are deplina libertate de gandire si decizie.

A 'manipula' inseamna a manui, a conduce - un aparat, o instalatie, un vehicul, bani, obiecte, si nu in cele din urma OMUL - o armata, un popor, o adunare oarecare de oameni, o familie, un parinte, un copil, iar cei care accepta MANIPULATORII, se numesc MANIPULATI.

.A manipula inseamna a duce in eroare cu buna stiinta si a obtine un succes intr-o disputa prim mijloace ilicite din punct de vedere logic

Manipularea face parte integranta din legea privind raporturile umane'[4] - sustine Hélène ROUTHIER, psiholog - motivand ca - 'Din momentul in care exista o tranzactie intre doi indivizi, se presupune ca o oarecare doza de manipulare intra in calcul, toate formele de seductiune, de revendicari necesitand anumite tactici de manipulare. Dar, cand manipularea devine crasa (grosolana), mustratoare, amenintatoare, manipulatorul folosind influenta sa morala sau materiala pentru a incita persoana sa comita acte sau gesturi neconfortabile, care depasesc limitele normalului, atunci manipularea ridica probleme serioase'.

Relatiile, pot fi deosebit de complexe. Acest lucru se intampla intrucat rareori doi oameni vor acelasi lucru in acelasi timp. De aici se nasc conflicte si incercarea de a-l determina pe celalalt sa faca ceea ce tu iti doresti. Adesea acest conflict permanent este ascuns sau chiar neconstientizat de persoanele implicate.

Relatiile echilibrate sunt rare. In mai toate exista cineva care si-a impus punctul de vedere si altcineva care accepta in fiecare zi compromisuri peste compromisturi pentru ca relatia sa mearga. Si exista relatii care rezista in felul acesta mult si bine. Dar si relatii in care cel care cedeaza descopera la un moment dat ca, pentru binele relatiei, si-a vandut personalitatea.

Manipularea opiniei publice prin cuvinte si imagini sunt fenomene actuale si se „profesionalizeaza“ din ce in ce mai puternic. Presa se adreseaza atat unei colectivitati cu trasaturi specifice, cat si persoanei ca individ unic. Structurat in functie de nivelul de educatie, de interese si preocupari, de credinte si traditii, de statutul social, publicul este organismul catre care presa directioneaza informatia – o necesitate in societatea actuala.; odata cu imaginea, se trece la un tip de comunicare mult mai putin interactiva a carei eficacitate este multiplicata prin faptul ca ajunge la receptori extrem de numerosi.

In actul de maipulare mesajul, in dimensiunea sa cognitiva sau sub forma sa afectiva, este conceput pentru a insela, a induce in eroare, a face sa se creada ceva ce nu exista. Acest mesaj este, prin urmare, intotdeauna mincinos. Manipularea exista pentru ca fabrica un mesaj, care releva, el insusi, o strategie a minciunii. Prin manipulare se urmareste inlocuirea senzatiei de intelegere si obtinerii unei reactii inconstiente, instinctuale, rezultat al eficacitatii mesajelor relationiste.

Pentru ca o manipulare sa fie definita ca o actiune, aceasta trebuie:

Sa contina intentia de a schimba opinii, atitudini, comportamente.

Sa informeze opinii, atitudini, comportamente.

Sa urmareasca atingerea altor scopuri decat cele ale persoanelor manipulate.

Sa nu utilizeze forta si sa lase impresia libertatii de actiune.

Manipularea - definitie, premise teoretice, clasificare

1.1. Ce este manipularea?

Este cea mai rafinata si cea mai inteligenta arma prin care poti obtine ce vrei…Pornind de la afirmatia ca lumea e un teatru, iar fiecare isi are propiul rol, in “piesa” vietii, fiecare dintre noi ar trebui sa isi scrie rolul.Din pacate, mai exista si un regizor sau regizori, iar supunandu-ne lui/lor ne pierdem autonomia si ne integram sistemului. La finalul rolului nu mai puteam spune ce am scris noi si ce au scris altii.

Cam toata lumea vorbeste de manipulare, dar sunt putini care intr-adevar cunosc semnifictia termenului si pot recunoaste usor situatii in care este folosita manipularea. In general, de manipulare, putem vorbi atunci cand o situatie sociala este creata premeditat pentru a influenta reactiile si comportamentul manipulatilor, in sensul dorit de manipulator.

Manipularea reprezinta actiunea prin care un actor social (persoana, grup, colectivitate) este determinat sa gandeasca si/sau sa actioneze intr-un mod compatibil cu interesele initiatorului, si nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici de persuasiune si distorsionand intentionat adevarul, lasand insa impresia libertatii de gandire si de decizii[5].

Termenul de manipulare”nu exista in dictionarul limbii romane de dinainte de Revolutie decat pentru a desemna actiunea tehnica de manuire sau manevrare a unor aparate,mecanisme,iar dupa 1990, doar in dictionarul de sociologie este defint oarecum. Conform dictionarului de sociologie, manipularea este o actiune de a determina un actor social (o persoana, un grup, o colectivitate ) sa gandeasca si sa actioneze intr-un mod compatibil cu intesesele initiatorului.

Exista doua mari perspective din care se analizeaza fenomenul manipularii ca proces pshilogic si ca proces sociologic. In abordarea psihologica se pune accentul pe identificarea acelor resorturi interne care-i fac pe indivizi sa ia o decizie in favoarea altcuiva, fara sa-si dea seama ca sunt determinati de catre altcineva sa o faca, iar in cea sociologica accentul cade pe grupuri mai mari si pe interferentele lor sociale- expunerea la mesaje, opinia publica etc.

Manipularea este o metoda prin care ideile propagate sunt acceptate de receptor si determina formarea unor convingeri noi si reactii conforme cu intesesele celui care a pus in pratica sistemul de propaganda. Ea trebuie sa dea senzatia celui manipulat ca are declina libertate de gandire si decizie.

1.2Premise teoretice ale manipularii

Dupa cum amintesc R. V. Joule si J. L. Beauvois in Tratat de manipulare in cadrul experimentelor se pot intalni numerosi cercetatorii care determina oamenii, sub un pretext sau altul, sa se comporte in totala libertate in mod diferit de cum s-ar fi comportat spontan. Astfel privind din persectiva psihologica, posiblitatea manipularii apare ca o consecinta a activitatii de decizie, demonstrandu-se astfel ca dupa luarea deciziei oamenii au tendinta sa o mentina. Aceasta descoperire a stat la baza formularii teoriei angajamentului , care presupune ca legatura care exista intre un individ si actele sale, are urmatoarele consecinte:

  • Numai actele noastre ne angajeaza; nu ne simtim angajati de ideale sau sentimentale noastre, ci de condurtele noastre afective.
  • Putem fi angajati in moduri diferite in actele noastre, aceasta fiind o variabila dependenta de context. Astfel putem avea persoane foarte angajate (decizie libera), slab angajate (decizie fortata), sau altele care nu sunt deloc angajate (daca se spune un lucru sub amenitarea armei, acest lucru nu este angajat). Pe baza acestei teorii, apar trei tehnici eficiente de manipulare:

-armorsarea reprezinta perseverarea intr-o prima decizie atunci cand persoana “ amorsata “ ia o decizie, ia o a doua decizie, de data asta in perfecta cunostinta de cauza. Se poate vorbi de manipulare pentru ca, in toate cazurile, decizia finala ar fi cu totul alta daca victima ar fi primit de la inceput informatii complete.

-piciorul in usa se obtine de la un subiect un comportament preparatoriu neproblematic si mai putin costisitor, evident, intr-un cadru de libera alegere si in imprejurari care faciliteaza angajamentul. Acest comportament odata obtinut, o cerere este adresata explicit subiectului, invitandu-l sa emita o noua conditie, de data asta mai costisitoare, si pe care nu ar fi realizat-o spontan decat cu putine sanse.

-usa in nas reprezinta formularea unei cereri prea mari de la inceput, ca sa fie acceptata inainte de a formula cererea care vizeaza comportamentul asteptat, o cerere de mica importanta si care ar fi avut sanse astfel sa fie refuzata.

  • Din perspectiva modelului informational al comunicarii, ii este intrinseca mesajului calitatea de a fi purtatorul unei marje de manipulare. Mentinerea unui optimism intre originalitate si banalitate, intre noutatea si prezivibilitatea mesajului printr-o variatie globala a originalitatii pe parcursul tranmiterii mesajului, permite crearea unei “ferestre de perceptie” compatibila obiectivului aferent manipularii.

1.3.Clasificare

Situatiile sociale exercita un control semnificativ asupra comportamentului uman. Cuvinte, etichete, lozinci, semne, regulamente, legi si intr-o mare masura, prezenta celorlalti sunt factori care influenteaza individul, dirijandu-i reactiile si comportamentul chiar fara ca respectivul sa-si dea seama. Astfel manipularile se clasifica dupa cum urmeaza: „manipulari mici, medii si mari.

Manipularile mici - rezulta din modificari ale unor situatii sociale minore putand avea efecte ample. Urmatoarele exemple se incadreza in aceasta categorie: atunci cand cerea este insotita de un mic servici, aparent nesemnificativ, de un apel de binecuvantare cereasca sau chiar numai la infatisarea celui care formuleaza cererea. Cersetorii sunt un alt exemplu de manipulare ei utilizand nenumarate trucuri pentru a stimula spiritul caritabil al trecatorilor. La cersit sunt trimisi mai ales copiii, dezbracati iarna, plangand vara, uneori mutilati intentionat pentru a spori mila trecatorilor.

Manipularile medii - conduc la o serie de modificari importante ale situatiilor sociale, efectele lor depasind dramatic asteptarile datorita faptului ca puterea de influentare a conjuncturilor sociale asupra comportamentului uman este subevaluata.

Manipularile mari - sunt reprezentate prin influentarea culturii in care traieste individul (sistemul de valori, comportamentul si gandirea individului sunt determinate in primul rand de normele scrise si rescrise ale societatii,in care traieste acesta)[7]. J.Piaget, este de parere ca scoala este unul dintre cei mai mari manipulatori datorita faptului ca il obisnuieste pe elev cu spiritul de subordonare fata de autoritati, cu simtul responsabilitatii, cu punctualitatea, cu obligatia de a-si face temele regular si de a respecta un anumit program.

Scopul analizei manipularilor este de a avertiza indivizii asupra presiunilor ce le determina comportamentul si modul de gandire si de a oferi solutii benefice in cazul situatiilor de criza, pentru ca acestia sa poata modifica structura si sistemul necorespunzator. Scopul manipularilor mari este “remodelarea gandirii”, determinarea maselor de a gandi asa cum doreste elita conducatoare.

Manipularea este cel mai prezent fenomen din viata noastra, chiar daca noi nu suntem constieti de ea. De aceea manipularea poate fi pozitiva sau negativa. Amandoua au in comun aceleasi mijloace si metode, bazandu-se pe aceleasi principii. Astfel manipularea pozitiva poate fi constructiva deoarece tine seama de nevoile si sentimentele persoanei carei i se adreseaza, imbogatindu-i viata. Manipularea negativa are in vedere numai intereseul manipulatorului (bani, putere, alte avantaje), netinand cont de ceea ce este in interesul celui manipulat.

2. PRESA SCRISA SI MANIPULAREA

2.1 Aparitia presei scrise

Mass-media reprezinta astazi o forta care indeplineste, pe langa functia de informare, pe cea de modelator de atitudini si comportamente, influentandu-i pe oameni in felul de a intelege viata, lumea si propria existenta. Mijloacele de comunicare in masa sunt: presa scrisa, radioul, televiziune, cinema, publicitatea prin afise, Internetul,etc.

Mass media este reprezenta prin tipologia nevoilor satisfacute prin folosirea sa:

nevoi cognitive (nevoia de a intelege).

nevoi afective (experiente estetice sau emotionale).

nevoi de integrare (intarirea increderii in sine, credibilitate).

consolidarea relatiilor cu familia, prietenii, cu mediul in general.

evaziune (eliberare de tensiunile emotionale).

Presa s-a manifestat in decursul timpului in functie de posibilitatile de comunicare pe care le aveau oamenii la un moment dat. Notiunile de spatiu si timp sunt notiuni cheie in analiza istoriei modului de transmitere al informatiilor.

La inceput, inainte de aparitia tiparului, informatia circula pe cale orala[8]. Reprezentantii puterii politice si administrative transmiteau hotararile, instiintarile pe cale orala, prin viu grai; oamenii erau chemati in mijlocul cetatii, in pietele publice pentru a li se comunica diverse lucruri: hotarari legislative (taxe, biruri pe care le aveau de platit etc.), proclamarea unor titluri nobiliare, instiintari privind victoria sau dimpotriva infrangerea in razboi etc. Informatia circula in comunitati restranse.

Odata cu aparitia tiparului, la mijlocul secolului al XV-lea, comunicarea intre oameni incepe sa se extinda. Exista incepand cu acest moment posibilitatea de a stoca informatia, de a o multiplica si de a o raspandi.

In tarile romane, tiparul apare prima data abia in secolul al XVIII-lea, datorita eforturilor depuse de Mitropolitul Antim Ivireanul in Muntenia. La inceput noua inventie, tiparul, este folosita doar pentru a tipari si raspandi carti din diverse domenii. Problema periodicitatii aparitiei unui material informativ (revista, ziar) apare mult mai tarziu dupa 1600.

Ziarele au fost primul mijloc de informare de mare audienta. Acestea au aparut in secolul al XVII-lea, iar in secolul al XIX-lea cele mai respectate, precum The Times in Marea Britanie, exercitau o influenta puternica asupra clasei mijlocii educate care forma 'opinia publica'.

Mai tarziu, datorita unui sistem de invatamant imbunatatit si datorita progresului economic,
s-au creat conditiile unei audiente a presei scrise. Ziarele care sa satisfaca cerintele publicului cititor au aparut in SUA in anii 1870 si 20 de ani mai tarziu in Marea Britanie.

In tarile romane primele reviste si ziare apar in secolul al XIX-lea. In secolul al XX-lea, odata cu aparitia radioului si a televiziunii, presa intra intr-o noua etapa de dezvoltare datorita acestor posibilitati de comunicare.

2.2 Opinia publica sursa si scop in manipulare(definitie, premise)

Termenul de opinie publica fost preluat din limba engleza[9]. Etimologic, provine din limba latina, opinio, derivat de la opinari (a experima o parere), echivalent al cuvantului doxa din limba greca. Dictionarul latin-roman specifica :opinio, onis, s.f.-parere, credinta, gand, propunere.

Asociat, cuvantul publicus, derivat de la populis, semnifica popor. Pornind de la etimologie, intelegem deci prin opinie publica parerea poporului, gandirea lui.

In primul manual de relatii publice apartinand lui Edward L. Bernays[10]-Crystallizing Public Opinion, opinia publica apare ca:

-judecata prost definita, instabila si schimbatoare a indivizilor si grupurilor;

-agregat al opiniilor individuale, cand uniforme, cand contradictorii, ale barbatilor si femeilor care formeaza societatea sau anumite grupuri ale societatii;

-opinie uzuala a persoanelor despre unele aspecte ale vietii publice si individuale.

Mai multe definitii ale opiniei publice:

Opinia publica poate fi definita ca opinia unui public adica a unui grup la care apartenenta ca membru este definita printr-o preocupare si o atitudine comuna in problema a carui raspuns formeaza obiectul opiniei.Aproape intotdeauna, sau oricum foarte adesea, opinia publica este un dat dinainte stabilit. Ea este si atata tot

Opinia publica reprezinta procesul interactiv de coagulare a opiniilor, atitudinilor si credintelor referitoare la o problema sociala majora care apartin unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunicate exprimate deschis intr-o forma sau alta.

Kimball Young considera ca opinia publica poate reprezenta o apreciere a unui grup mai mult sau mai putin rationala..

Virginia Sedman crede ca opinia publica este o forta activa sau lenta, care deriva din ganduri, sentimente si impresii individuale.

Publicul poate fi definit dupa, Stoetzel[12], ca ansamblul membrilor unui grup in masura in care atitudinile si opiniile lor apartinand aceluiasi grup.

G.Gurvitch[13] defineste opinia publica ca un tip de grup distinct caracterizat prin atitudini colective comune avand o anumita continuitate fata de idei si valori precizate, iar pe de alta parte prin faptul ca acestea sunt grupuri la distanta.

Pentru W.Y.Sprott[14] opinia publica se poate defini in orice problema particulara si in orice moment particular prin consensul oamenilor care impartasesc aceiasi opinie cuprinzand atat coerenta cat si consimtirea pentru raspunsul-solutie referitor la aceiasi problema.

Una dintre cele mai raspandite intrebuintari cu caracter manipulator consta in personificarea opiniei publice ( confundata cu un subiect, un agent care actioneaza direct, nemijlocit sau cu publicul, multimea maselor). Opinia publica este astfel prezentata ca o fiinta care poseda gandire, sentimente, vointa.

Trebuie inteles faptul ca nu opinia publica, ci publicul si doar o parte dintre membrii sai componenti sunt aceia care voiesc, doresc, simt, apreciaza, aproba sau dezaproba.

O alta tehnica de manipulare, pe care F.H.Allport a numit-o confuzie prin jurnalistica ar consta in identificarea opiniei publice cu pozitiile adoptate de catre editorialisti si comentatorii informatiei colective, in numele unui public inacsesibil

O alta tehnica de manipulare eficienta, consta in prezentarea opiniei publice ca fiind totuna cu rezultatul sondajelor de opinie ca un produs al masurarii opiniilor.

Opinia publica este pe de-o parte obiectiv al controlui social iar pe de alta parte formeaza forma de control social. Acest lucru se intampla deoarece:

  • Ea regleaza comportamentului individului (fie el politic, etico-juridic, social).
  • Ea regleaza relatiile si conduitele sociale in conformitate cu sistemul  de valori care specifica o societate, un grup formal sau informal, ea influentand comportamentale de grup si organizarea relatiilor sociale.
  • Ea este mijloc de control al maselor asupra statului, altor institutii si autoritati institutionalizate, asupra deciiziilor care se iau si asupra aplicatiilor de catre puterea institutiva dar si obiectiv de control din partea statului, altor institutii, organizand control social.

Element de stabilitate intr-un sistem democtratic este opinia publica-care exprima atitudinile pe care oamenii,in calitate de membri ai aceluiasi grup social, le au fata de o problema. Ea asigura echilibrul relativ dintre Presa si Putere.

Opinia publica tinde sa exercite o presiune, iar pentru cercurile politice si guvernamentale o adevarata teroare. Aceasta presiune poate determina din partea centrelor de decizie politica preocuparea de a da raspunsuri imediate la problemele opiniei publice care reprezinta si un tip de prelucrare si interpretare .Opinia publica pare a trai in cele mai multe perioade un somn aparent care nu trebuie sa insele . Schimbarile opiniei publice nu pot fi anticipate datorita evolutiilor lente care nu au fost observate la timp. Evolutiile bruste, reale si ele ,nu sunt altceva decat acumulari treptate care ies la suprafata la un moment sau altul. Faptul ca acestea nu au fost sesizate la timp nu ne indreptateste sa spunem ca nu exista. Miscarile bruste in opinia publica constituie exceptia nu si regula.

2.3 Teorii de influentare a opiniei publice

In legatura cu opinia publica mass media are patru functii:

  1. cristalizarea opiniilor individuale si de grup;
  2. construirea curentelor de opinie;
  3. mediere intre opinia publica si guvernare;
  4. modificarea opinei publice.

Avem astfel:

a.      modelul glontului magic: Acest model se fondeaza pe convingerea potrivit caruia comunicarea in masa are o putere mare, care se exercita instantaneu si uniform asupra tuturor oamenilor. „In acelasi timp ea, mai are o semnificatie care nu ar trebui sa scape: constructiile teoretice ulteriore vor reprezenta expresiile unor eforturi de a inlocui postulatele acestei teorii, in acord cu evolutiile din societate”[16].

b.      modelul fluxului comunicarii in doua trepte: Acest model s-a conturat in cadrul unei cercetari care urmarea sa constate impactul campaniilor electorale din 1940 din SUA asupra comportamentului de vot al cetatenilor. Prin aceasta cercetare s-a dorit sa se afle modul in care persoanele, in functie de categoriile sociale, selectau informatiile din ziare, reviste si de la radio. Campania electorala facuta prin mass media a contribuit la cristalizarea opiniilor si atitudinilor celor care aveau predispozitia de a vota intr-o directie sau alta, totul in functie de categoria sociala. In urma acestui studiu s-a evidentiat ca mesajele mass mediei au un impact relativ redus asupra opiniilor si comportamentelor de vot. S-a descoperit existenta a doua trepte in transmiterea mesajelor: de la sursa la anumite persoane mult mai bine informate si care urmareau radioul, ziarele si revistele, catre persoane mai putin expuse mesajelor mass media. Totodata s-a constat ca persoanele care nu erau decise in ceea ce priveste votul, erau puternic influentate de discutiile interpersonale decat de mesajul mass-media.

c.teoria stabilirii ordinei de zi .

d. efectul incadrarii. Definitia de baza a efectului de incadrare retine ca prezentarea diferita a unei probleme genereaza reactii diferite din partea celor carora li se expune respectiva problema.

e. teoria spirala tacerii

2.4 Manipularea din interiorul si din afara presei

Manipularea in relatia ei cu presa poate fi de doua feluri:

initiata de presa (pentru propriile interesse)

initiata de cineva din afara presei, dar care se foloseste de presa pentru a ajunge la tinta (la manipulat).

Manipularea din interior tine de interesele care vizeaza jurnalistul, interesele patronale si nu in ultimul rand de concurenta. Ele vizeaza[17]:

Interesele jurnalistului: datorita faptului ca dispune de putere, influenta si credibilitate asupra oamenilor, jurnalistii ajung sa motiveze adevarul in favoarea propriilor interese prin:

1. Tendinta vedetismului.

2. Jocurile sau interesele patronale. Modul in care se face bruiajul adevarului in presa este destul de complicat si cei care se ocupa cu asa ceva dau dovada uneori de multa imaginatie. Vectorul principal in obturarea adevarului este, fara indoiala, patronul. Adevarul poate fi manipulat prin:

  • Amestecarea jumatatilor de adevar cu jumatati de minciuna.
  • Contraadevarul care uneori nu poate fi verificat datorita lipsei martorilor.
  • Omisiunea unor elemente.
  • Valorificarea amanuntelor neesentiale, in detrimentul esentei.
  • Amestecarea faptelor, a opiniilor si a persoanelor.
  • Comparatii fortate.
  • Folosirea ironiei si a sarcasmului atunci cand se vorbeste de adevar.
  • Etichetarea interlocutorului si atribuirea unei apartenete la un anumit sistem de ideii, considerat negativ de catre telespectatori dar fara legatura cu subiectul discutat.
  • Adevarul prezentat ca o minciuna sau negarea unei afirmatii.

Mica propaganda sau acreditarea unei idei favorabile surselor sale[18].

Fixatia unghiului de abordare.

Inventia pur si simplu din lispa de subiecte.

Manipularea din afara presei se face fara acordul presei dar prin intermediul ei, in numele unor interese majore care tin de putere. Cei trei factori la confluenta carora se naste un sistem de manipulare prin intermediul presei sunt: „ tendinta de control din partea puterii, pastrarea aparentei de libertate a presei si cerinitele comercicale care influenteaza orice media si, inerent, produsele sale[19]. Rezulta astfel realitatea prezentata de presa si impusa ca atare.

TELEVIZIUNEA SI TALK SHOW-UL: MOMEALA LIBERTATII CUVANTULUI

3.1 Disfunctiile si tintele televiziunii; abordarile critice ale acesteia

Televiziunea este pricipalul obiect care ofera copiilor si tinerilor modele comportamentale si de roluri prin vedetele sale. Teoriile pshihologice sunt de parere ca oamenii se regasec si/sau se identifica cu unul dintre eroii de pe micul ecran. In cazul persoanelor cu un psihic labil, aceasta identificare poate avea consecinte extrem de negative, de aceea Enzensberger defineste televiziunea ca ”industrie de sentimente”, o industrie care produce semnale ce determina receptorilor atitudini care uneori nu pot fi controlate.Televiziunea isi construieste tinte ( capabile sa raspunda unui proces de intentionalitate ), iar in procesul de tintuire a unui public sau altuia se pot identifica caracteristicele ei. De exemplu comparand televiziunile din anii 50-70 cu cele din anii 80-90 se poate vedea o transformare a tintei din punctul de vedere al afectului, dar si al intelectului.In prima perioda amintita, avem un tip de programe bine diferentiat, cu emisiuni apartinand unor genuri bine definite si distinte, cu continuturi tematice proprii fiecaruia dintre aceste emisuni si cu o alternanta intre emisiuni. Telespectatorii alcatuiau un public tinta bine echilibrat atat intelectual cat si afectiv.

Televiziunea anilor 80-90 are tendinta de a propune emisiuni care amesteca genurile si continutul tematic. Emisinile sunt mai scurte, iar ritmul alternarilor este mai sacadat. Inmultirea canalelor, privatizarea lor, concurenta pe piata, evolutia tehnologica si aparitia telecomenzii fac posibila situatia in care programele nu mai sunt oferite succesiv si in alternanta. Publicul tinta este dezorientat iar afectul invadat. Telespectatorul are mari dificultati in a se regasi in acea organizare a lumii care ii este prezentata de televiziune. Publicul este supus unui bombardament mediatic neincetat iar mass-media fixeaza agenda publica, prin modul de selectare a stirilor. Chiar daca nu ne impune un anumit mod de a gandi, ne impune la ce sa reflectam.

Abordari critice ale televiziunii





a.       abordarea behaviorista[21]

Mesajele audiovizuale nu pot fi obiective datorita faptului ca ele sunt create de mintea si constiinta producatorilor de televizune. Metoda examineaza canalul audiovizual din perspectiva experimentelor controlate, punand accentul asupra masurarii audientei si a efectelor comportamentale. Intentionalitatea consta in descoperirea unor modele care pot prezice comportamente similare.

Productia de televiziune este obiectiva in relatarea stirilor iar continutul este alcatuit pentru a satisface gusturile audientei, ea putand fi selectiva si fragmentara .

b.      abordarea criticista

Studiaza media prin prisma teoriilor sociale subliniind necesitatea intelegerii creatiei, a continuturilor si implicatiilor measjelor de televizune. Se axeaza pe cultura, analizand institutii, contexte istorice, niveluri estetice si rezultate colective. Principalul sau scop este de a atrage un public cat mai mare, cultivand voyeurismul si exhibitionismul.

c.       studiile culturale

Refuza sa readuca cultura umana la o acumulare de perechi de stimul-raspuns,considerand ca oamenii se exprima si raspund in diverse moduri in functie de factori.

d. structuralismul

Considera ca multe dintre actiunile umane distructive precum si cauza multor neintelgeri se datoreaza efectelor manipulatoare ale polisemiei. Cuvintele, semnele, structurile verbale pot avea diverse intelesuri in interpretarea actiunilor.

e. studiile ideologice.

Productiile de televiziune prezinta ideologia dominanta, audienta poate reactiona in moduri diferite, opus chiar ideilor insufletite de micul ecran. Potrivit acestei abordari orice analiza trebuie sa raspunda la 5 intrebari:

- Cum sunt determinate grupurile subordonate pentru a isi da de buna voie acordul in privinta acestui lucru?

Cum pot tehnicile media sa acopere in mod sistematic aceste inegalitati?

Ce rol joaca relatiile institutionalizate in procesul de luare a deciziilor politice si in formarea ideologica?

Cum poate fi comunicarea facuta mai democtratic?

f. perspectiva ritualica si analiza miturilor. Miturile aduc laolalta membrii societatii pentru a impartasi motive specifice, miturile nou create si promovate de micul ecran explica transformarile sociale, justifica pratici si institutii. Ele sunt traite, trasformate in ganduri si actiuni.

Dupa Brun si Corcaran[22], miturile promovate de micul ecran prezinta:

-un sistem de perceptie a intelesurilor,semnificatiilor sociale comune.

-modele de eroi pentru a fi imitate si urmate pe scara larga.

-moduri de mediere a conflictelor.

-mijloace pentru a face inteleasa istoria.

Deoarece micul ecran este instrumentul care le ofera posibilitatea indivizilor sa fie auziti si vazuti de toata lumea, fiecare participant ar trebui sa-si faca un proces de constiinta si sa raspunda la o serie de intrebari:

-oare ceea ce am eu de spus este destinat sa ajunga la urechile tuturor?

-sunt oare pregatit sa procedez in asa fel incat discursul meu, prin forma sa, sa poata fi inteles de toata lumea?

-merita mesajul meu sa fie facut public?

-chiar trebuie, este absolut necesar ca sa fie auzit de toata lumea?

3.2 Definitie, caracteristici ale talk show-ului

Totul porneste de la o comunicare care produce efecte si este orientata catre un scop si anume spre influentarea receptorului de catre emtator. Prin comunicare putem obtine si efectele la care ne-am gandit dar si cele la care nu ne-am gandit; efecte dorite si nedorite; efecte pozitive sau negative.

In comunicare este foarte important sa existe bogatie, abundenta, diversitate de informatii, astfel incat fiecare sa poata alege ceea ce doreste.

Emitator  Receptor

Mesaj

Canal de comunicare

Emitatorul defineste scopul, care modeleaza intreg procesul comunicarii.

Auditoriul determina interesele emitatorului. Canalul de comunicare propune

nivelul comunicarii.

Dupa terminologia franceza , talk show-ul a fost denumit masa rotonda si apoi dezbatere. Azi,talk show-ul este emisiunea de televiziune care consta in punerea in scena a unui spatiu deliberativ, in care un jurnalist-moderator si un numar variabil de invitati abordeaza o tema de interes public.

Talk show-ul se caracterizeaza prin scoaterea in evidenta a unei dezordini sociale, prin tema pretext, prin participantii alesi in calitatea lor de tipuri combative sau de victime, prin organizarea emisiunii orientata spre dramatizare si divertisment, prin modul de gestiune provocand participantii, in conlcuzie prin confruntarea unor judecati si opinii.

Se caracterizeaza prin:

  • Tendinte de a largi campul spatiului public integrand domeniul privat, intim, abordarea judecatilor si a afectelor individuale ale omului obisnuit, socializandu-le in acelasi timp.
  • Se ofera vederii printr-o punere in scena proprie, utilizand un discurs pe cat de vizibil, pe atat de golit de continut.
  • Face auzit si exhiba un discurs eu-noi.
  • Exalta o noua norma, un spectacol, o noua ideologie. O noua norma a unei opinii publice ar fi inclusa in dezbaterea publica, generand-o si oferindu-i un raspuns de reparare a dezordinii sociale.

In talk show apar doua niveluri de trasportare a mesajului audiovizual:

nivelul figurarii: ca produs al unor coduri specifice, care induc un efect de realitate si construiesc un spatiu-timp, copie fidea a realului.

nivelul reprezentarii-inseamna construirea unui univers televizual prin intermediul unor coduri si functii care deschid figurarea catre o fictiune posibila.

3.3 Moderatorul si momeala libertatii cuvantului invitatilor

Duritatea unui moderator are drept scop principal determinarea invitatului de a spune adevarul, chiar daca incomod. De cele mai multe ori, duritatea ( agresivitatea ) moderatorului are drept scop esential convingerea telespectatorilor ca el este neutru si obiectiv, singurul lui scop fiind lamurirea lor. Rareori telespectatorii observa ca o intrebare dura si directa este destinata ridicarii mingii la fileu . Surprinsi de multe ori ei insisi de agresivitatea intrebarii, telespectatorii au tendinta de a considera raspunsul dat ca adevarat, in lipsa oricarei portite de scapare si nu ca pe o folosire inteligenta a elementelor intrebarii ( anticipate sau cunoscute ).

In talk show-uri   libertatea cuvantului cetatenilor de rand nu este decat o momeala, o inselaciune, el fiind controlat de animator. Cel din urma se foloseste de jocul intrebarilor obligandu-l pe cel intrebat sa se inscrie in universul intrebarilor care ii sunt puse, si/sau jocul asertiunilor. Interventiile acestuia sunt vazute ca fiind constrangatoare, deoarece moderatorul impune subiectul / tematica de discutie, da si ia cuvantul invitatilor, le acorda acestora o importanta diferita ce poate fi observata prin elemente de comunicare non-verbala (tonalitate: ton respectuos, dispretuitor, politicos, agasat etc). Studii facute de sociologi au demonstrat faptul ca, de multe ori, moderatorul, autodefinindu-se drept purtatorul de cuvant al publicului, pune intrebari care sa-i satisfaca doar propria curiozitate sau interesele sale, chestiunile ridicate nefiind interesante pentru majoritatea telespectatorilor. O alta strategie de manipulare care poate fi abordata de moderator este mimarea lipsei de timp; el se foloseste de ceas pentru a lua cuvantul invitatilor sau pentru a-i intrerupe tocmai cand se ajunge in miezul problemelor, astfel pierzandu-se esenta si chiar scopul dezbaterii. In cazul in care invitatii sunt persoane neobisnuite cu stresul din fata camerelor de filmat (sunt emotive sau au nevoie de un anumit timp pentru a-si ordona si expune ideile), daca acestora, in loc sa fie ajutati de catre moderator spre binele discutiei, nu li se da cuvantul cand trebuie, li se da cand nu se asteapta, sunt repeziti cu amenintarea lipsei de timp sau ce gesturi nerabdatoare, pot sa se piarda si sa afirme lucruri contrar opiniilor lor. Cu cat un moderator sau un lider de opinie are o credibilitate mai mare si un statut social mai ridicat (conturat de nivelul de salarizare, frecventa participarilor la talk-show-uri, numarul de relatii cu VIP-uri etc), cu atat discrepanta dintre el si un invitat mai putin cunoscut, chiar daca este expert intr-un domeniu, este mai mare.

Metoda prin care animatorul prinde invitatii se refera la faptul ca primul:

Alege un subiect social care sa poata capta atentia auditoriului.

Alege particpantii care, fiind de pareri diferite, nu pot decat sa se infrunte, mai mult sau mai putin violent.

Afiseaza opinii personale, sub acoperirea rolului legitimat de purtator de cuvant, care nu pot decat sa exarcebeze si mai mult pasiunile.

Enunta cunostinte populare care, in mod circular, il fac purtatorul de cuvant al opiniei publice, fara ca ratiunea sa fie convocata pentru a judeca reprezentativitatea celui care autorizeaza sa vorbeasca in numele celorlati.

Complicitatea, fuziunea dintre animator si telespectator sporesc intr-atat incat unul se ia drept celalat: primul se crede ca vorbeste in locul celuilalt, iar al doilea crede (aproape) ca el este cel care se exprima


Compozitia platoului influenteaza inconstient modul de perceptie al telespectatorilor, absenta unuia sau a altuia dintre reprezentantii vreunei parti aflate la discutii avand o mare importanta in constructia perceptiei privitorilor.

Compozitia platoului ar trebui, teoretic, sa ofere imaginea unui echilibru democratic intre parti. Uneori insa, dreapta si stanga prezentatorului sunt folosite in scopul de a simboliza Dreapta si Stanga politica, iar daca aceste doua parti nu sunt egal reprezentate (fie la inceputul emisiunii, fie pe parcursul ei se aduc mai multi invitati si sustinatori de una dintre parti), se produce o deformare a perceptiei in favoarea uneia dintre grupari, distorsiune influentata nu de calitatea ci de numarul invitatilor sustinatori.


Scenariul

Scenariul, pe baza caruia moderatorul conduce dezbaterea/emisiunea si arbitreaza partile poate sa fie stabilit inaintea inregistrarii (caz in care calitatea discutiei poate fi afectata, incorsetata de rigiditatea scenariului). Nici cealalta optiune nu este, insa, lipsita de riscuri; in cazul in care moderatorul isi traseaza scenariul in linii mari in urma discutiilor pregatitoare cu participantii prezumtivi, prin care lasa loc si improvizatiei sau exprimarii libere in timpul emisiunii, discutia poate sa devieze intr-un mod periculos. Oricum, nu trebuie uitata una din regulile tacite ale jocului si anume mentinerea limbajului in limitele politetii.

Al doilea nivel la care se poate realiza manipularea in cazul productiilor de televiziune - compozitia platoului - este determinant pentru modul de abordare al problemelor. Exista indivizi care nu sunt invitati de nimeni, precum si persoane care refuza orice invitatie. In talk show cuvantul are un rol important: se poate manipula prin intermediul sau. El intretine un raport cu tacerea: cand intr-un dialog, argumentarea lasa pauze, lasandu-i interlocutorului posibilitatea de a reflecta, obiecta, accepta sau refuza manipularea. Manipularea cuvantului de-a lungului secolului XX este rezultatul unei tensiuni intre potentialitatea imensa pe care manipularea a initiat-o si imposiblitatea temporara de a se manifesta sub forma democratica. Manipularea este adesea asociata cu toate metodele bazandu-se pe o interventie la nivel emotional, afectiv asupra relativ care se stabileste intre cei care vor sa convinga si publicul lor. Un prim mod de manipulare prin intermediul cuvantului il reprezinta mobilizarea afectelor, care are drept obiectiv conditionarea autoritatii in asa fel incat acesta sa accepte mesajul fara sa cranceneasca. A manipula inseamna a paraliza judecata celui aflat in fata ta si a face orice pentru ca acesta sa-si deschida usa mentala spre un continut cu care altfel n-ar fi fost de acord ”. Manipularea exista deoarece ratiunea nostra nu are de-a face cu continutul mesajului in sine. Mobilizarea afectelor se face pe doua cai:

1.Apelul la sentimente –Mecanismul care ne face sa cadem in plasa manipularii face referire la faptul   ca emitatorul mesajului se afla chiar in mesaj sau este reprezentat de mesaj.Sa luam de exemplu reclama la parfumul X. Se merge pe mesajul ca daca vrei sa fii la fel de seducatorare ca respectiva tanara care face reclama la parfum, trebuie sa cumperi parfumul. Autoritatea are un rol important aici constrangand publicul care este independent de continutul mesajului, pentru a face mesajul acceptabil sau dizirabil.

2.Efectul de fuziune-Scopul acestui efect este sa prelucreze prezentarea mesajului in asa fel incat sa puna la dispozitia celui care manipuleaza, publicul.

Puterea profitului

Concurenta foarte dura si obsesia de avea imagini senzationale i-au impins pe anumiti jurnalisti la adevarate falsuri.

Transmisiunile in direct

Evolutia tehnologiei digitale a dus la extinderea transmisilor in direct in programele de radio si televiziune. Reportajul in direct creeaza iluzia ca telespectatorul insusi este martor al evenimentelor, iar jurnalistul, din cauza lipsei de informatii, este pus de multe ori in situatia de a comenta informatii partiale, opinii si chiar zvonuri. Aspectele specifice transmisiunilor in direct vizeaza:

-absenta profunzimiii. Reporterul aflat in direct se afla in dificultatea de a analiza si de a explica evenimentul. De aceea reportajul da de cele mai multe ori impresia unei improvizatii, prezentand o viziune partiala a evenimentului.

-absenta rigorii.Reportajul in direct diminueaza rigoarea continutului in munca reporterului, pentru ca acesta are posibilitatea sa verifice rigoarea si precizia informatiilor. Una dintre valorile fundamentale ale jurnalistului este onestitatea, care impune jurnalistilor obligatia de a respecta scrupulos faptele.

-absenta distantarii fata de eveniment. Pentru un reportaj inregistrat, jurnalistul are nevoie de timp pentru a tria informatiile, pentru a le ierarhiza si pentru a scrie textul final ce va fi inregistrat. In cazul reportajului in direct, acesta etapa nu mai exista si interventia respectiva poate fi caracterizata prin lipsa de structura. De asemenea reporterul poate fi manipulat mai usor de catre sursele sale de informatie. Astfel, obiectivitatea relatarii are de suferit.

-presiunea asupra reporterului. Reportajul in direct accelereaza viteza de reactie a reporterului si ii creeaza acestuia sarcini suplimentare. De aceea unele interventii sunt marcate de un limbaj simplist, incarcat de sabloane verbale si uneori de stupiditati.

-coordonarea. Reportajul in direct pune mai mult in valoare imaginea. Limbajul utilizat este simplu, colovcial, ceea ce il apropie pe reporter de telespectator, dar il si poate departa in acelasi timp, daca acesta sesizeaza ca limbajul simplu este doar o acoperire pentru lipsa de informatie.

Ritualul expertilor

Pentru a conferi obiectivitate unui subiect, jurnalistii invata ca reportajul trebuie sa contina polita tuturor partilor implicate in conflict la care se adauga pozitia expertului, considerat element neutru, care clarifica pentru audienta aspecte contradictorii ale evenimentului, posibile consecinte ale acestuia asupra telespectatorilor.

Selectia stirilor

Selectia stirilor este fundamental conditionata de posibilitatea de a vizualiza informatia. Ceea ce nu poate fi sustinut de imagine nu exista. Evenimentele producatoare de imagini puternice si profund emetionale-violenta, catastrofele, suferinta se impun in fata altor evenimente, mai mult sau mai putin importante si cu consecinte mai ample asupra telespectatorilor, evenimente considerate secundare.

Socul emotional produs de imagini, mai ales de cele care transmit suparare, suferinta si moarte, este comparabil cu cel produs de alte forme de jurnalism. Acest soc emotional are un efect manipulator prin faptul ca arata ceva grav care s-a intamplat undeva, intr-un indepartat universului individual. Dupa ce vede toate tragediile care se intampla altor oameni, telespectatorul este mai fericit pentru ca pe langa el lucrurile nu sunt atat de grave si nu mai simte nevoia sa reflecteze la cauzele reale ale violentelor respective. Astfel, mass-media si in special televiziunea reconstruiesc realitatea pentru telespectatori, realitatea reconstruita putand diferi foarte mult de ceea ce se intampla pe teren.

3.4 Alte tehnici de manipulare utilizate in televiziune

Televiziunea nu manipuleaza, impunandu-se cu forta ca un model de actiune, ci sugerand sau punand in lumina pozitiva anumite comportamente si atitudini care, prin repetare, ne vor medela imaginatia si atitudinile interioare, fara ca noi sa stim sau macar sa acceptam acest lucru .

[29]

A.O stire de televiziune este rodul multor factori: imagini filmate, sunet, munca de teren, munca de redactie, regie.

1.Imaginea

Imaginea poate sa influenteze puterea de decizie a unui individ sau a unei colectivitati

Tipurile de manipulare a imaginii se refera si la fotografie si la imaginea mobila. Urmatoarele imagini[31] se incadreaza in primul tip de manipulare:

Imagine 1

Imagine 2

Imagine 3

In prima imagine se poate observa deasupra unui oras fumul, care in cea de-a doua poza este mai accentuat datorita modificarilor facute cu editoare grafice (gen Photoshop sau Paint Shop Pro). Se recunoaste in imaginea de mai sus folosirea instrumentului de “clonare” a unei portiuni din imagine. Acest lucru se intampla si datorita faptului ca in ziua de azi, jurnalistii alearga dupa senzational si dupa recunoastere profesionala si uneori apeleaza la astfel de trucuri pentru a isi vinde editorialele.

Elementele de creare a imaginii mobile folosite la manipulare se impart in trei categorii: incadrarea subiectului, trecerea de la un element al imaginii la altul si montarea segventelor.

1.Incadraturile

Se caracterizeaza prin distanta aparenta dintre camera de filmare de subiect si, implicit, prin diferenta dintre cantitatile de elemente componente ale subiectului care apar in cadru. In functie de planul folosit la incadrarea subiectului putem transmite telespectatorilor senzatia receptarii unor informatii suplimentare fata de cele existente in imagine.Cele 4 incadraturi oficiale sunt: gros-planul, prim-planul ,planul-mediu si planul general.

Gros planul se refera la receptarea televiziunii care da posibilitatea sa-i priveasca pe cei care le vorbesc, lucru demn de toata stima si admiratia. Astfel se intareste convingerea ca televizunea este mijlocul prin care oamenii se pot convinge singuri de adevar. Este incadratura care ne aduce cel mai aproape intr-o imagine figura unui subiect.

Prim-planul este incadratura folosita pentru prezentatorii de stiri sau talk show-uri din programele de televiziune. Spectatorul poate urmari cu usurinta discursul unui subiect care este filmat la prim plan.

Planul-mediu poate inlocui cu succes un prim plan daca dorim sa atenuam un defect al unui vorbitor. Acest plan poate pune in valoare un personaj.

Planul general cuprinde intreg spatiul de desfasurare al unei actiuni dintr-un exterior sau dintr-un interior de mari dimensioni .Este incadratura care face mai putin vizibile detaliile si chiar personajele. Folosit cu inteligenta poate izola, minimaliza sau chiar abandona un personaj.

2.Trecerile

Trecerea de la o imagine la alta se poate face, in principal prin doua metode: transfocarea si panoramarea. Miscarile camerei pot modifica senzatiile avute de telespectator si, ulterior, reactiiile acestuia.

Transfocarile sunt falsele miscari ale aparatului. In timpul transfocarii nu se schimba nici punctul de statie al camerei si nici pozitia acesteia. Se creeaza senzatia de ingustare a privirii.

Panoramarea este miscarea aparatului in jurul axului propriu. De fapt se imita miscarea capului omenesc.

3.Montajul

Combinarea ulterioara a cadrelor filmate se numeste montaj, care se realizeaza prin lipirea cadrelor intr-o succesiune oarecare sau complex, prin scurtarea unor cadre, prelungirea altora, intercalarea cadrelor si trecerile artistice in altul.

4.Sunetul

Sunetul este extrem de important pentru senzatiile care sunt trasmise telespectatorilor. O succesiune rapida de sunete duce la distragerea atentiei la imagine. Sau, deopotriva, absenta sunetului provoca o concetrare a atentiei la imagine. Sunetele extrem de puternice au darul de a trezi o reactie de respingere de catre telespectator a informatiei obtinute.

5.Regia

Regia reprezinta amestecul elementelor componente astfel incat filmarea lor sa transmita telespectatorului o idee sau o senzatie dorita de regizor sau realizator. Asezarea in cadru, in cazul filmarilor din platou nu este deloc intamplatoare. Astfel invitatul cel mai important va sta in dreapta ecranului! (respectiv in stanga moderatorului) iar cel mai putin important in dreapta moderatorului, masa ovala permitand acestuia sa se afle in mijlocul acestora.

6.Culorile

Culorile[32] pe langa rolul estetic au si efecte exterm de importante asupra psihicului nostru, asupra sentimentelor si emotiile nostre, asupra starii de spirit si, evident, asupra modului in care receptionam o informatie. Televiziunea a invatat foarte bine sa foloseasca toate culorile in scopuri mai mult sau mai putin precise: informare, divertisment, educare.Telespectatorii sunt foarte atenti la potrivirea culorii unui element de vestimentatie cu culoarea altuia, sau a nuantei care pune n valoare tenul sau ochii moderatoarei, etc.Astfel:

Rosu: da senzatia de caldura, excita, irita, provoca, incita la actiune, stimuleaza intelectual, provoca nelinstte, da senzatia de apropiere, mobilizeaza, etc. Din punctul semnificatiei psihologice si rezonantei afective, rosul exprima dorinta, excibilitate, dorinta, erotism. Este specifica tipului acitv, excentric, ofensiv-agresiv, autonom, competitiv, operativ.

Portocalul: induce optimism, veselie, da senzatia puternica de apropiere, sociabilitate, sanatate.

Galben: creeaza senzatia de intimidare, provoca satisfactie, admiratie, infiorare, veselie, stimuleaza vederea, calmeaza, stimuleaza starea de vigilenta, sporeste capacitatea de mobilizare si concentrare a atentiei, predispozitie la comunicabilitate. Galbenul puternic poate fi obositor. Totodata exprima spontaneitate, aspiratie, originalitate si veselie. Este caracteristic tipului activ, expansiv, investigativ.

Verde: aduce liniste, creeaza buna dispozitie, relaxare, predispozitie la meditatie si complementare, da senzatia de echilibru, stimuleaza asociatii multiple de ideii, da senzatia de departare in spatiu. Mai exprima elasticitatea vointei, concetrare, siguranta, introspectie. Este caracteristic pentru tipul pasiv, defensiv, autonom, posesiv.

Albastu: da senzattia de liniste, calm, reverie, stimuleaza concentrarea, seriozitate, tendinta spre evocare, ingaduinta, nostalgie. Se mai caracterizeaza prin profunzimea trairilor si sentimentelor. Este caracteristic pentru tipul concentric, pasiv, senzitiv, perceptiv, unificativ.

Violet: este o culoare rece, nelinistitoare, descurajatoare, stimuleaza, induce optimism, nostalgie, da senzatia de gravitate. Tristetea, melanconia, penitenta reprezinta alte caracteristici ale violetului.

Negru: da senzatia de retinere, neliniste, depresie, interiorizare induiosare, moarte, tristete, singuratate, despartire.

Alb:expansivitate, usurinta, suavitate, robustete, puritate. Totodata exprima pace, impacare, liniste, virtute, curatenie, sobrietate.

B.Manipularea prin comentariul din off[33]

Textul unei productii de televizune este un element esential pentru intelegerea imaginii, prezentate pe micul ecren. Acest tip de manipulare poate aparea in conditii in care, pe fondul unor imagini concrete, comentariul exagereaza sau diminueaza cauze si efecte, defaimeaza, acuza si compromite persoane,institiutii, grupuri politice, atribuie apartenenta unor imagini filmate intr-un loc altuia.

C.Manipularea prin zvonuri mediatice

Zvonul[34] este unul din cele mai folosite instrumente in manipulare. El reprezinta o relatare sau o explicatie neverificata care se raspandeste de la om la om si este legat de un obiect, o persoana, un evenimet sau o problema de interes public. Lansarea zvonurilor nu se face la intamplare , ci tinandu-se seama de asteptarile grupurilor umane fata de situatia problematica pe care o traverseaza. Plecand de la aceste date ale situatiei, se lanseaza un mesaj cat mai apropiat de ceea ce ar dori sa afle populatia la acel moment, indiferent cat de departe de adevar este continutul enuntului.

Potrivit definitiei sociologului T.Shibutani zvonurile sunt stiri improvizate, rezultate in urma unui proces de deliberare colectiva in scopul atribuirii de sens unor fapte inexplicabile ,la originale carora se afla un eveniment important si ambiguu .

Scopul real al initiatotului zvonului este intoxicatia-raspandirea minciunii pentru creearea unui climat pshilogic favorabil care sa determine presiuni asupra celor de la putere.

Analistii clarifica zvonurile in trei categorii[36]:

-cele care iau dorinte drept realitate.

-cele care exprima o teama si anxietate.

-cele care provoca dimensiui (ataca persoane din cadrul aceluiasi grup).

Temele recurente ale zvonurilor sunt otrava ascunsa, complotul impotriva puterii, crizele artificiale, teama de straini, rapirea copiiilor, bolile conducatorilor, problemele sentimentale ale acestora, compromiterea financiara sau escrocheriile lor.



Posibilitatea de desiminare a zvonului este cea mai mare. Ca principale tipuri de falsificari sau distorsioni de mesaje care stau la baza zvonurilor pot fi amintite:

- dramatizarea,

- amplificarea proportiilor, a seminificatiilor, a detaliilor,

-intretinerea celor trasmise,

-redefinirea prejudecttilor si a mentalitatilor proprii segmentelor respective de opinie pentru a crea un puternic fond emotional in scopul ecranarii la disparitie a spiritului critic.

Zvonul reuseste sa cucereasca o arie considerabila de intindere in spatiul social indeosebi in situatile de criza, pe care le si amplifica. O sursa de profesionisti poate provoca o criza plecand de la zvonuri bine directionate si lansate la momente de maxim impact asupra opiniei publice.

D.Manipularea prin intoxicare

Intoxicarea[37] este o metoda completa care vizeaza credibilizarea unei afirmatii false si determinarea unei reactii a manipulatului ca urmare a asimilarii acelei afirmatii, prin transmiterea in mod premeditat si inducerea in constiinta manipulatului a unor informatii false. Este indusa in constiinta publica sub aparenta unei idei deja acceptate si debarasate de subiectivismul totdeauna suspect al unei surse individuale cunoscute.

Intoxicarea incearca sa formeze in mod direct atitudini, introducand in circuitul gandirii publice anumite idei pe baza si prin prelucrarea independenta prin care manipulatiii ajung la anumite convingeri.

E.Manipularea prin cenzura[38]

Cenzura este prevenirea diseminarii informatiei catre public de catre un grup de control. De obicei, cenuzura este realizata de guverne, grupuri religioase sau de mass-media, dar exista si alte forme de cenzura. Pastrarea informatiilor secrete oficiale, secretelor comerciale, proprietatii intelectuale si comunicatiilor privilegiate avocat-client nu sunt de obicei descrise ca cenzura, atata timp cat raman in limite rezonabile. De aceea, termenul cenzura poarta deseori o semnificatie de represiune prin secretizarea informatiilor.

Exista diferite categorii de cenzura exprimate prin:

impunerea subiectului discutiei

importanta conditiilor de comunicare

exercitarea constrangerii temporale

constrangerea impusa de politica postului de televiziune

constrangeri de ordin economic

jurnalistii

PUBLICITATEA MASCATA SI REZISTENTA LA MANIPULARE

4.1.Publicitatea cea mai periculoasa manipulare

In abordarea efectelor audiovizualului asupra publicului cea mai mare influenta o are publicitatea. 

Publicitatea se ocupa cu promovarea bunurilor, serviciilor, companiilor si ideilor, de cele mai multe ori prin mesaje platite. Scopul direct ale acestor mesaje este stimularea dorintelor clientilor potentiali, si formarea asociatiilor pozitive in legatura cu produsul sau compania promovata, scop care este atins prin folosinta metodelor de manipulare psihologica mai mult sau mai putin subtile.

Efecte semnificative in sensul manipularii il au reclamele ,afisele, clipurile publicitare de la televiziune sau radio. Consumatorii, sub efectul unor astfel de reclame in avalansa, cumpara de multe ori lucruri de care nu au nevoie. El este tentat si cu calitatile superiore ale unui produs,dar care se reflecta si in pretul mult mai crescut decat al produselor similare.Reclama isi propune sa domine si chiar sa manipuleze publicul, prin crearea sau accentuarea unor dorinte, in masura sa il determine sa achizitioneze produsele si serviciile oferite de cel care a comandat mesajul respectiv . Elementele tehnice de manipulare folosite in spoturile publicitare fac referire la:

  • Reglarea dimensiunii: supradimensionarea produsului fata de elementele care il inconjoara sau fata de fundal.
  • Pozitionarea: se poate obtine un efect maxim prin filmarea unui produs din pozitii neobisnuite.
  • Contrastul: se poate obtine fie prin prezentarea in acelasi cadru a unor elemente care nu se regasesc in viata de zi cu zi sau prin contraste auditive.
  • Culoarea:se poate obtine un efect important prin reclama alb-negru sau prin colorarea intr-o astfel de reclama doar a elementului asupra caruia dorim sa atragem atentia.
  • Miscarea:elementele importante trebuie sa fie prezentate in miscare sau trebuie sa fie folosite mijloacele tehnice de seperare a acestuia. Un element in miscare atrage mai mult atentia decat unul static.
  • Ambiguitatea: s-a constatat ca oamenii retin mai usor atunci cand sunt pusi in situatia de a descifra unele intelesuri ale informatiilor prezentate. Atunci cand este solicitat sa aleaga sensul adecvat unei formuli ambigue, telespectatorii au senzatia de participare si, implicit,de corealizator al reclamei. Sentimentul de satisfactie cand reuseste sa descifreze mesajul reclamei este asociat inconstient cu produsul sau serviciul prezentat.
  • Intensitatea: reducerea pe cale tehnica a spatiilor goale dintre cuvinte sau folosirea unor cadre foarte scurte cresc impactul mesajului transmis.

Din punct de vedere psihologic manipularea se refera la:

  • Psiho-grafia textului publictar.S-a demonstrat ca omul priveste obiectul si pipaie cu privirea elementele cele mai importante ale figurii. O proprietate a ochilor este de a cuprinde grupe de litere, formele acestora, precum si o lungime determinata a randurilor. Acest factor determina accelerarea sau incetinirea citirii. Ochiul se ridica la coltul din dreapta sus a paginii, apoi se coboara la mijlocul acestuia citind-o consecutiv informatia de la stanga la dreapta pana la sfarsit.
  • Psihologia sloganului si a titlului textului publicitar. Titlul joaca un rol important in anunturi. In mediu un titlu este citit de 5 ori mai mult decat insusi textul.
  • Psiho-tehnologia ilustratiilor. O importanta deosebita in reclama o joaca imaginile pentru ca s-a stabilit superioritatea imaginilor asupra cuvintelor privind perceptia si memoarea acestora. Un om matur poate cuprinde cu vederea simultan 4-6 obiecte, iar cand numarul se micsoreaza atentia devine mai concentrata, ceea ce favorizeaza perceperea mai profunda a acestora.
  • Psihlogia formei. Liniile verticale sau orizontale sunt adesea percepute ca fiind masculine, taioase, abrupte si chiar aspre, ele asociindu-se cu claritatea si chiar cu solidaritatea, in timp ce formele curbate sunt percepute ca feminine si continue.
  • Influentarea hipnotica. Cand cumparatorul vede produsul pe care intentioneaza sa il cumpere, in acele minute incremeneste, inceteaza sa clipeasca si sa inghita saliva, se incetineste respiratia, pupilele se maresc. Reclamele la produse participa la dezvoltarea sistemului economic, prin crearea unei lumi in care oamenii duc vieti linistite si confortabile. Singura problema pe care o pot avea oamenii in aceste reclame poate fi usor rezolvata prin cumpararea produsului.

In lumea de vest si in special in tarile Comunitatii Europei, exista in momentul actual o dezbatere foarte activa asupra protejarii copiilor (cei mai afectati de manipulare) impotriva efectelor nefaste ale campaniilor publicitare. Argumentele aduse :

  • Publicitatea submineaza autoritatea parintilor.
  • Publicitatea induce tinerii – care nu au abilitatea intelctuala sa se protejeze de manipulari psihologice – in actiuni daunatoare precum: bautul alcoolului, fumatul tutunului, consumul mancarurilor  nesanatoase tip “fast food”, relatiile sexuale la o varsta frageda.

De asemenea, au aparut miscari impotriva efectelor publicitatii asupra calitatii vietii, precum:

  • Poluarea spatiului public cu reclame stradale ( in multe localitati aceste reclame sunt strict controlate, pentru a evita haosul estetic).
  • Accesul abuziv la spatiul mental individual.
  • Faptul ca interese comerciale ajung sa controleze continutul programelor de radio si televiziune prin folosirea puterii de cumparare.
  • Manipularea publicului prin metode de “spalare a creierului” care induce acest public sa intretina actiuni impotriva propriului sau interes.

Necesitatile (nevoile) pot fi create. Rolul reclamelor publicitare, este de a crea necesitati pe care omul nu le percepe ca imediate deoarece nici nu sunt. Nu avem nevoie imediata de respectivul obiect, dar vazand foarte des reclama, imi spun ca acel tip de produs imi trebuie. Reclama ii face pe oameni sa cumpere lucruri de care nu au nevoie, ii face sa renunte la o marfa in stare perfecta, ii face pe oamenii saraci sa-si doreasca lucruri pe care nu si le pot permite, raspandeste o cultura vulgara si creeaza asteptari exorbitante si care nu pot fi acoperite, promovand astfel o societate materialista.

4.2Efectul manipularii

Din perspective manipulatorului

1.Abuzul inconstient[41]

Poate fi tradus, in putine cuvinte, prin faptul ca persoana care influenteaza pretinde contrariul si reuseste astfel sa coboare garda interlocutorului. Daca toti am fi constienti de faptul ca folosim astfel de tehnici fata de cei din jurul nostru am fi mult mai atenti la efectul bumerang . Acesta inglobeaza anume reactii adverse neprevazute: pasivitate, agresivitate ridicata, neincredere, pierderea credibilitatii si in cele din urma, razbunare din partea celor abuzati. Desigur ca si acestia pot sa inceapa sa foloseasca astfel de tactici si lantul se extinde.

2.Nu va multumiti doar cu „bunele intentii”

In ciuda faptului ca pot fi invocate motive de influentare dintre cele mai bune, tineti cont si de faptul ca rezultatul final este cel analizat si in concluzie de el trebuie tinut cont.

3.Nu va bucurati excesiv de rezultatele obtinute prin aceste tehnici

Ideea este ca manifestarile abuzive sunt cam impamantenite in structura psihica a fiecaruia dintre noi. Deci nu putem sa pretindem incetarea neconditionata a acestora, fiindca solutia nu este atat de simpla.

4.Nimic nu va opreste sa va dezvoltati capacitatile de influentare benefica

Pe termen lung nu e bine sa folosesti aceste tehnici in sens negativ. Dar sa incluzi in relatiile interpersonale anumite metode, poate sa duca decat la o adancire a interdependentelor dintre cei implicati.

Din perspectiva manipulatului

1.Nevoia de a cunoaste situatiile susceptibile sa provoace manipulare

a) Deoarece 90% din activitatile noastre urmaresc scheme bine definite, este foarte usor pentru cei care le cunosc sa poata trimite mesaje de orientare inspre anumite directii dictate de ei.
b) Un alt caz este cel al lipsei de informatie care determina luarea unor decizii eronate, tocmai datorita bazei de pornire.

2.strategii pentru a evita posibile situatii de abuz
  • reperati abuzurile repetitive ale persoanelor din jurul vostru pentru a fi constienti, si deci apti sa le opriti.
  • Daca raportul de forte este in favoarea celeilate persoane, care nu va permite sa va aparati in mod deschis, mimati ca va supuneti.
  • Nu sperati intr-o relatie sincera si pozitiva (persoanele care manipuleaza nu se schimba foarte usor) si nu credeti in declaratiile “ adevarate si sincere”.
  • Invatati din tehnicile cunoscute/traite pentru a nu mai fi abuzati.
  • Creati-va un loc abstract pentru puterea personala pe care sa il pastrati si sa il imbunatatiti
  • Intelegeti ce poate fi schimbat in altii, in voi insiva iar pentru restul, invatati sa spuneti “Asta e!”.
  • Nu va povestiti toate esecurile, defectele sau alte astfel de aspecte deoarece unii pot profita de pe urma lor.
  • Nu exagerati cu neincrederea deoarece si aceasta poate fi folosita ca o arma impotriva voastra.
  • Pastrati documente in scris de la persoanele care nu sunt de incredere, mai ales legat de promisiuni.

Cele 8 principii fundamentale ale influentarii

Chiar daca in viata de zi cu zi sunt exercitate anumite tehnici, opt dintre procesele psihice umane au o putere ridicata. De exemplul, dorinta de a continua o activitate pe care o consideram pozitiva (persistenta), obiceiul de a ne referi la o experienta anterioara pentru a analiza un eveniment sau o propunere (compararea), grija cu care ne adresem unui expert cand avem nevoie de siguranta, dorinta de a trai in pace cu cei din jurul nostru. Banalitatea si ancorarea in cotidian le fac cu atat mai puternice. Chiar daca lista in care va fi prezentata nu este exhaustiva, aceste 8 principii sunt cunoscute pentru puterea lor, pentru simplitatea mecanismelor si pentru posiblitatea de fi folosite si intr-un sens pozitiv in relatiile interumane. Acestea sunt:

nevoia de persistenta

situatiile propice

schimbul reciproc

nevoia de securitate

frica de exculdere

gustul pentru exceptional

comparatia

tentatia inocentei

4.3.Rezistenta la manipulare

Mass-media si in special mijloacele audiovizuale au o influenta enorma pentru ca furnizeaza identitatile, aspiratile si ofera modele comportamentale noi.

Toate strategiile si tehnicile de manipulare sunt axate pe obtinerea controlului asupra comportamentului,gandirii sau sentimentelor subiectilor, intr-o anumita situatie sociala si pe parcursul unei anumite perioade de timp, in vederea castigarii unor avantaje substantiale pentru artizanii manipularii si in detrimetul celor controlati. Puterea superiora a manipulatorului isi are originea in plusul de informatie netransparenta pe care il detine, in deficitul resurselor de contracarare a manipularii de care dispune manipulatul si de vidul legislativ in materia sanctionarii

actelor de manipulare.Vine intrebarea : Care este cea mai buna cale pentru a rezista manipularilor?

Unele tehnici de rezistenta la manipulare se bazeaza pe exploatarea nevoilor fundamentale ale omului in sensul cufundrii individului in anonimat pentru a-l face mai docil si mai usor de manevrat. In viziunea cercetatorilor din domeniul psihologiei sociale ,exista numerose modalitati de educare a indivizilor pentru a putea rezista manipularii, care au la baza analiza strategiilor de remodelare a gandirii. Astfel, individul trebuie intai avertizat sa cunoasca mecanismele de manipulare a diverselor institutii si sisteme pentru ca apoi sa reziste dezinformarii si persiunii exercitate si sa nu le cada victima.

Rezistenta individului se poate face pe mai multe cai[42]:

izolarea totala a individului fata de societate dar omul este in primul rand o fiinta sociala iar aceasta solutie nu poate fi generalizata tuturor indivizilor.

O alta alternativa este ca individul sa traiasca in continuare in societate dar sa se detaseze emotional de anumite aspecte ale vietii.

Deoarece detasarea de societate pentru a evita orice contact prin intermediul caruia am putea fi manipulati e imposibila, iar pe de alta parte, implicarea totala, sincera si pasionala in viata sociala ne face vulnerabili la influenta artizanilor manipularii, singura solutie valabila ramane adoptarea unei pozitii de mijloc, de alternare a celor doua stari.

P.Zimbardo este de parere ca strategiile de rezistenta la manipulare se refera la:

identificarea discontinuitatilor De obicei, marile minciuni sunt ascunse sub un invelis de aparenta normalitate si totusi, 'camuflajul' nu poate fi niciodata perfect.

observarea normalitatii aparente. Pentru a avea succes, agentii de influenta trebuie sa actioneze in asa fel incat sa nu atraga atentia celor din jur, sunt foarte atenti sa nu le dea celorlalti ocazia sa observe ca 'nu se potriveste ceva'. Comportamentul civilizat, respectul si sentimentele de prietenie fata de cei din jur nu sunt echivalente cu a le acorda, neconditionat, o incredere absoluta.

sesizarea falsei similaritati. Pentru a ne feri de astefel de situatii este necesar sa analizam cu atentie comportamentul noului partener de relatie, sa vedem daca supraliciteaza intr-un anume context si de ce, sa facem diferenta intre ceea ce vorbeste sau promite si ceea ce face cu adevarat.

identificarea competentei aparente. Foarte multi manipulatori isi creeaza cu atentie o imagine de indivizi puternici, competenti, siguri pe ei insisi, destinata sa-i intimideze pe cei cu care vin in contact.

sesizarea confuziei emotionale. Artizanii manipularii apeleaza la anlogii false, la distorsiuni semantice, la etichetari retorice, in acest mod individul fiind impiedicat sa perceapa realitatea asa cum este.

gandirea de grup

structuri impersonale

Manipularea prin publicitate-din punctul de vedere al relatiilor publice

Campania Maggi

Ne aflam in fata raftului frigorific, pe care se insira cinsprezece palete de iaurturi ca o ispita dulce; cutii cu lapte si forme de pudding vrajesc scoarta cerebrala; putin mai incolo gasim zece sortimente de inghetata, de-a valma – stam asa si ne uitam si nu stim ce-ar trebui sa alegem, cu toata binecuvantata noastra libertate democratica de a alege. Viata noastra a devenit un test al multiplelor alegeri, care ne educa in spiritual incapacitatii de a decide. Cum ne hotaram, totusi, in cele din urma, chinuiti de stresul marfurilor, inundati de impulsuri? Din punct de vedere estetic, dupa ambalaj, dupa prezentare. Dupa scenografia produsului, dupa amintirea unui logo, a unei imagini de reclama, a unui spot publicitar. Un pur formalism, prin urmare, o stiinta nascocita cu ingeniozitate, mai mult chiar: o arta in sine. Individul degradat la stadiul de idiot al consumului, este victima strategiilor de punere in scena a expertilor in marketing, care ii predica suveranitatea consumatorului, aceeasi suveranitate interzicandu-i-o, insa, permanent. Psihologia marcilor are un singur scop: biografia consumatorului care nu atinge niciodata stadiul maturitatii.
Nici o biografie nu poate scapa culturii de manipulare a consumului. Deoarece vrem sa fugim de ea, in fiecare moment consumam deja opozitia noastra elaborata. Critica consumului devine ea insasi consum; critica marcilor, ea insasi marca; refuzul logo-ului un logo in sine.

Sunt lucruri in viata care ne fac fericiti, ne fac sa zambim. Lucruri simple, cum ar fi o vacanta cu prietenii, un film bun, o duminica alaturi de cei dragi, ne aduc intotdeauna mai multa placere in viata de zi cu zi.
Si nu este nimic nou cand spunem ca o mancare savuroasa
ne-a adus mai multa bucurie. Sunt acele retete delicioase care au un mic secret in spate, iar de cele mai multe ori ingredientul secret este multa dragoste pusa in prepararea lor.
MAGGI. Gatesti din toata inima[44]

Sub sloganul 'Urmeaza-ti inima si castiga!', Maggi si-a invitat in 2005 consumatorii sa lipeasca inima Maggi pe fereastra si sa astepte vizita uneia dintre cele trei caravane pentru a castiga zilnic pana la 1.000 euro. 80% din populatia urbana a primit in cutia postala pliantul campaniei ce contine inima Maggi, pe care consumatorul o poate decupa si lipi pe fereastra, cat si informatii detaliate despre campanie. Regulamentul mai prevedea ca cel care lipeste inima, trebuie sa aiba in casa produse Maggi sa castige.

Conceptul unic in Romania apartine retelei Nestle, fiind implementat anterior in Cehia. Nestle Romania a preluat ideea prin intermediul Agentiei de publicitate McCann Erickson pe componenta TV, radio, presa scrisa si outdoor, si a Agentiei Mercury Promotions pentru activarea in magazine si in orase, PR si direct marketing - drop mail.

Inimioarelor Maggie au scos in evidenta o problema fundamentala a societatii romanesti - speranta romanului de rand de a-ti schimba viata printr-un 'miracol' sau o minune a destinului. Din pacate pentru multi dintre romani 100 mil.lei (cca. 3000 de euro) este un vis indepartat. Uneori, disperarea acestor oameni se exprima prin lipsa oricarei legaturi cu rationalul, atunci cand acestia lipesc nu unul, ci 4-5 abtibilduri pe acelasi geam, dar si atunci cand amplasarea ferestrelor este de asa natura incat caravana nu ar putea trece prin dreptul lor si, totusi, acesti oameni se incapataneaza sa-si 'semneze' apartenenta la saracie. Pentru a demonstra acest lucru citez cateva pareri ale unor oameni prinsi in magia Maggi:

'M-am lasat convinsa de vecini. Daca nu aveau ei, nu-mi puneam nici eu' (Vasile Cernat, electrician, Gheorghieni)

'Nu cred ca am sanse sa castig, dar ce ma costa? E cel mai comod tip de campanie - nu tu taloane, nu tu expedieri de plicuri' (Victoria Bontea, coafeza, Marasti

'Nevasta-mea spera la castig, eu nu. Ii clar ca ne-o fraierit sa le facem reclama' (Marius Ghile, economist, Manastur) :(sursa editorialul Clujeanul)

In ce a existat manipularea?

Consumatorii, sub efectul unor astfel de reclame in avalansa, cumpara de multe ori lucruri de care nu au nevoie. Sunt tentati si cu calitatile superiore ale unui produs, dar care se reflecta si in pretul mult mai crescut decat al produselor similare. Reclama isi propune sa domine si chiar sa manipuleze publicul, prin crearea sau accentuarea unor dorinte, in masura sa il determine sa achizitioneze produsele si serviciile oferite de cel care a comandat mesajul respectiv .

Consumatorul de reclame din Romania nu este educat in domeniul strategiilor de marketing. Criteriile de decizie ale populatiei in aceasta zona sunt influentate de ignoranta, saracie si dorinta de imbogatire peste noapte. In viziunea sociologilor, un exemplu concludent este campania de promovare a produselor Maggi. Publicul tinta a celor de la Maggi a fost in primul rand cel al GOSPODINELOR, tipul de femeie care dupa 8 ore de munca istovitoare ajunge acasa si se apuca de gatit pentru familie. Acesta femeie face parte din categoria acelor persoane care au un castig minim si pentru care un astfel de castig ar fi bine venit. Stimularea prin acordarea de premii in bani - mai degraba decat prin apelul la brand - este sfanta. Functioneaza in special in randul gospodinelor.

Campania a mers foarte bine si a adus popularitate brandului, transformand Romania, intr-o luna, intr-un imens panou publicitar gratuit. Publicitatea facuta de Maggi a fost una de success - s-a profitat de spatii gratuite de publicitate. Conceptul Maggi a fost unic pe piata romaneasca. S-a apelat la marketing direct -  in casuta postala, pliantul campaniei ce contine inimioara, ce putea fi  decupata si lipita apoi pe fereastra. Zilnic, caravane Maggi circulau prin intreaga tara si ofereau premii. Acesta campanie a dus la maximizarea castigurilor pentru cei de la Nestle

Categoria

Inainte

Dupa

Crestere

Condimente

Supe deshidratate

Cuburi concentrate

Bors

Mustar



Simbolul - inima a fost bine ales, aducand in prim-plan valorile familiei, caldura, iubirea, grija, toate aceste valori fiind transferate automat si brandului Maggi, care s-a axat asadar pe latura afectiva. Nestle, compania care detine Maggi, nu a mizat pe o legatura directa intre branduri, Maggi promovandu-se mereu ca un brand autonom, fara nicio legatura cu Nestle. Afisele sunt : rosu cu galben sa sara in evidenta si sa iti ramana imprimat numele in memoriesubliminale real.

Ce semnifica culorile?

Rosu: da senzatia de caldura, excita, irita, provoca, incita la actiune, stimuleaza intelectual, provoca neliniste, da senzatia de apropiere, mobilizeaza.

Galben: creeaza senzatia de intimitate, provoca satisfactie, admiratie, infiorare, veselie, stimuleaza vederea, calmeaza, stimuleaza starea de vigilenta, sporeste capacitatea de mobilizare si concentrare a atentiei, predispozitie la comunicabilitate.

Maggi reuneste o gama mai larga de produse, brandul este imprumutat pentru diverse tipuri de produse pentru gatit si din zona adiacenta. In ceea ce priveste preturile practicate, Maggi nu este un brand ce mizeaza pe 'ieftin'; nu vinde niciodata pretul, ci o serie de caracteristici - calitate, siguranta, gust. Promovarea induce aceste caracteristici tocmai prin atitudinea creata in relatia cu brandul - protectie pentru familie, afectivitate si alte valori umane.

8000 de lalele MAGGI, pentru doamne, de ziua lor

Promoterii Maggi au surprins toate doamnele pe care le intalneau cu mica atentie pregatita de Maggi. Fiecare doamna a primit cate o mostra Maggi Appetit (condimentul pudra lansat de Maggi pe 15 ianuarie), un carnetel de cumparaturi si o lalea galbena sau rosie – culorile brandului Maggi!
De 8 Martie, fiecare femeie trebuie sa se simta speciala! Este o zi in care fiecare femeie iti doreste sa primeasca un cadou! Acesta a fost gandul care a nascut actiunea de astaziAnca Beta, Brand Manager Maggi
.

Nu se poate evita in analiza acestui fenomen efectul subliminal asupra trecatorului al acestor inimi puse pe geamurile blocurilor. Psihologul Aurora Liiceanu este de parere ca 'aceasta campanie este in mod clar reclama indirecta pentru toti cei care trec pe drum chiar daca se afla in masini sau pe jos. Ei sunt influentati in mod indirect de toti stimulii vizuali din aspectul urban, daramite de o campanie controlata care are in vedere promovarea unui brand comercial.
In momentul cand vezi acest numar imens de inimi pe geamuri, in urma unei deductii logice fara sa vrei ajungi sa te intrebi ce este cu acest concurs si, influentat de ceilalti, iei o decizie asemanatoare.
Se poate observa in mod clar faptul ca romanii nu au in nici un fel gandire critica

Ce zic specialistii?

'Este de impact, este inovativa pentru Romania, insa am mai vazut afara o campanie similara la o marca de cafea. La capitolul imagine, m-au surprins: daca pana acum Maggi insemna pentru mine un spirit conservator, acum acest lucru s-a schimbat, pentru ca au facut ceva curajos', a declarat Bogdan Naumovici, director de creatie regional pe Europa Centrala si de Est al agentiei 'Leo Burnett'.

'E foarte puternica, are priza mare la public. E de o efervescenta spectaculoasa', spunea Mihaela Rus, directorul agentiei Vitrina Advertising.

'Oamenii si-au transformat ferestrele in panouri publicitare', transeaza problema Andi Moisescu, realizatorul emisiunii 'Marca inregistrata' de la ProTV, care marturiseste ca nu se astepta la un asemenea succes al actiunii.

Graffiti BBDO 'Nu comentam campaniile concurentei. Atata doar ca am auzit ca nu e un concept original, ci unul importat', subliniaza Raluca Burileanu, responsabilul de PR al agentie.

De ce ne aminteste campania?

Campania Maggi seamana cu de una dintre putinele manifestari ale solidaritatii la romani La timpul prezent: o promotie, o actiune de stimulare a vanzarilor derulata de Maggi, divizie a concernului alimentar multinational Nestlé. Cine cumpara produse Maggi si isi lipeste acasa in geam sigla Maggi, cea in forma de inima, poate castiga pana la 1.000 de euro! De ajuns sa fie acasa cand il depisteaza echipa Maggi si sa-i prezinte acesteia dovada achizitiei. La timpul trecut: a fost o actiune subversiva, intreprinsa intre 16 si 21 decembrie, la Timisoara, si, pe cat se pare, si in alte orase-martir. Unul dintre multele apeluri anonime transmise la Europa Libera ii indemna pe cetatenii ramasi in case sa isi arate protestul fata de regim si sustinerea fata de revolta din strada

aprinzand pur si simplu o lumanare in fereastra, o data cu lasarea serii. Inapoi in prezent. Pe zi ce trece, apar tot mai multe inimioare Maggi in ferestrele blocurilor. Cartierele proletare au fost complet pavoazate cu blazonul cardiac. Dincolo de speranta de a castiga banii, fiecare dintre cei care se straduiesc sa-si lipeasca inimioara in geam participa la un mare ritual colectiv de desprimavarare. O mare forta anonima, insumata din vointe individuale, o flacara insumata din palpairi firave, aarea sa pregateasca parjolul istoric Din pacate, actiunea 'Lumanarea' avea un viciu, mai mult sau mai putin calculat: ferestrele protestatarilor deveneau tinte pentru lunetele 'teroristilor'. Revenind in actualitate, sa observam ca lipitorii de inimi abia iti doresc sa ajunga tinta 'lunetistilor' Maggi din strada.

Marea revenire

Dupa ce in 2005 a derulat, cu mare succes, cea mai complexa campanie de promovare a marcii Maggi, sub sloganul 'Urmeaza-ti inima si castiga!', Nestlé Romania revine anul urmator cu o noua provocare: o campanie promotionala in care premiile si sansele de castig se dubleaza.

In perioada 06 martie - 12 mai 2006, Nestlé Romania a readus in atentia consumatorilor din intreaga tara inima Maggi si castiguri duble fata de anul trecut, deoarece an 2006 'Inima Maggi revine acasa, de 2 ori mai pretiosa! '.[48]

Campania a fost aporximativ la fel, mergandu-se pe aceeiasi idee: trimiterea prin posta a inimioarelor.


Lipeste inima Maggi pe fereastra casei tale, asteapta vizita caravanelor Maggi si poti castiga zilnic pana la 2000 Euro.

Concluzii

Am urmarit pe parcursul acestei lucrari sa demonstrez ca manipulare exista oriunde in jurul nostru. Ceea ce am urmarit pe parcursul acestei lucrari a fost sa arat ca manipularea exista indiferent daca suntem sau nu constienti de ea. Am aratat acest lucru prin evidentierea tehnicilor folosite de mass-media pentru a manipula opinia publica.. Diversificarea permenenta a surselor de concepere si difuzare de mesaje,a condus la o practica manipulativa care are la baza coduri precise, dar identificabile numai de ’’profesionisti’’ si total inaccesibile celor neinitiati in acest domeniu.

Mijloacele prin care se poate efectua manipularea sunt numeroase, atat verbale, cat si

non-verbale. Informatiile lansate de presa scrisa, preluate si amplificate de televiziuni reusesc sa manipuleze publicul prin unghiul lor de abordare, favorabil proprietarilor de mass-media.

Cel supus manipularii se poate proteja daca el cunoaste metodele prin care se poate incerca inselarea sa. De aceea, modalitatile de manipulare sunt, in primul rand, contracarabile la nivel

individual Modurile de a manipula sunt caracteristice atat barbatilor cat si femeilor. Ce poti face daca simti ca esti manipulat ? In primul rand trebuie sa constientizezi aceasta problema si sa incerci sa nu mai fi atat de dependent de celalalt. Incearca sa iti dai seama cum sa faci sa te descurci de unul singur, care sunt lucrurile cu adevarat importante pentru tine. Incearca sa iti recastigi increderea in propriile capacitati.

Nu puteam evita manipularea ci doar sa fim constienti de prezenta ei. Dar datorita nivelului de educatie din Romania majoritatea populatiei nu este constienta de acest lucru. Cum sa isi imagineze acea persoana care vine obosita dupa 8 ore de munca istovitoare si vrea sa se relaxeze ca filmul in care ea, dragalasa si nebunatica. ajunge sa-l modeleze pe el, tocilar neatragator, intr-un Adonis al timpurilor moderne..spre sfarsit totul se rastoarna; nimic nu este ceea ce pare: relatia era proiect de diploma, partenerul era sculptura, iubirea devine instrument de manipulare iar manipularea devine data eficienta in mainile artistului ce viseaza sa transforme lumea. Manipularea se petrece in mult mai multe cazuri si in mult mai multe forme decat am fi dispusi sa admitem.

Omul de rand are nevoie ca un film din acesta sa ii prezinte o lume fantastica, in mare masura, eroi inzestrati cu calitati exceptionale si vizibile cu usurinta, pe care sa ii poata lua ca reper

aspirational apartinand mai mult lumii fantasmelor decat realitatii crude, de cele mai multe ori. Corespondentii lui Fat-Frumos, Ileanei Cosanzenei si Zmeilor.. In timpurile noastre, dezvoltarea extraordinara a mass-mediei si informaticii, explozia de mijloace ale comunicarii in masa ne pune pe umeri, noua, oamenilor care suntem preocupati si de alte lucruri decat de hrana de zi cu zi, responsabilitati suplimentare fata de cele avute pana acum cativa ani, care ar fi bine sa se concretizeze in instruire personala pentru a putea intelege cat mai corect lumea in care traim.

La ce se rezuma, de fapt, manipularea? La transmiterea unor informatii captusite cu argumente pe gustul publicului tinta.

O forma de manipulare este insasi discutia despre manipulare

Bibliografie

  1. ARNAULD du Moulin de Labarthete, Manipularea in relatiile publice, Editura Antet, Bucuresti, 2003
  2. BURZARNESCU, Stefan, Sociologia opiniei publice
  3. COMAN, Cristina, Relatiile publice si mass-media,Editura Polirom, Iasi, 2004
  4. CRISAN, Corina, Manipularea opiniei publice prin televiziune, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2000
  5. CHARAUDEAU, Patrick, GHIGLIONE, Rodolphe, Talk show-ul Despre libertatea cuvantului ca mit, Editura Polirom, Iasi, 2005
  6. CHELCEA, Septimiu, Opinia publica, strategii, Persuasiune si manipulare, Editura Ecomica, Bucuresti, 2006
  7. DOBRESCU, Paul, BARGAOANU, Alina, Puterea fara contraputere, Editura BIC ALL, Bucuresti, 2000
  8. DOBRESCU, Paul, BARGAOANU, Alina, Mass media si societatea, Editura SNSPA, Bucuresti, 2001
  9. FICEAC, Bogdan, Tehnici de manipulare, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006
  10. GHEORGHE, Virgilius, Fata nevazuta a televiziunii, Efectele televiziunii asupra mintii umane si despre cresterea copiilor in lumea de azi (vol.1), Editura Prodromos, Bucuresti, 2006
  11. HERJEU, Radu, Oglina miscatoare, Tehnici de propagana, manipulare si persuasiune, Televiziune, societate si cultura, Editura Fundatia Romania de maine, Bucuresti, 2000
  12. KAPFERER, Jean-Noel, Zvonurile cel mai vechi mijloc de informare, Editura Humanitas, Bucuresti, 2006
  13. LUMINOSU, Doru, Opinia publica-sursa si scop in manipulare, Editura A 92, Iasi, 1996
  14. NICOLA, Mihaela, PETRE, Dan, SNSPA,Facultatea de Comunicare si Relatii Publice, Bucuresti, 2001
  15. POPA, Alin, Comunicare si manipulare prin publicitate, Editura Univ.Lucian Blaga, Sibiu, 2001
  16. SALAVASTRU Constantin, Teoria si practica argumentarii, Editura Polirom, Iasi, 2003
  17. SELZS, Gerard, Minciuni mass-media, Editura SCRIPTA, Bucuresti, 1992
  18. STAN, Sonia Cristina, Manipularea prin presa, Editura Humanitas, Bucuresti, 2004
  19. STRAVE, Ion, Reconstructia societatii romanesti prin audiovizual, Editura Nemira,Bucuresti, 2004
  20. STOEZEL, Jean, GIRARD, Alain, PECHER i.trad.,Sondajele de opinie publica Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1976
  21. SELARU, Vasile, COMAN, Claudiu, Comunicarea intre informare si manipulare, Dresori si vanzatori de cai verzi, Editura ALL BECK, Bucuresti, 2005
  22. TEODORESCU, Gheorghe, BEJAN, Petru, Relatii Publice Si Publicitate Discurs. Metoda. Interpretare, Editura Fundatiei Axis, Iasi, 2004


http://iulianews.blogspot.com/2006/09/manipularea.html

Bogdan Ficeac, Tecnici de manipulare, C.H. Beck, Bucuresti, 2006, pp. 12-13

Constantin Salavastru, Teoria si practica argumentarii,Polirom, Iasi, 2003, p.255

Apud, Stefan Buzarnescu, Sociologia opiniei publice, Univ. Al.I.Cuza, Iasi, 1992, pp.67-96

Teoria angajamentului a inceput-o Kurt Lewin imediat dupa ce s-a declansat Razboiul Rece, dar moartea prematura nu i-a permis sa continue.Ulterior, in 1971, Charles Kiesler a pus bazele a ceea ce a numit el psihologia angajamentului.

Ibidem pp. 26-28

http://www.anamariapress.ro/istoric.htm

Public opinion, dar se considera ca J.J. Rousseau a folosit pentru prima oara termenul l’opnion publigue, in anul 1744.

Apud Paul Dobrescu, Alina Bargaoanu, Mass media, Puterea fara contraputere , Bic All,Bucuresti, 2000

Septimiu Chelcea, Opnia publica: Strategii,Persuasiune si Manipulare ,Economia, Bucuresti, 2006 , p.39

Doru Lumisosu, Mihai Gheorghe, Surse si scop in manipulare, A 92, Iasi, 1996, pp.90-91

Ibidem, pp. 92-95

Ibidem, pp.100-106

J.Stoetzel,A.Girard, Sondajele de opinie publica, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1976.p.243

Op.cit.p.114

Sonia Cristina, Stan, Manipularea prin presa, Humanitas, Bucuresti, 2004, pp. 35-36

http://www.cadranpolitic.ro/view_article.asp?item=534&title=Presa,_%C3%AEntre_manipulare_%C5%9Fi_deontologie

Ibidem, p. 38

Patrick Charaudeau, Rodolphe Ghiglione, Talk show-ul Despre libertatea cuvantului ca mit, Polirom, Iasi, 2005, p.24

apud, Corina Crisan, Manipularea opiniei publice prin televiziune, Dacia, Cluj Napoca, 2000, p.45

apud Ion Stravate, Reconstructia societatii romanesti prin audiovizual, Nemira, Bucuresti, 2004, p. 45-47

op. cit. pp. 22-23

apud Gheorghe Virgilius, Fata nevazuta a televiziunii, Revratirea lumii sau de ce nu mai vrem sa ne desprindem de televizor, Prodomos, Bucuresti, 2006, p 61

Philippe Breton, Manipularea cuvantului, Institutul European, Iasi, 2005, p. 67

Ion Strave, Reconstructia societatii romanesti prin audiovizual, Nemira, 2004, p. 88

apud, Patrick Charaudeau, Rodolphe Ghiglione, op. cit., p. 52

Virgiliu Gheorghe, Efectul televiziunii asupra mintii umane si despre cresterea copiilor in lumea de azi, Prodromos, Bucuresti, 2005, p.69

http://www.fotografia.ro/index.php?cms/=3&news/d=82&PHPSESSID=CDFCA2351a934d928242219cd10

Cornelia Bacos, Rolul imaginii asupra mentalitii colective”, revista Societate si Cultura, nr.3, 1992,p.23

Radu Herjeu, Oglinda miscatoare, Tehnici de propaganda, manipulare si persuasiune, Televiziune, societate si cultura, Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, pp.99-101

apud Corina-Crisan, Modele de manipulare prin televiziune si instrumentele lor, Dacia, Cluj-Napoca, 2000,p76-80

Jean-Noel Kapferer, Zvonurile:cel mai vechi mijloc de informare,Humanitas, Bucuresti, p45

apud, Sonia Cristina Stan, Manipularea prin presa, Humanitas, Bucuresti, 2004, p.23

apud,ibidem p.57

ibidem, p 26

ibidem , pp. 30-32

Cristina Coman, Relatii Publice Si Mass-Media,Polirom, Iasi, 2005,p.59

op.cit, Philippe Breton, Manipularea cuvantului, Institutul European, Iasi, 2005, p 67

http://ro.altermedia.info/antisistem/idiotul-consumului_3030.html

http://www.nestle.ro/nestle_brand_maggi.asp

http://www.businessmagazin.ro/articole/Efectele-promotiei-4710-1.html

http://www.iqads.ro/stire_6577/8000_de_lalele_maggi__pentru_doamne__de_ziua_lor.html




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate