Metodologia cercetarii stiintifice in management Anul: II, Grila

Universitatea "Spiru Haret"

Facultatea de Management Financiar Contabil Constanta

Specializarea: Management Anul: II

Disciplina: Metodologia cercetarii stiintifice in management

Capitolul  1

1. Cunostiintele stiintifice au proprietatea de a se:

a) acumula si perima

b) acumula si dispersa

c) acumula si multiplica necontenit

2. Definitia conform careia: " stiinta este orice cunoastere care s-a maturizat suficient de mult pentru a putea fi predata ca disciplina in invatamantul superior" ii apartine lui:

a) Tadeusz Katorbinski

b) Albert Einstein

c) Hans Selye

3. Definitia conform careia: " stiinta este incercarea de a face diversitatea haotica a experientelor noastre senzoriale sa corespunda unui sistem de gandire uniform din punct de vedere logic" ii apartine lui:

a) Tadeusz Katorbinski

b) Albert Einstein

c) Hans Selye

4. Revolutia stiintifica se datoreaza mai ales unor procese

a) externe ale stiintei

b) diverse ale stiintei

c) interne ale stiintei

5. In cadrul revolutiei stiintifice un proces intern al stiintei il reprezinta "diferentierea", care poate fi definita ca fiind:

a) un proces de separare a unor domenii dintr-un sistem teoretic si constituirea lor ca domenii specializate, de sine statatoare, cu obiect, metoda si limbaje separate, proprii

b) un proces de interconexiune intre domenii dintr-un sistem teoretic si constituirea lor ca domenii specializate, de sine statatoare, cu obiect, metoda si limbaje separate, proprii

c) un proces bazat pe interconexiunile dintre stiinte  si consta in imprumutarea reciproca a metodelor si limbajului in scopul aplicarii acestora in cercetarea obiectului altei stiinte

6. In cadrul revolutiei stiintifice un proces intern al stiintei il reprezinta "integrarea", care poate fi definita ca fiind:

a) un proces de separare a unor domenii dintr-un sistem teoretic si constituirea lor ca domenii specializate, de sine statatoare, cu obiect, metoda si limbaje separate, proprii

b) un proces de interconexiune intre domenii dintr-un sistem teoretic si constituirea lor ca domenii specializate, de sine statatoare, cu obiect, metoda si limbaje separate, proprii

c) un proces bazat pe interconexiunile dintre stiinte  si consta in imprumutarea reciproca a metodelor si limbajului in scopul aplicarii acestora in cercetarea obiectului altei stiinte

7. Impreuna cu principiile clasice fundamentale, cum sunt: rationalitatea, eficienta, echilibrul-dezechilibrul, concurenta etc., stiinta economica s-a imbogatit cu noi concepte si teorii cum ar fi:

a) teoria modelelor si teoria echitatii

b) teoria jocurilor si teoria haosului

c) teoria sistemelor si teoria justitiei

8. Un proces major in stiintele economice il reprezinta cresterea aplicarii in cercetarea fenomenelor economice a:

a) matematicii

b) microeconomiei

c)macroeconomiei

9. Un proces de mare amploare in stiintele economice il constituie promovarea cercetarilor:

a) stiintifice si economice

b) experimentale si complexe

c) interdisciplinare si multidisciplinare

10. Stiinta economica este marcata de o puternica ambiguitate, osciland undeva intre:

a) stiintele dure ale naturii si stiintele umane

b) stiintele dure ale naturii si stiintele exacte

c) stiintele umane si stiintele exacte

11. In marea lor majoritate, economistii accepta transformarea stiintelor economice in:

a) stiinte importante

b) stiinte exacte

c) stiinte diverse

12. Una dintre cele trei mari provocari ale stiintei economice se refera la:

a) asigurarea dezvoltareii economice si obtinerea unui standard de viata conform cu demnitatea umana, pentru o mare parte a lumii

b) asigurarea pentru lumea dezvoltata, a tranzitiei de la cresterea economica mai accentuata, la o crestere economica modica

c) trecerea in cazul tarilor ex-socialiste de la economia de piata la sistemul economiei planificate centralizat

13. Una dintre cele trei mari provocari ale stiintei economice se refera la:

a) asigurarea dezvoltarii economice si obtinerea unui standard de viata conform cu demnitatea umana, pentru o mica parte a lumii

b) asigurarea pentru lumea dezvoltata, a tranzitiei de la cresterea economica modica, la o crestere economica mai accentuata

c) trecerea in cazul tarilor ex-socialiste de la economia de piata la sistemul economiei planificate centralizat

14. Una dintre cele trei mari provocari ale stiintei economice se refera la:

a) asigurarea dezvoltarii economice si obtinerea unui standard de viata conform cu demnitatea umana, pentru o mica parte a lumii

b) asigurarea pentru lumea dezvoltata, a tranzitiei de la cresterea economica mai accentuata, la o crestere economica modica

c) trecerea in cazul tarilor ex-socialiste de la sistemul economiei planificate centralizat la economia de piata

15. Lucrarea de referinta in cercetarea economica "Principia Oeconomica" in care se  schiteaza o solutie originala pentru iesirea din impasul metodologic in care se afla stiinta economica a fost scrisa de catre cercetatorul:

a) Tudorel Postolache

b) Anghel N. Rugina

c) Nicolae N. Constantinescu

16. "Tabela de orientare pentru stiinta economica" conform careia sunt cercetate simultan dezechilibrul si echilibrul economic a fost elaborata de catre cercetatorul :

a) Tudorel Postolache

b) Anghel N. Rugina

c) Nicolae N. Constantinescu

17. "Metoda integrala de cercetare a vietii economice" a fost elaborata de catre cercetatorul roman:

a) Tudorel Postolache

b) Anghel N. Rugina

c) Nicolae N. Constantinescu

18. "Metoda integrala de cercetare a vietii economice" elaborata de catre savantul Nicolae N. Constantinescu include si:

a) modelarea economico-matematica

b) modelarea economico- financiara

c) modelarea economico-statistica

19. "Metoda integrala de cercetare a vietii economice" include cerinta cunoasterii profunde continue a mecanismelor care stau la baza:

a) tuturor proceselor economice

b) tuturor fenomenelor economice

c) tuturor proceselor si fenomenelor economice

20. "Metoda integrala de cercetare a vietii economice" precizeaza in mod expres, nevoia implinirii organice a analizei cantitative cu:

a) experienta si teoria

b) decizia si evaluarea

c) analiza cantitativa

21. "Metoda integrala de cercetare a vietii economice" presupune utilizarea unor procedee care trebuie sa serveasca, in mod eficare, atat la cercetarea cantitativa cat si la cea calitativa a procesului economic. Aceste procedee sunt:

a) statistice si matematice

b) experimentale si empirice

c) simple si complexe

22. Macromodelul economiei romanesti de tranzitie a fost elaborat de catre cercetatorul:

a) Emilian Dobrescu

b) Tudorel Postolache

c) Anghel N. Rugina

Capitolul  2

23. Cunoasterea stiintifica poate fi usor diferentiata de cunosterea comuna sub "aspectul formei":

a) cercetarea stiintifica se concretizeaza si circula mai ales sub forma unor teorii stiintifice in timp ce cunoasterea comuna este un conglomerat de cunostiinte practice, aplicative

b) cercetarea stiintifica este organizata si elaborata iar cercetarea comuna ajunge la adevaruri riguroase si controlabile

c) cercetarea stiintifica dispune de criterii si tehnici de verificare a adevarului iar cunoasterea comuna se bazeaza pe modalitatea de verificare a ipotezelor (incercarea)

24. Cunoasterea stiintifica poate fi usor diferentiata de cunosterea comuna sub "aspectul metodei":

a) cercetarea stiintifica se concretizeaza si circula mai ales sub forma unor teorii stiintifice in timp ce cunoasterea comuna este un conglomerat de cunostiinte practice, aplicative

b) cercetarea stiintifica este organizata si elaborata iar cercetarea comuna ajunge la adevaruri riguroase si controlabile

c) cercetarea stiintifica dispune de criterii si tehnici de verificare a adevarului iar cunoasterea comuna se bazeaza pe modalitatea de verificare a ipotezelor (incercarea)

25. Cunoasterea stiintifica poate fi usor diferentiata de cunosterea comuna sub "aspectul procedeelor de verificare a ipotezelor":

a) cercetarea stiintifica se concretizeaza si circula mai ales sub forma unor teorii stiintifice in timp ce cunoasterea comuna este un conglomerat de cunostiinte practice, aplicative

b) cercetarea stiintifica este organizata si elaborata iar cercetarea comuna ajunge la adevaruri riguroase si controlabile

c) cercetarea stiintifica dispune de criterii si tehnici de verificare a adevarului iar cunoasterea comuna se bazeaza pe modalitatea de verificare a ipotezelor (incercarea)

26. Cunoasterea stiintifica poate fi usor diferentiata de cunosterea comuna sub "aspectul limbajului":

a) cercetarea stiintifica se concretizeaza si circula mai ales sub forma unor teorii stiintifice in timp ce cunoasterea comuna este un conglomerat de cunostiinte practice, aplicative

b) cercetarea stiintifica este organizata si elaborata iar cercetarea comuna ajunge la adevaruri riguroase si controlabile

c) cercetarea stiintifica utilizeaza un limbaj specializat superior in mare masura deosebit de limbajul obisnuit, specific cunoasterii comune

27. Procesele de cunoastere empirica se structureaza, in special, in :

a) senzatii, perceptii si reprezentari

b) senzatii, perceptii si axiome

c) senzatii, perceptii si teorii

28. Cunoasterea stiintifica cere ca o teorie sa satisfaca mai multe exigente elementare, printre care:

a) sa aiba coerenta legica

b) sa aiba coerenta logica

c) sa aiba coerenta faptica

29. Cunoasterea stiintifica cere ca o teorie sa satisfaca mai multe exigente elementare, printre care:

a) sa fie deductibila

b) sa fie aleatoare

c) sa fie ireductibila

30. Cunoasterea stiintifica cere ca o teorie sa satisfaca mai multe exigente elementare, printre care:

a) sa fie nesaturata

b) sa fie complexa

c) sa fie saturata

31. Cunoasterea stiintifica cere ca o teorie sa satisfaca mai multe exigente elementare, printre care:

a) sa fie verificabila

b) sa fie aplicabila

c) sa fie importanta

32. Teoria economica indeplineste o serie de functii, cum sunt:

a) functia matematica

b) functia explicativa

c) functia statistica

33. Teoria economica indeplineste o serie de functii, cum sunt:

a) functia principala

b) functia predictiva

c) functia secundara

34. Teoria economica indeplineste o serie de functii, cum sunt:

a) functia principala

b) functia rezumativa

c) functia matematica

35. Procesul de solutionare a unei probleme economice se realizeaza pe baza unui demers:

a) critic - valorizator

b) critic - conex

c) critic - convex

36. Procesul de solutionare a unei probleme economice se realizeaza pe baza unui demers:

a) creator - constructiv

b)creator - aleator

c) creator - nedefinit

37. Lucrarile cu autoritate stiintifica, de consacrare sunt:

a) studiul stiintific, articolul stiintific, referatul stiintific

b) eseurile stiintifice, notele de lectura, comentariile si recenziile

c) monografia, tratatul, enciclopediile si dictionarele

38. Lucrarile cu autoritate stiintifica, de consacrare sunt:

a) studiul stiintific, articolul stiintific, referatul stiintific

b) eseurile stiintifice, notele de lectura, comentariile si recenziile

c) tratatul, manualul, manualele universitare

39. Lucrarile pre si postconsacrare, vizand verificarea ipotezelor existente si formularea de noi ipoteze si directii de cercetare sunt:

a) monografia, tratatul, enciclopediile si dictionarele

b) eseurile stiintifice, teza de doctorat si lucrarea de licenta

c) studiul stiintific, memoriul stiintific, referatul stiintific

40. Lucrarile pre si postconsacrare, vizand verificarea ipotezelor existente si formularea de noi ipoteze si directii de cercetare sunt:

a) monografia, tratatul, enciclopediile si dictionarele

b) eseurile stiintifice, teza de doctorat si lucrarea de licenta

c) studiul stiintific, articolul stiintific, referatul stiintific

41. Lucrarile de popularizare a literaturii stiintifice sunt:

a) monografia, tratatul, enciclopediile si dictionarele

b) studiul stiintific, memoriul stiintific, referatul stiintific

c) eseurile stiintifice, teza de doctorat si lucrarea de licenta

42. Lucrarile de popularizare a literaturii stiintifice sunt:

a) monografia, tratatul, enciclopediile si dictionarele

b) studiul stiintific, memoriul stiintific, referatul stiintific

c) notele de lectura, comentariile si recenziile

43. Cercetarea stiintifica fundamentala

a) are ca scop principal acumularea de noi cunostiinte privind aspectele fundamentale ale fenomenelor si faptelor observabile,  fara sa aiba in vedere o aplicatie deosebita sau specificata

b) este o activitate de investigare originala in scopul acumularii de noi cunostiinte, dar orientata in principal spre un scop sau obiectiv practic specific

c) este o activitate sistematica in care se folosesc cunostiintele existente acumulate de pe urma cercetarii si/sau a experientei practice in vederea lansarii in fabricatie de noi materiale, produse si dispozitive, introducerea de noi procedee, sisteme si servicii sau imbunatatirea substantiala a celor deja existente.

44. Cercetarea stiintifica aplicativa

a) are ca scop principal acumularea de noi cunostiinte privind aspectele fundamentale ale fenomenelor si faptelor observabile,  fara sa aiba in vedere o aplicatie deosebita sau specificata

b) este o activitate de investigare originala in scopul acumularii de noi cunostiinte, dar orientata in principal spre un scop sau obiectiv practic specific

c) este o activitate sistematica in care se folosesc cunostiintele existente acumulate de pe urma cercetarii si/sau a experientei practice in vederea lansarii in fabricatie de noi materiale, produse si dispozitive, introducerea de noi procedee, sisteme si servicii sau imbunatatirea substantiala a celor deja existente.

45. Cercetarea si dezvoltarea

a) are ca scop principal acumularea de noi cunostiinte privind aspectele fundamentale ale fenomenelor si faptelor observabile,  fara sa aiba in vedere o aplicatie deosebita sau specificata

b) este o activitate de investigare originala in scopul acumularii de noi cunostiinte, dar orientata in principal spre un scop sau obiectiv practic specific

c) este o activitate sistematica in care se folosesc cunostiintele existente acumulate de pe urma cercetarii si/sau a experientei practice in vederea lansarii in fabricatie de noi materiale, produse si dispozitive, introducerea de noi procedee, sisteme si servicii sau imbunatatirea substantiala a celor deja existente.

Capitolul  3

46. Unul dintre principiile generale ale managementului cercetarii stiintifice este "Principiul managementului participativ" care presupune:

a)  cercetatorii pot sa influenteze, sa determine eficienta muncii in proportii mult mai mari decat in cazul muncii fizice si al muncii intelectuale obisnuite

b) cumularea pregatirii, vocatiei si chemarii, a capacitatii de vointa cu stimulente corespunzatoare privind o buna remunerare, o buna cointeresare la rezultate

c) luarea in considerare atat a eficientei interne, in cadrul echipei sau al institutului, cat si a eficientei externe, adica a efectelor, a costurilor si profitului ce se obtin de la beneficiari

47. Unul dintre principiile generale ale managementului cercetarii stiintifice este "Principiul motivarii cercetatorilor si personalului auxiliar din cercetarea stiintifica" care presupune:

a) cercetatorii pot sa influenteze, sa determine eficienta muncii in proportii mult mai mari decat in cazul muncii fizice si al muncii intelectuale obisnuite

b) cumularea pregatirii, vocatiei si chemarii, a capacitatii de vointa cu stimulente corespunzatoare privind o buna remunerare, o buna cointeresare la rezultate

c) luarea in considerare atat a eficientei interne, in cadrul echipei sau al institutului, cat si a eficientei externe, adica a efectelor, a costurilor si profitului ce se obtin de la beneficiari

48. Unul dintre principiile generale ale managementului cercetarii stiintifice este "Principiul eficientei" care presupune:

a) cercetatorii pot sa influenteze, sa determine eficienta muncii in proportii mult mai mari decat in cazul muncii fizice si al muncii intelectuale obisnuite

b) cumularea pregatirii, vocatiei si chemarii, a capacitatii de vointa cu stimulente corespunzatoare privind o buna remunerare, o buna cointeresare la rezultate

c) luarea in considerare atat a eficientei interne, in cadrul echipei sau al institutului, cat si a eficientei externe, adica a efectelor, a costurilor si profitului ce se obtin de la beneficiari

49. Sistemul managementului in cercetarea stiintifica este alcatuita din patru subsiteme, intre care "Subsistemul organizatoric":

a) este alcatuit din doua categorii de organizare: una formala si una informala

b) desemneaza totalitatea datelor, existente intr-o unitate de cercetare stiintifica in vederea asigurarii  posibilitatii de urmarire si indeplinirea obiectivelor de cercetare

c) asigura conceperea si materializarea unui tot coerent de decizii in cadrul institutului sau centrului de cercetare stiintifica

50. Sistemul managementului in cercetarea stiintifica este alcatuita din patru subsiteme, intre care  "Subsistemul informational":

a) este alcatuit din doua categorii de organizare: una formala si una informala

b) desemneaza totalitatea datelor, existente intr-o unitate de cercetare stiintifica in vederea asigurarii  posibilitatii de urmarire si indeplinirea obiectivelor de cercetare

c) asigura conceperea si materializarea unui tot coerent de decizii in cadrul institutului sau centrului de cercetare stiintifica

51. Sistemul managementului in cercetarea stiintifica este alcatuita din patru subsiteme, intre care  "Subsistemul decizional" :

a) este alcatuit din doua categorii de organizare: una formala si una informala

b) desemneaza totalitatea datelor, existente intr-o unitate de cercetare stiintifica in vederea asigurarii  posibilitatii de urmarire si indeplinirea obiectivelor de cercetare

c) asigura conceperea si materializarea unui tot coerent de decizii in cadrul institutului sau centrului de cercetare stiintifica

52. Sistemul managementului in cercetarea stiintifica este alcatuita din patru subsiteme, intre care "Subsistemul metodelor si tehnicilor specifice de gestiune" :

a) este alcatuit din doua categorii de organizare: una formala si una informala

b) desemneaza totalitatea datelor, existente intr-o unitate de cercetare stiintifica in vederea asigurarii  posibilitatii de urmarire si indeplinirea obiectivelor de cercetare

c) are trei functii principale : asigurarea suportului logistic; scientizarea muncii de management; perfectionarea personalului de management si de executie

53. Fazele Kaufman - Köstler ale procesului de creatie in cercetarea stiintifica sunt :

a) faza logica, faza intuitiva si faza critica

b) faza logica, faza intuitiva si faza computerizata

c) faza logica, faza intuitiva si faza aleatoare

54. Fazele Moles ale procesului de creatie in cercetarea stiintifica sunt :

a) perceptia si documentarea, selectia si incubarea, sinteza si publicarea

b) perceptia si documentarea, selectia si incubarea, iluminarea si verificarea

c) perceptia si documentarea, selectia si incubarea, stagnarea si verificarea

55. Fazele Osborn ale procesului de creatie in cercetarea stiintifica sunt :

a) Orientarea, pregatirea, analiza, incubarea, publicarea

b) Orientarea, pregatirea, analiza, incubarea, evaluarea

c) Orientarea, pregatirea, analiza, incubarea, comunicarea

56. Fazele Steinbuch ale procesului de creatie in cercetarea stiintifica sunt :

a) Problematizarea, explorarea, latenta, regresia euristica, elaborarea, elaborarea, tipizarea

b) Problematizarea, explorarea, latenta, regresia euristica, elaborarea, elaborarea, conectarea

c) Problematizarea, explorarea, latenta, regresia euristica, elaborarea, elaborarea, canonizarea

57. Fazele Wallas ale procesului de creatie in cercetarea stiintifica sunt :

a) Pregatirea, incubarea, iluminarea, verificarea

b) Pregatirea, incubarea, iluminarea, publicarea

c) Pregatirea, incubarea, iluminarea, comunicarea

58. In ceea ce priveste structura procesului de creatie G. Wallas propune o clasificare sub forma a patru faze, una dintre acestea este "faza de pregatire" :

a) cuprinde operatiuni de debut, este o faza esentiala, logica si obligatorie

b) se caracterizeaza printr-o stare de concentrare a cercetatorului, prin eforturi repetate de gasire a solutiei

c) este o faza de inspiratie, cand ideea solutiei apare brusc, simpla si evidenta

59. In ceea ce priveste structura procesului de creatie G. Wallas propune o clasificare sub forma a patru faze, una dintre acestea este " faza de incubare" :

a) cuprinde operatiuni de debut, este o faza esentiala, logica si obligatorie

b) se caracterizeaza printr-o stare de concentrare a cercetatorului, prin eforturi repetate de gasire a solutiei

c) este o faza de inspiratie, cand ideea solutiei apare brusc, simpla si evidenta

60. In ceea ce priveste structura procesului de creatie G. Wallas propune o clasificare sub forma a patru faze, una dintre acestea este "faza de iluminare" :

a) cuprinde operatiuni de debut, este o faza esentiala, logica si obligatorie

b) se caracterizeaza printr-o stare de concentrare a cercetatorului, prin eforturi repetate de gasire a solutiei

c) este o faza de inspiratie, cand ideea solutiei apare brusc, simpla si evidenta

61. In ceea ce priveste structura procesului de creatie G. Wallas propune o clasificare sub forma a patru faze, una dintre acestea este "faza de verificare" :

a) cuprinde operatiuni de debut, este o faza esentiala, logica si obligatorie

b) se caracterizeaza printr-o stare de concentrare a cercetatorului, prin eforturi repetate de gasire a solutiei

c) are loc finalizarea actului creativ, cand descoperirea, inventia sau inovatia inceteaza sa mai fie proprietatea creatorului

62. Etapele cercetarii stiintifice economice sunt :

a) alegerea temei de cercetare, documentarea stiintifica, cercetarea stiintifica propriu-zisa, redactarea si sustinerea publica a lucrarii stiintifice, valorificarea lucrarii stiintifice

b) alegerea temei de cercetare, documentarea stiintifica, cercetarea stiintifica propriu-zisa, redactarea si sustinerea publica a lucrarii stiintifice, arhivarea lucrarii stiintifice

c) alegerea temei de cercetare, documentarea stiintifica, cercetarea stiintifica propriu-zisa, redactarea si sustinerea publica a lucrarii stiintifice, predarea lucrarii stiintifice

63. In cercetarea stiintifica economica se evidentiaza cinci faze principale, una dintre acestea este "alegerea temei de cercetare" :

a) se face intotdeauna din randul problemelor economice si face parte din faza initiala, cea de debut

b) cuprinde documentarea bibliografica, documentarea directa si consultarea specialistilor

c) presupune analiza critica a lucrarilor de specialitate, observarea si analiza atenta a realitatii economice etc.

64. In cercetarea stiintifica economica se evidentiaza cinci faze principale, una dintre acestea este "documentarea (invatarea) stiintifica" :

a) se face intotdeauna din randul problemelor economice si face parte din faza initiala, cea de debut

b) cuprinde documentarea bibliografica, documentarea directa si consultarea specialistilor

c) presupune analiza critica a lucrarilor de specialitate, observarea si analiza atenta a realitatii economice etc.

65. In cercetarea stiintifica economica se evidentiaza cinci faze principale, una dintre acestea este "explicarea si previzionarea fenomenului economic" :

a) se face intotdeauna din randul problemelor economice si face parte din faza initiala, cea de debut

b) cuprinde documentarea bibliografica, documentarea directa si consultarea specialistilor

c) presupune analiza critica a lucrarilor de specialitate, observarea si analiza atenta a realitatii economice etc.

66. In cercetarea stiintifica economica se evidentiaza cinci faze principale, una dintre acestea este "redactarea si sustinerea publica a lucrarii stiintifice" :

a) se face intotdeauna din randul problemelor economice si face parte din faza initiala, cea de debut

b) cuprinde documentarea bibliografica, documentarea directa si consultarea specialistilor

c) se refera exclusiv la procesul de creatie stiintifica si fac obiectul elaborarii lucrarii de cercetare stiintifica in orice domeniu al stiintei

67. In cercetarea stiintifica economica se evidentiaza cinci faze principale, una dintre acestea este  "valorificarea lucrarii stiintifice" :

a) se face intotdeauna din randul problemelor economice si face parte din faza initiala, cea de debut

b) cuprinde documentarea bibliografica, documentarea directa si consultarea specialistilor

c) aplicarea rezultatelor obtinute si acordarea asistentei de specialitate, a consultatiilor necesare pentru beneficiari si alti solicitanti

68. Echipa de cercetare trebuie sa cuprinda cercetatori :

a) cu experienta si consacrati

b) cu experienta si recunoscuti

c) cu experienta si tineri

69. Echipele de cercetare dau rezultate bune daca membrii acestora sunt legati prin raporturi:

a) de stima si prietenie

b) de rudenie si prietenie

c) de rudenie si colegialitate

70. Echipa de cercetare trebuie sa-si fixeze obiective precise care sa fie cunoscute de toti :

a) managerii

b) membrii sai

c) cercetatorii

71. Stimularea membrilor echipei trebuie sa includa individualizarea si semnarea partilor realizate individual sau in :

a) echipa

b) colaborare

c) exterior

Capitolul  4

72. Cererea de informatii stiintifice economice in epoca globalizarii economice mondiale se determina oriunde prin lurea in considerare a cinci straturi componente. Unul dintre acestea este "stratul ambiental" :

a) pentru procese geofizice, adica pamant, aer, resurse naturale si pentru procesele ecologice

b) pentru activitatile umane legate de transferul de energie si materii prime

c) pentru evidenta populatiei, a productiei si a altor procese economico-sociale

73. Cererea de informatii stiintifice economice in epoca globalizarii economice mondiale se determina oriunde prin lurea in considerare a cinci straturi componente. Unul dintre acestea este "stratul tehnologic" :

a) pentru procese geofizice, adica pamant, aer, resurse naturale si pentru procesele ecologice

b) pentru activitatile umane legate de transferul de energie si materii prime

c) pentru evidenta populatiei, a productiei si a altor procese economico-sociale

74. Cererea de informatii stiintifice economice in epoca globalizarii economice mondiale se determina oriunde prin lurea in considerare a cinci straturi componente. Unul dintre acestea este "stratul demoeconomic" :

a) pentru procese geofizice, adica pamant, aer, resurse naturale si pentru procesele ecologice

b) pentru activitatile umane legate de transferul de energie si materii prime

c) pentru evidenta populatiei, a productiei si a altor procese economico-sociale

75. Cererea de informatii stiintifice economice in epoca globalizarii economice mondiale se determina oriunde prin lurea in considerare a cinci straturi componente. Unul dintre acestea este "stratul sociopolitic" :

a) pentru procese psihologice si biologice

b) pentru activitatile umane legate de transferul de energie si materii prime

c) pentru evidenta populatiei, a productiei si a altor procese economico-sociale

76. Cererea de informatii stiintifice economice in epoca globalizarii economice mondiale se determina oriunde prin lurea in considerare a cinci straturi componente. Unul dintre acestea este "stratul individual" :

a) pentru procese geofizice, adica pamant, aer, resurse naturale si pentru procesele ecologice

b) pentru sistemele institutionale si procesele sociale

c) pentru procese psihologice si biologice

77. Una dintre trasaturile speciale ale ofertei de informatii stiintifice economice este :

a) oferta de informatii stiintifice economice se formeaza intr-un timp indelungat, in care se instruieste fiecare generatie de specialisti

b) oferta de informatii stiintifice economice nu depinde de varsta, sex, starea sanatatii, psihologie, conditii de munca specifice cercetatorilor

c) oferta de informatii stiintifice economice nu este perisabila intr-un grad foarte ridicat

78. Una dintre trasaturile speciale ale ofertei de informatii stiintifice economice este :

a) oferta de informatii stiintifice economice nu se formeaza intr-un timp indelungat, in care se instruieste fiecare generatie de specialisti

b) oferta de informatii stiintifice economice depinde de varsta, sex, starea sanatatii, psihologie, conditii de munca specifice cercetatorilor

c) oferta de informatii stiintifice economice nu este perisabila intr-un grad foarte ridicat

79. Una dintre trasaturile speciale ale ofertei de informatii stiintifice economice este :

a) oferta de informatii stiintifice economice nu se formeaza intr-un timp indelungat, in care se instruieste fiecare generatie de specialisti

b) oferta de informatii stiintifice economice nu depinde de varsta, sex, starea sanatatii, psihologie, conditii de munca specifice cercetatorilor

c) oferta de informatii stiintifice economice este perisabila intr-un grad foarte ridicat

80. Una dintre trasaturile speciale ale ofertei de informatii stiintifice economice este :

a) oferta de informatii stiintifice economice nu depinde de varsta, sex, starea sanatatii, psihologie, conditii de munca specifice cercetatorilor

b) oferta de informatii stiintifice economice nu este perisabila intr-un grad foarte ridicat

c) oferta de informatii stiintifice economice se produce in cadrul activitatii de cercetare stiintifica economica

81. In functie de gradul de originalitate si intermediere o categorie de surse de documentare bibliografica o reprezinta "documentele primare" :

a) sunt documentele in care se cuprind rezultatele cercetarilor stiintifice, contributiile originale ale cercetatorilor

b) sunt documentele care cuprind rezultatul prelucrarii documentelor primare in vederea facilitarii muncii cercetatorului de identificare, selectie si de utilizare a documentelor primare

c) sunt documentele care rezulta din prelucrarea documentelor secundare si sunt - bibliografii, culegeri de traduceri, sinteze de referate

82. In functie de gradul de originalitate si intermediere o categorie de surse de documentare bibliografica o reprezinta "documentele secundare" :

a) sunt documentele in care se cuprind rezultatele cercetarilor stiintifice, contributiile originale ale cercetatorilor

b) sunt documentele care cuprind rezultatul prelucrarii documentelor primare in vederea facilitarii muncii cercetatorului de identificare, selectie si de utilizare a documentelor primare

c) sunt inregistrari pe benzi, discuri, imagini, facilitate de extinderea tehnologiilor informationale moderne si de amplificarea schimbului international de informare stiintifica

83. In functie de gradul de originalitate si intermediere o categorie de surse de documentare bibliografica o reprezinta "documentele tertiare" :

a) sunt documentele in care se cuprind rezultatele cercetarilor stiintifice, contributiile originale ale cercetatorilor

b) sunt documentele care rezulta din prelucrarea documentelor secundare si sunt - bibliografii, culegeri de traduceri, sinteze de referate

c) sunt inregistrari pe benzi, discuri, imagini, facilitate de extinderea tehnologiilor informationale moderne si de amplificarea schimbului international de informare stiintifica

84. In functie de gradul de originalitate si intermediere o categorie de surse de documentare bibliografica o reprezinta "microformatele" :

a) sunt documentele in care se cuprind rezultatele cercetarilor stiintifice, contributiile originale ale cercetatorilor

b) sunt documentele care cuprind rezultatul prelucrarii documentelor primare in vederea facilitarii muncii cercetatorului de identificare, selectie si de utilizare a documentelor primare

c) sunt inregistrari pe benzi, discuri, imagini, facilitate de extinderea tehnologiilor informationale moderne si de amplificarea schimbului international de informare stiintifica

85. Una dintre cele patru etape ale documentarii bibliografice o reprezinta "etapa informarii asupra surselor". Instrumentele care se folosesc in aceasta etapa sunt urmatoarele :

a) reviste, bibliografii, liste de semnalare, liste de titluri, buletine de informare, cataloage s.a.

b) fisa bibliografica, explorarea globala a sursei si referatul documentelor

c) toate sursele rezervate studiului aprofundat se citesc integral si cu atentie pentru a se descifra bine fondul de idei

86. Una dintre cele patru etape ale documentarii bibliografice o reprezinta "etapa culegerii surselor". Instrumentele care se folosesc in aceasta etapa sunt urmatoarele :

a) reviste, bibliografii, liste de semnalare, liste de titluri, buletine de informare, cataloage s.a.

b) fisa bibliografica, explorarea globala a sursei si referatul documentelor

c) toate sursele rezervate studiului aprofundat se citesc integral si cu atentie pentru a se descifra bine fondul de idei

87. Una dintre cele patru etape ale documentarii bibliografice o reprezinta "etapa studierii surselor". Instrumentele care se folosesc in aceasta etapa sunt urmatoarele :

a) reviste, bibliografii, liste de semnalare, liste de titluri, buletine de informare, cataloage s.a.

b) fisa bibliografica, explorarea globala a sursei si referatul documentelor

c) toate sursele rezervate studiului aprofundat se citesc integral si cu atentie pentru a se descifra bine fondul de idei

88. Una dintre cele patru etape ale documentarii bibliografice o reprezinta "etapa utilizarii documentatiei stiintifice". Instrumentele care se folosesc in aceasta etapa sunt urmatoarele :

a) reviste, bibliografii, liste de semnalare, liste de titluri, buletine de informare, cataloage s.a.

b) fisa bibliografica, explorarea globala a sursei si referatul documentelor

c) se distribuie intreaga informatie pe parcursul tematicii lucrarii pentru a putea confrunta teoria economica cu datele empirice, pentru sustinerea, confirmarea sau infirmarea unor ipoteze

89. Documentarea directa, la fel ca si documentarea bibliografica se realizeaza in patru etape, una dintre aceste etape este "informarea asupra domeniului" :

a) in care se circumscrie documentarea directa a temei de cercetare, cadrul organizatoric, mediul in care s-a dezvoltat fenomenul cercetat

b) se refera la indicatorii cantitativi si calitativi care servesc direct si chiar indirect ca variabile explicative ale fenomenului studiat

c) se depun eforturi pentru sesizarea semnificatiei acestora: datele si informatiile se pregatesc sub forma de indicatori, variabile care fac obiectul analizei

90. Documentarea directa, la fel ca si documentarea bibliografica se realizeaza in patru etape, una dintre aceste etape este "culegerea datelor" :

a) in care se circumscrie documentarea directa a temei de cercetare, cadrul organizatoric, mediul in care s-a dezvoltat fenomenul cercetat

b) se refera la indicatorii cantitativi si calitativi care servesc direct si chiar indirect ca variabile explicative ale fenomenului studiat

c) se depun eforturi pentru sesizarea semnificatiei acestora: datele si informatiile se pregatesc sub forma de indicatori, variabile care fac obiectul analizei

91. Documentarea directa, la fel ca si documentarea bibliografica se realizeaza in patru etape, una dintre aceste etape este "studierea surselor" :

a) in care se circumscrie documentarea directa a temei de cercetare, cadrul organizatoric, mediul in care s-a dezvoltat fenomenul cercetat

b) se refera la indicatorii cantitativi si calitativi care servesc direct si chiar indirect ca variabile explicative ale fenomenului studiat

c) se depun eforturi pentru sesizarea semnificatiei acestora: datele si informatiile se pregatesc sub forma de indicatori, variabile care fac obiectul analizei

92. Documentarea directa, la fel ca si documentarea bibliografica se realizeaza in patru etape, una dintre aceste etape este "utilizarea datelor si informatiilor" :

a) in care se circumscrie documentarea directa a temei de cercetare, cadrul organizatoric, mediul in care s-a dezvoltat fenomenul cercetat

b) se refera la indicatorii cantitativi si calitativi care servesc direct si chiar indirect ca variabile explicative ale fenomenului studiat

c) se are in vedere prelucrarea lor sistematica pe componente si din perspectiva unei imagini sau idei de sinteza

93. Statistica verifica si asigura calitatea datelor pe baza unui ansamblu de criterii. Unul dintre aceste criterii se refera la "relevanta surselor" :

a) acestea trebuie sa satifaca pe deplin nevoile utilizatorului

b) trebuie sa satisfaca cerinta ca diferenta intre valorea estimata si valoarea reala sa fie minima

c) reprezinta respectarea termenului dinainte stabilit, in conformitate cu un program normal de cercetare statistica

94. Statistica verifica si asigura calitatea datelor pe baza unui ansamblu de criterii. Unul dintre aceste criterii se refera la "corectitudinea estimarii statistice" :

a) acestea trebuie sa satifaca pe deplin nevoile utilizatorului

b) trebuie sa satisfaca cerinta conform careia diferenta intre valorea estimata si valoarea reala sa fie minima

c) reprezinta respectarea termenului dinainte stabilit, in conformitate cu un program normal de cercetare statistica

95. Statistica verifica si asigura calitatea datelor pe baza unui ansamblu de criterii. Unul dintre aceste criterii se refera la "punctualitate" :

a) acestea trebuie sa satifaca pe deplin nevoile utilizatorului

b) trebuie sa satisfaca cerinta ca diferenta intre valorea estimata si valoarea reala sa fie minima

c) reprezinta respectarea termenului dinainte stabilit, in conformitate cu un program normal de cercetare statistica

96. Statistica verifica si asigura calitatea datelor pe baza unui ansamblu de criterii. Unul dintre aceste criterii se refera la "accesibilitatea si calitatea informatiilor" :

a) datele statistice sunt accesibile utilizatorului numai pe baza unei documentari metodologice adecvate

b) presupune ca utilitatea datelor statistice este deplina numai atunci cand, pentru o anumita caracteristica, datele sunt comparabile in timp si spatiu

c) se asigura numai atunci cand se utilizeaza aceleasi definitii, clasificari si metodologii standard in cazul unor anchete organizate cu periodicitate diferite

97. Statistica verifica si asigura calitatea datelor pe baza unui ansamblu de criterii. Unul dintre aceste criterii se refera la "compatibilitate" :

a) datele statistice sunt accesibile utilizatorului numai pe baza unei documentari metodologice adecvate

b) presupune ca utilitatea datelor statistice este deplina numai atunci cand, pentru o anumita caracteristica, datele sunt comparabile in timp si spatiu

c) se asigura numai atunci cand se utilizeaza aceleasi definitii, clasificari si metodologii standard in cazul unor anchete organizate cu periodicitate diferite

98. Statistica verifica si asigura calitatea datelor pe baza unui ansamblu de criterii. Unul dintre aceste criterii se refera la "coerenta statistica" :

a) datele statistice sunt accesibile utilizatorului numai pe baza unei documentari metodologice adecvate

b) presupune ca utilitatea datelor statistice este deplina numai atunci cand, pentru o anumita caracteristica, datele sunt comparabile in timp si spatiu

c) se asigura numai atunci cand se utilizeaza aceleasi definitii, clasificari si metodologii standard in cazul unor anchete organizate cu periodicitate diferite

99. Statistica verifica si asigura calitatea datelor pe baza unui ansamblu de criterii. Unul dintre aceste criterii se refera la "completudinea datelor" :

a) datele statistice sunt accesibile utilizatorului numai pe baza unei documentari metodologice adecvate

b) presupune ca utilitatea datelor statistice este deplina numai atunci cand, pentru o anumita caracteristica, datele sunt comparabile in timp si spatiu

c) acestea sunt disponibile pentru domenii care raspund nevoilor si prioritatilor utilizatorilor

100. Documentarea realizata pe viu prin contacte cu specialistii :

a) se poate efectua pe intregul traseu al cercetarii stiintifice, in toate etapele si fazele acesteia

b) se poate efectua numai in etapa de informare asupra domeniului

c) se poate utiliza numai in etapa de culegere a datelor

Capitolul  5

101. Cunoscand semnificatia urmatoarelor notiuni

P1 = problema economica veche;

P2 = problema economica noua;

T.T. = tentativa de teorie noua (pe baza de ipoteze noi);

EE = eliminarea erorilor (prin demersuri manipulatorii)

Karl Popper propune o schema metodologica:

a) P1→ T.T.→ EE → P2  

b) P1→ EE → T.T. → P2  

c) P1→ T.T.→ P2 → EE  

102. Cunoasterea stiintifica consta in stabilirea cauzelor producerii fenomenului economic.Relatia cauzala este o legatura temporala, obiectiva intre doua procese sau fenomene si frecvent poate imbraca forma unei "relatii de conditionare" :

a) este o relatie conform careia prezenta sau inlaturarea anumitor factori sunt indispensabile pentru realizarea procesului, respectiv a efectului.

b) este o alta forma a legaturii cauzale, cand un proces sau fenomen (cauza) determina pe altul (efect), dar si reciproca este valabila

c) este o alta forma a legaturii cauzale, cand un proces sau fenomen (cauza) determina pe altul (efect), dar reciproca nu este valabila

103. Cunoasterea stiintifica consta in stabilirea cauzelor producerii fenomenului economic.Relatia cauzala este o legatura temporala, obiectiva intre doua procese sau fenomene si frecvent poate imbraca forma unei "relatii de interdependenta" :

a) este o relatie conform careia prezenta sau inlaturarea anumitor factori sunt indispensabile pentru realizarea procesului, respectiv a efectului.

b) este o alta forma a legaturii cauzale, cand un proces sau fenomen (cauza) determina pe altul (efect), dar si reciproca este valabila

c) este o alta forma a legaturii cauzale, cand un proces sau fenomen (cauza) determina pe altul (efect), dar reciproca nu este valabila

104. Fenomenul economic este deosebit de complex si dificil de masurat, pentru ca el se manifesta la cel putin trei niveluri.Unul dintre acestea este "nivelul macroeconomic" :

a) nivel national si nivel international

b) nivel de ramura, subramura si nivel teritorial

c) nivel de firma

105. Fenomenul economic este deosebit de complex si dificil de masurat, pentru ca el se manifesta la cel putin trei niveluri.Unul dintre acestea este "nivelul mezoeconomic" :

a) nivel national si nivel international

b) nivel de ramura, subramura si nivel teritorial

c) nivel de firma

106. Fenomenul economic este deosebit de complex si dificil de masurat, pentru ca el se manifesta la cel putin trei niveluri.Unul dintre acestea este "nivelul microeconomic" :

a) nivel national si nivel international

b) nivel de ramura, subramura si nivel teritorial

c) nivel de firma

107. Fenomenul economic, in functie de nevoile analizei, poate si trebuie exprimat in "unitati naturale" :

a) corespunzatoare proprietatilor, caracteristicilor sau insusirilor fizico-naturale ale componentelor sau elementelor pentru care se cerceteaza

b) utilizate ori de cate ori volumul unei activitati economice nu poate fi comensurat si agregat decat dupa ce un element comun al acesteia este adoptat ca etalon de masura al intregii activitati

c) se utilizeaza prin exprimarea unei activitati diferite, neomogene, in volum de timp cheltuit pentru realizarea unei productii (activitati)

108. Fenomenul economic, in functie de nevoile analizei, poate si trebuie exprimat in "unitati natural conventionale" :

a) corespunzatoare proprietatilor, caracteristicilor sau insusirilor fizico-naturale ale componentelor sau elementelor pentru care se cerceteaza

b) utilizate ori de cate ori volumul unei activitati economice nu poate fi comensurat si agregat decat dupa ce un element comun al acesteia este adoptat ca etalon de masura al intregii activitati

c) se utilizeaza prin exprimarea unei activitati diferite, neomogene, in volum de timp cheltuit pentru realizarea unei productii (activitati)

109. Fenomenul economic, in functie de nevoile analizei, poate si trebuie exprimat in "unitati de timp de munca (ore)" :

a) utilizate ori de cate ori volumul unei activitati economice nu poate fi comensurat si agregat decat dupa ce un element comun al acesteia este adoptat ca etalon de masura al intregii activitati

b) se utilizeaza prin exprimarea unei activitati diferite, neomogene, in volum de timp cheltuit pentru realizarea unei productii (activitati)

c) se utilizeaza frecvent prin convertirea productiei fizice de diferite dimensiuni si calitati, cu ajutorul preturilor, in valori, in volum valoric al productiei

110. Fenomenul economic, in functie de nevoile analizei, poate si trebuie exprimat in "unitati valorice (banesti)" :

a) utilizate ori de cate ori volumul unei activitati economice nu poate fi comensurat si agregat decat dupa ce un element comun al acesteia este adoptat ca etalon de masura al intregii activitati

b) se utilizeaza prin exprimarea unei activitati diferite, neomogene, in volum de timp cheltuit pentru realizarea unei productii (activitati)

c) se utilizeaza frecvent prin convertirea productiei fizice de diferite dimensiuni si calitati, cu ajutorul preturilor, in valori, in volum valoric al productiei

111. Pentru aprofundarea naturii fenomenelor economice se utilizeaza "Procedeul diviziunii si descompunerii rezultatelor" :

a) deschide perspectiva aprofundarii masurarii legaturilor cauzal factoriale pentru numerosi indicatori ai productiei, ai consumului, ai fortei de munca, ai formarii brute a capitalului fix

b) este o metoda de prelucrare cu ajutorul careia se separa o comunitate cercetata in grupe calitativ omogene de unitati

c) conditia esentiala a comparatiei este sa se asigure comparabilitatea datelor, continutul lor sa fie omogen, unitatea de masura sa fie adecvata si unica

112. Pentru aprofundarea naturii fenomenelor economice se utilizeaza "Procedeul de grupare" :

a) deschide perspectiva aprofundarii masurarii legaturilor cauzal factoriale pentru numerosi indicatori ai productiei, ai consumului, ai fortei de munca, ai formarii brute a capitalului fix

b) este o metoda de prelucrare cu ajutorul careia se separa o comunitate cercetata in grupe calitativ omogene de unitati

c) conditia esentiala a comparatiei este sa se asigure comparabilitatea datelor, continutul lor sa fie omogen, unitatea de masura sa fie adecvata si unica

113. Pentru aprofundarea naturii fenomenelor economice se utilizeaza "Procedeul comparatiei" :

a) deschide perspectiva aprofundarii masurarii legaturilor cauzal factoriale pentru numerosi indicatori ai productiei, ai consumului, ai fortei de munca, ai formarii brute a capitalului fix

b) este o metoda de prelucrare cu ajutorul careia se separa o comunitate cercetata in grupe calitativ omogene de unitati

c) conditia esentiala a comparatiei este sa se asigure comparabilitatea datelor, continutul lor sa fie omogen, unitatea de masura sa fie adecvata si unica

114. In functie de nivelul de abstractizare si generalizare, modelele se impart in patru categorii principale, unul dintre acestea este "Modelul imitativ al realitatii" :

a) se poate realiza in stadiu initial, de observare-perceptie; el contine imagini mentale sau sau material-fizice

b) are un grad superior de abstractizare, se pastreaza doar insusiri esentiale, acelea care apartin de mecanismele interne ale sistemului cercetat

c) marcheaza un nivel si mai inalt de abstractizare si generalizare, simbolurile iau locul elementelor sistemului studiat, aceste simboluri sunt incluse intr-o definitie sau relatie logica-matematica

115. In functie de nivelul de abstractizare si generalizare, modelele se impart in patru categorii principale, unul dintre acestea este "Modelul de tip index" :

a) se poate realiza in stadiu initial, de observare-perceptie; el contine imagini mentale sau sau material-fizice

b) are un grad superior de abstractizare, se pastreaza doar insusiri esentiale, acelea care apartin de mecanismele interne ale sistemului cercetat

c) marcheaza un nivel si mai inalt de abstractizare si generalizare, simbolurile iau locul elementelor sistemului studiat, aceste simboluri sunt incluse intr-o definitie sau relatie logica-matematica

116. In functie de nivelul de abstractizare si generalizare, modelele se impart in patru categorii principale, unul dintre acestea este "Modelul simbol" :

a) se poate realiza in stadiu initial, de observare-perceptie; el contine imagini mentale sau sau material-fizice

b) are un grad superior de abstractizare, se pastreaza doar insusiri esentiale, acelea care apartin de mecanismele interne ale sistemului cercetat

c) marcheaza un nivel si mai inalt de abstractizare si generalizare, simbolurile iau locul elementelor sistemului studiat, aceste simboluri sunt incluse intr-o definitie sau relatie logica-matematica

117. In functie de nivelul de abstractizare si generalizare, modelele se impart in patru categorii principale, unul dintre acestea este "Modelul cibernetic" :

a) se poate realiza in stadiu initial, de observare-perceptie; el contine imagini mentale sau sau material-fizice

b) are un grad superior de abstractizare, se pastreaza doar insusiri esentiale, acelea care apartin de mecanismele interne ale sistemului cercetat

c) include gradul cel mai inalt de abstractizare, el se intemeiaza pe un sistem cu conexiune inversa

118. Verificarea ipotezelor este un proces laborios. Unul dintre procedeele de verificare este "Procedeul empiric" :

a) cel care vizeaza confruntarea ipotezelor cu faptele empirice

b) cel care vizeaza verificarea concordantei (compatibilitatii) logice a ipotezei cu celelalte componente ale teoriei

c) cel care vizeaza compararea ipotezei cu celelalte componente ale teoriei

119. Verificarea ipotezelor este un proces laborios. Unul dintre procedeele de verificare este "Procedeul teoretic" :

a) cel care vizeaza confruntarea ipotezelor cu faptele empirice

b) cel care vizeaza verificarea concordantei (compatibilitatii) logice a ipotezei cu celelalte componente ale teoriei

c) cel care vizeaza culegerea sistematica a datelor si faptelor empirice relevante pentru o anumita ipoteza teoretica

120. Unul dintre procedeele empirice de verificare a ipotezelor este "observarea naturala" :

a) realizata pe baza experientei cotidiene (cunoasterii comune) privind informatiile despre fenomenele economice

b) culegerea sistematica a datelor si faptelor empirice relevante pentru o anumita ipoteza teoretica

c) incercarea de a constrange realitatea pentru a se comporta in conditiile preconizate de ipoteza teoretica de la care s-a pornit

121. Unul dintre procedeele empirice de verificare a ipotezelor este "observarea stiintifica" :

a) realizata pe baza experientei cotidiene (cunoasterii comune) privind informatiile despre fenomenele economice

b) culegerea sistematica a datelor si faptelor empirice relevante pentru o anumita ipoteza teoretica

c) incercarea de a constrange realitatea pentru a se comporta in conditiile preconizate de ipoteza teoretica de la care s-a pornit

122. Unul dintre procedeele empirice de verificare a ipotezelor este "experimentul stiintific" :

a) realizata pe baza experientei cotidiene (cunoasterii comune) privind informatiile despre fenomenele economice

b) culegerea sistematica a datelor si faptelor empirice relevante pentru o anumita ipoteza teoretica

c) incercarea de a constrange realitatea pentru a se comporta in conditiile preconizate de ipoteza teoretica de la care s-a pornit

123. Unul dintre procedeele teoretice de verificare a ipotezelor este"procedeul intrateoretic" :

a) cel care vizeaza compararea ipotezei cu celelalte componente ale teoriei

b) cel care vizeaza compararea ipotezelor din stiinta economica sau un domeniu al acesteia cu teoriile din alte stiinte invecinate

c) cel care vizeaza culegerea sistematica a datelor si faptelor empirice relevante pentru o anumita ipoteza teoretica

124. Unul dintre procedeele teoretice de verificare a ipotezelor este"procedeul interteoretic" :

a) cel care vizeaza compararea ipotezei cu celelalte componente ale teoriei

b) cel care vizeaza compararea ipotezelor din stiinta economica sau un domeniu al acesteia cu teoriile din alte stiinte invecinate

c) cel care vizeaza culegerea sistematica a datelor si faptelor empirice relevante pentru o anumita ipoteza teoretica

Capitolul  6

125. Previziunea inseamna:

a) anticiparea aparitiei si evolutiei unor fenomene, procese si evenimente pe baza studierii acestora in trecut si a situatiei prezente

b) a cunoaste dinainte, a anticipa

c) stabilirea evolutiei viitoare, in domeniul studiat, afectata de un grad de incredere absolut, deci bazata pe o cunoastere sigura a dinamicii si comportamentului proceselor studiate

126. Prognoza semnifica:

a) anticiparea aparitiei si evolutiei unor fenomene, procese si evenimente pe baza studierii acestora in trecut si a situatiei prezente

b) a cunoaste dinainte, a anticipa

c) stabilirea evolutiei viitoare, in domeniul studiat, afectata de un grad de incredere absolut, deci bazata pe o cunoastere sigura a dinamicii si comportamentului proceselor studiate

127. Predictia constituie:

a) anticiparea aparitiei si evolutiei unor fenomene, procese si evenimente pe baza studierii acestora in trecut si a situatiei prezente

b) a cunoaste dinainte, a anticipa

c) stabilirea evolutiei viitoare, in domeniul studiat, afectata de un grad de incredere absolut, deci bazata pe o cunoastere sigura a dinamicii si comportamentului proceselor studiate

128. Proiectia este:

a) o previziune sub forma cantitativa, fondata pe ipoteza ca evolutia se va desfasura in viitor ca o simpla prelungire a tendintelor din trecut

b) studiul evolutiei viitorului, pornind de la ipoteza ca acesta poate fi orientat, ceea ce comporta ca deciziile actuale sa fie luate in concordanta cu cerintele ce decurg din imaginea formata despre viitor

c) o previziune bazata numai pe reflectia, pe intuitie si gandire, fara o fundamentare stiintifica si fara o analiza a posibilitatilor de realizare materiala a prevederilor

129. Prospectiva constituie:

a) o previziune sub forma cantitativa, fondata pe ipoteza ca evolutia se va desfasura in viitor ca o simpla prelungire a tendintelor din trecut.

b) studiul evolutiei viitorului, pornind de la ipoteza ca acesta poate fi orientat, ceea ce comporta ca deciziile actuale sa fie luate in concordanta cu cerintele ce decurg din imaginea formata despre viitor

c) o previziune bazata numai pe reflectia, pe intuitie si gandire, fara o fundamentare stiintifica si fara o analiza a posibilitatilor de realizare materiala a prevederilor.

130. Prognostica este:

a) o previziune sub forma cantitativa, fondata pe ipoteza ca evolutia se va desfasura in viitor ca o simpla prelungire a tendintelor din trecut

b) studiul evolutiei viitorului, pornind de la ipoteza ca acesta poate fi orientat, ceea ce comporta ca deciziile actuale sa fie luate in concordanta cu cerintele ce decurg din imaginea formata despre viitor

c) o previziune bazata numai pe reflectia, pe intuitie si gandire, fara o fundamentare stiintifica si fara o analiza a posibilitatilor de realizare materiala a prevederilor

131. In stabilirea unei tipologii a cercetarilor prospective s-a pornit de la "atitudinea fata de obiectul cercetarii" in care :

a) trebuie facuta optiunea intre abordarea explorativa si cea normativa

b) se impune optiunea intre tratarea intuitiva si tratarea teoretica

c) trebuie facuta obtiunea intre abordarea morfologica si cea sintetica

132. In stabilirea unei tipologii a cercetarilor prospective s-a pornit de la "modurile de cunoastere a obiectului cercetarii previzionale" in care :

a) trebuie facuta optiunea intre abordarea explorativa si cea normativa

b) se impune optiunea intre tratarea intuitiva si tratarea teoretica

c) trebuie facuta obtiunea intre abordarea morfologica si cea sintetica

133. In stabilirea unei tipologii a cercetarilor prospective s-a pornit de la "metodele de investigare previzionala propriu-zisa" in care :

a) trebuie facuta optiunea intre abordarea explorativa si cea normativa

b) se impune optiunea intre tratarea intuitiva si tratarea teoretica

c) trebuie facuta obtiunea intre abordarea morfologica si cea sintetica

134. Una dintre principalele metode utilizate in prezent in activitatea previzionala este "Metoda extrapolarii" :

a) se bazeaza pe ipoteza ca evolutia viitoare a fenomenului sau procesului studiat va fi dominata de aceleasi legi ca si in trecut si ca se vor pastra aceleasi conditii pentru factorii determinanti ai acestuia

b) consta in descompunerea pe elemente de baza a obiectului cercetat, estimarea evolutiei viitoare a componentelor individuale si combinarea tuturor starilor posibile, stabilindu-se astfel mai multi viitori posibili

c) consta in constituirea unor secvente logice de evenimente care arata cum, pornind de la prezent, poate lua nastere, pas cu pas, viitorul

135. Una dintre principalele metode utilizate in prezent in activitatea previzionala este "Metoda morfologica " :

a) se bazeaza pe ipoteza ca evolutia viitoare a fenomenului sau procesului studiat va fi dominata de aceleasi legi ca si in trecut si ca se vor pastra aceleasi conditii pentru factorii determinanti ai acestuia

b) consta in descompunerea pe elemente de baza a obiectului cercetat, estimarea evolutiei viitoare a componentelor individuale si combinarea tuturor starilor posibile, stabilindu-se astfel mai multi viitori posibili

c) consta in constituirea unor secvente logice de evenimente care arata cum, pornind de la prezent, poate lua nastere, pas cu pas, viitorul

136. Una dintre principalele metode utilizate in prezent in activitatea previzionala este "Metoda scenariilor" :

a) se bazeaza pe ipoteza ca evolutia viitoare a fenomenului sau procesului studiat va fi dominata de aceleasi legi ca si in trecut si ca se vor pastra aceleasi conditii pentru factorii determinanti ai acestuia

b) consta in descompunerea pe elemente de baza a obiectului cercetat, estimarea evolutiei viitoare a componentelor individuale si combinarea tuturor starilor posibile, stabilindu-se astfel mai multi viitori posibili

c) consta in constituirea unor secvente logice de evenimente care arata cum, pornind de la prezent, poate lua nastere, pas cu pas, viitorul

137. Una dintre principalele metode utilizate in prezent in activitatea previzionala este "Metoda arborilor de pertinenta (de posibilitati)" :

a) se bazeaza pe ipoteza ca evolutia viitoare a fenomenului sau procesului studiat va fi dominata de aceleasi legi ca si in trecut si ca se vor pastra aceleasi conditii pentru factorii determinanti ai acestuia

b) pune accentul pe obiectivele urmarite si pe ierarhizarea lor in cadrul unei analize complexe, urmarind identificarea cailor de atingere a obiectivelor propuse

c) se utilizeaza, de regula, in cazul unor procese complexe, in care sunt integrate si functioneaza mai multe procese ce depind unele de altele

138. Una dintre principalele metode utilizate in prezent in activitatea previzionala este "Analiza pragurilor de discontinuitate " :

a) se bazeaza pe ipoteza ca evolutia viitoare a fenomenului sau procesului studiat va fi dominata de aceleasi legi ca si in trecut si ca se vor pastra aceleasi conditii pentru factorii determinanti ai acestuia.

b) pune accentul pe obiectivele urmarite si pe ierarhizarea lor in cadrul unei analize complexe, urmarind identificarea cailor de atingere a obiectivelor propuse

c) se utilizeaza, de regula, in cazul unor procese complexe, in care sunt integrate si functioneaza mai multe procese ce depind unele de altele