Luarea deciziilor

Luarea deciziilor

1. Ce este decizia?

Decizia =

actul sau procesul de alegere a unui curs de acțiune dintre mai multe posibile

procesul de recunoaștere a unei probleme sau a unei oportunitați și de gasire a unei soluții pentru aceasta

procesul cognitiv care conduce la alegerea unui curs de acțiune dintre mai multe posibile

un proces de gandire care poate fi rațional sau irațional și care se poate baza pe presupuneri explicite sau implicite

alegerea unei variante dintre mai multe posibile

Elementele deciziei

1.Cerintele

Cerințele = condiții care trebuie indeplinite de oricare soluție acceptabila a problemei.

Cerințele arata ce trebuie sa "faca" soluția problemei.

In formulare matematica, cerințele sunt restricții prin care se definesc limitele mulțimii soluțiilor viabile

2.Obiectivele

Obiectivele = formulari generale ale unor intenții și valori viitoare dorite.

Obiectivele exprima valori dorite care depașesc minimumul impus de restricții.

Obiectivele pot fi uneori contrare unul altuia, dar aceasta este situația normala in practica

Variantele

Variantele ofera abordari diferite ale trecerii de la starea inițiala la cea dorita.

Orice varianta trebuie sa indeplineasca cerințele, indiferent daca este una existenta sau una virtuala

Orice proces decizional presupune existența a cel puțin 2 variante.

4.Criteriile

Criteriile diferențiaza (departajeaza) variantele.

Criteriile trebuie sa se bazeze pe obiective.

Criteriile trebuie formulate ca masuri obiective ale obiectivelor (scopurilor), ele trebuie sa masoare cat de bine duce fiecare varianta la indeplinirea obiectivelor.

Fiecarui obiectiv trebuie sa i se asocieze cel puțin un criteriu.

Criteriile trebuie sa fie

Capabile sa diferențieze variantele și sa permita compararea rezultatelor acestora

Complete: sa vizeze toate obiectivele

Operaționale și semnificative (relevante)

Independente (non-redundante

Cat mai puține la numar

5.Decidentul

Decidentul = persoana/persoanele care ia/iau decizia.

Decidentul stabilește obiectivele și criteriile.

Poate fi individual sau colectiv.

Daca decidentul e colectiv, consensul este esențial

6.Starile naturii

Starile naturii (starile mediului) = evenimente care se pot petrece in mediu și care pot influența decizia rezultatele deciziei depind de ceea ce se intampla in mediu

Starile naturii nu pot fi controlate de catre decident.

Starile naturii se exclud reciproc și sunt exhaustive (mediul nu poate avea și alte stari).

Fiecare stare a naturii are o anumita probabilitate

Suma probabilitaților tuturor starilor este intotdeauna

7.Probabilitatile

Starile naturii nu pot fi controlate de catre decident, fiecare se poate intampla cu o anumita probabilitate.

Probabilitațile pot fi cunoscute sau nu, in funcție de informațiile disponibile și de orizontul de timp.

Chiar și in absența datelor statistice, decidenții estimeaza anumite probabilitați ale starilor naturii, intr-un mod subiectiv

8.Consecintele

O consecința este o evaluare cantitativa, prin prisma unui criteriu, a rezultatului pe care-l va produce o anumita varianta, in condițiile in care mediul va avea o anumita stare.

Consecința este caștigul net sau pierderea neta care se poate obține in urma deciziei.

In afaceri, consecințele se exprima de obicei in forma baneasca.

Etapele procesului decizional

1. Definirea problemei
2. Determinarea cerințelor
3. Stabilirea obiectivelor
4. Identificarea variantelor
5. Stabilirea criteriilor
6. Alegerea unei metode de luare a deciziei
7. Evaluarea variantelor pe baza criteriilor (determinarea consecințelor)
8. Validarea soluției pe baza tuturor elementelor deciziei

Tipologia deciziilor

1. unicriteriale | multicriteriale
2. individuale | de grup
3. in condiții de certitudine | risc | incertitudine

5. Metode decizionale rationale

Matricea decizionala (cea mai simpla):

Matricea decizionala cea mai complexa:

TTeoria utilitatii

Utilitatea unei consecințe: masura in care consecința il satisface pe (acel) decident la acel criteriu (in acea stare a naturii).

Fiecare consecința se va transforma in utilitatea sa (atunci cand sunt mai multe criterii!).

Calcularea utilitatilor (primare)

La fiecare criteriu in parte:

Consecința cea mai buna are utilitatea 1 (100%).

Consecința cea mai proasta are utilitatea 0 (0%).

Restul consecințelor au utilitatea intre 0 și 1, calculata prin interpolare liniara intre 0 și 1:

u_ij = A × a_ij + B

Calcularea utilitatilor - criterii maximizante

u_ij = A × a_ij + B

Consecința cea mai mare are utilitatea 1.

Consecința cea mai mica are utilitatea 0.

1 = A × a_{max j} + B

0 = A × a_{min j} + B

Calcularea utilitatilor - criterii minimizante

u_ij = A × a_ij + B

Consecința cea mai mica are utilitatea 1. 

Consecința cea mai mare are utilitatea 0.

1 = A × a_{min j} + B

0 = A × a_{max j} + B

Calcularea utilitatilor - metoda alternativa

Consecința cea mai buna (a_bj) are utilitatea 1.

Consecința cea mai proasta (a_pj) are utilitatea 0.

 

Matricea utilitatilor (primare)

A.    Decizia individuala in conditii de certitudine

Matricea consecințelor:  Matricea utilitaților:

Mai multe metode decizionale:

1. Metoda utilitații globale
2. Metoda ELECTRE

I.        Metoda utilitatii globale

II. Metoda ELECTRE

Se compara fiecare varianta (V_i) cu fiecare dintre celelalte (V_h), pe baza a doi indicatori:

Coeficientul de concordanța (c_ih)

Coeficientul de discordanța (d_ih)

a.      Coeficientii de concordanta

c_ih = importanța faptului ca V_i este mai buna, la

unele criterii, decat V_h

b.     Coeficientii de discordanta

d_ih = diferența maxima de valoare intre V_h și V_i

c.      Diferentele

D_ih = superioritatea totala a lui V_i fața de V_h (atat ca importanța, cat și ca diferența de valoare)

a.      Punctajele

Se compara, pentru toate perechile V_i și V_h, D_ih cu D_hi:

Daca D_ih>Dhi: V_i primește un punct, V_h primește 0 puncte

Daca D_ih>D_hi: V_i primește un punct, V_h primește 0 puncte

Daca D_ih=D_hi, fie primesc ambele cate 1 punct, fie primesc ambele cate 0,5 puncte

e. Clasamentul

B. Decizia individuala in conditii de risc

Matricea utilitaților primare:

Matricea utilitaților sinteza:

C.Decizia individuala in conditii de incertitudine

Matricea utilitaților sinteza este aceeasi ca in conditii de risc:

Matricea utilitaților sinteza este aceeasi ca in conditii de risc:

Regula echilibrului (proportionalitatii)

Decidentul, necunoscand probabilitatile starilor, considera ca toate sunt egale (1/G).

Regula pesimistului (prudentei)

Pesimistul se asteapta la ce este mai rau, adica la starea cea mai nefavorabila a naturii (este interesat de ce se intampla in cel mai rau caz).

Regula optimistului

Optimistul se asteapta la ce este mai bun, adica la starea cea mai favorabila a naturii (este interesat de ce se intampla in cel mai bun caz).

Regula optimalitatii

In general, omul se gandeste doar la doua situatii (stari ale naturii): cea mai favorabila si cea mai nefavorabila.

5*. Regula regretelor

Decidentul este interesat de cat va regreta in cazul alegerii fiecarei variante (cat va regreta ca a ales acea varianta si nu pe cea mai buna din acea stare).

 

Regula pesimistului, aplicata regretelor

Pesimistul se asteapta la ce este mai rau, adica la starea cea mai nefavorabila a naturii (este interesat de ce se intampla in cel mai rau caz).

D. Decizia colectiva in conditii de certitudine

Matricea consecințelor:

Decizia colectiva in conditii de certitudine

Matricea utilitaților sinteza: