Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Domeniul managementului public


Domeniul managementului public




Domeniul managementului public

1. Caracteristicile domeniului managementului public

Intelegerea acestui domeniu distinct presupune cunoasterea unor aspecte particulare, menite sa permita o prezentare a cadrului general, in care se deruleaza procesele de management din administratia publica din Romania. Exista doua sectoare care ofera servicii publice: sectorul public, si in acest caz se vorbeste de administratia publica, si sectorul privat, iar in acest caz se vorbeste de institutii, organizatii particulare.

1.1. Interesul public




Scopul managementului public in institutiile administratiei publice este satisfacerea interesului general, fara a se avea in vedere un profit material, in timp ce managerii din organizatiile particulare urmaresc in mod constant un castig material.

Este foarte important de precizat ca obiectivul unei institutii publice este servirea interesului public. In acest sens, precizam referitor la interesul public urmatoarele:

presupune existenta unui cadru legislativ care sa precizeze limitele de actiune ale functionarilor publici pentru satisfacerea nevoii sociale;

are un anumit grad de generalitate;

isi schimba continutul in diferite perioade istorice.

1.2. Serviciul public

Corelat cu conceptul prezentat anterior, serviciul public poate fi definit ca un ansamblu de activitati organizate si autorizate de administratia publica pentru a satisface nevoi sociale in interes public. Nevoile sociale sunt nelimitate si difera dupa cele mai variate criterii: geografice, culturale, economice, de varsta, sex, grad de civilizatie. Sistemul de nevoi este diversificat si nu se poate reduce numai la serviciile publice ale institutiilor administrative. Prin urmare, devine evidenta necesitatea de a oferi servicii publice de catre institutii/organizatii particulare a caror functionare trebuie sa fie autorizata de institutiile din cadrul sistemului administrativ.

Principalele caracteristici ale serviciului public sunt:

satisface o utilitate sociala;

se afla intr-un raport juridic continuu cu administratia publica care l-a infiintat si care-l conduce;

furnizeaza bunuri si/sau servicii care satisfac interesele unui grup sau ale societatii;

este supus unui regim juridic, reglementat de principii de drept public, care-l diferentiaza de acelea ale intreprinderilor particulare.

In practica se pune problema administrarii serviciului public care poate fi controlat direct sau indirect de reprezentantii institutiilor publice care au, potrivit legii, autoritate publica.

Clasificarea serviciilor publice poate fi realizata dupa urmatoarele criterii:

1. Dupa criteriu juridic exista

a.       servicii publice administrative, acestea sunt reprezentate de o activitate sau un ansamblu de activitati, prin care institutiile din sistemul administrativ actioneaza intr-un cadru legislativ bine determinat, pentru a satisface interesul general si/sau individual al membrilor unei societati;

b.      servicii publice industriale si comerciale.

2. Din punctul de vedere al modului de cooperare la satisfacerea interesului publice pot distinge:

a.  servicii publice la realizarea carora nu sunt implicate persoane din randul clientilor si care au drept scop satisfacerea directa si individuala a particularilor. N practica, aceste servicii sunt variate si cuprind servicii industriale si comerciale, servicii sociale, precum cele din domeniile: Invatamant, sport, cultura dar si servicii administrative. Aceasta categorie de servicii se realizeaza prin:

stabilimente publice; acestea sunt servicii publice oferite de o institutie publica care dispune de un patrimoniu distinct si se constituie ca o tehnica, un procedeu pentru a realiza o mai buna satisfacere a interesului general;

stabilimente de utilitate publica in domeniul invatamantului, al asistentei sociale, acestea sunt institutii create din initiativa particulara, cu fonduri private si fara scop lucrativ pentru satisfacerea unui interes general, ca de exemplu: universitatile private, teatrele particulare.





b.  serviciile publice la realizarea carora participa indirect si alte persoane fara ca beneficiarul sa intre in contact cu serviciul respectiv; in acest caz, clientul este utilizator si nu beneficiar. (Ex: intretinerea retelei de drumuri).

c.  servicii la realizarea carora sunt implicate persoane din randul cetatenilor si, sunt destinate intregii colectivitati umane, fara ca indivizii sa cunoasca in mod individual rezultatul (ca de ex: apararea nationala, serviciul diplomatic ).

Din punctul de vedere al nivelului la care se realizeaza exista:

a.  servicii publice nationale;

b.  servicii locale care se organizeaza la nivel de judete, comune.

4. Din punctul de vedere al formei de proprietate exista o diferenta intre:

a.  serviciile publice monopolizate, oferite de institutiile administrative care detin si monopolul asupra activitatilor respective;

b.  serviciile publice realizate de agentii economici publici si/sau privati; aceasta categorie de servicii sunt oferite atat de institutii publice, cat si de organizatii private.

Trebuie retinut faptul ca nu orice activitate de interes public este serviciu public, ci numai acele activitati, care, sunt necesare pentru satisfacerea unor nevoi sociale apreciate de puterea politica ca fiind de interes public. In acest context, este important de explicat conceptul de putere publica, respectiv in ce consta puterea managerilor si a autoritatilor administrative.

1. Puterea publica

Puterea publica reprezinta ansamblul drepturilor speciale pe care le are o institutie administrativa, in sens de autoritate care reprezinta si apara interesul public si care, in mod obligatoriu, trebuie sa se impuna interesului particular. Prin urmare, institutiile administrative emit cate de autoritate, care se executa din oficiu si/sau aplicand direct, daca este nevoie, masuri administrative de constrangere cu caracter preventiv, de sanctiune sau de executie silita.

Puterea publica are in vedere indeplinirea legilor, in acest sens precizam:

legea este cadrul general, de baza, care delimiteaza domeniul de aplicativitate al managementului public;

principiul legalitatii este principiul fundamental al managementului public;

aplicarea legii presupune si adoptarea de acte normative de catre managementul institutiilor din sistemul administrativ;

actele administrative normative au forta juridica inferioara legii si se ierarhizeaza in functie de pozitia si competenta institutiilor care le-a emis.

2. Interdependentele managementului public cu alte domenii ale stiintei

Multitudinea managementului public rezulta din numeroasele conexiuni cu late domenii distincte (fig. nr. 1.).




Fig. nr. 1. Interdependentele managementului public cu alte domenii ale stiintei.

A. Interdependenta intre managementul general si managementul public

Intre managementul general si managementul public exista  stranse interdependente, deoarece o multime de principii si legitati ale managementului isi gasesc aplicativitate in institutiile publice.

O analiza atenta a acestei interdependente reliefeaza o serie de asemanari:

asemenea managementului general, managementul public are ca obiectiv optimizarea organizarii si functionarii aparatului administrativ pentru obtinerea unei eficiente ridicate;

ambele domenii ale stiintei urmaresc descoperirea celor mai bune solutii pentru utilizarea eficienta sa tuturor resurselor materiale si umane, obtinerea de rezultate maxime cu cheltuieli minime.

B. Interdependenta intre managementul public si stiinta politica.

Aceasta interdependenta este determinata de faptul ca administratia de stat constituie aparatul executiv al institutiilor politice si legislative. datorita stranselor legaturi dintre managementul in administratia publica ti stiinta politica, in timp s-a conturat ideea ca stiinta administratiei s-ar integra in sistemul stiintelor politice. Legile si principiile stiintei politice influenteaza legitatile si principiile managementului public. In general, trebuie a existe o permanenta colaborare intre managerii publici din administratia si institutiile politice, deoarece administratia reprezinta unul din instrumentele cele mai importante utilizate de institutiile publice pentru conducerea societatii.

C. Interdependenta intre managementul public si sociologie

Sociologia pune la dispozitia functionarilor publici care lucreaza in compartimente de personal o serie de metode si tehnici specifice pentru cunoasterea si testarea capacitatii candidatilor de a lucra in cadrul grupurilor, de a comunica mai bine.

Intre societate si institutiile publice exista raporturi stranse de interconditionare. Sociologia permite o cunoastere cat mai exacta si mai completa a realitatii di societate, a mediului social in care functioneaza administratia publica. De aceea, reprezentantii managementului public si sociologiei trebuie sa cerceteze cu toata atentia mediul social, atat din interiorul sistemului administrativ, cat si din afara acestuia. Metoda de cercetare a celor doua stiinte este diferita. Astfel, sociologia studiaza fenomenele sociale in ansamblul lor, formuland concluzii generale fara a analiza, in detaliu, raporturile dintre subiectii diferitelor sfere ale vietii sociale, in timp ce managementul din institutiile publice utilizeaza pe scara larga rezultatele cercetarilor din sociologie. Pe baza acestor rezultate, managementul public identifica particularitatile mediului social al administratiei s asigura functionarea cat mai eficienta a managementului in institutiile publice dintr-o unitate administrativ-teritoriala.

E. Interdependenta managementului public cu stiintele economice studiaza in detaliu toate aspectele activitatii economice-financiare. Managementul public si implicit functionarii cu functii de conducere in domeniu folosesc rezultatele obtinute de stiintele economice, ca urmare a studierii unor probleme ca rentabilitatea economica, profitul, costurile, piata pentru a obtine o eficienta cat mai ridicata a activitatilor. Institutiilor publice le revin resurse financiare importante. Modul de utilizare a acestora de catre functionarii publici responsabili influenteaza evolutia factorilor economici in general.

F. Interdependenta intre managementul public si psihologie

Managerii publici, si numai ei apeleaza la rezultatele cercetarilor psihologice pentru a verifica aptitudinile, caracterul celor care urmeaza sa intre in sistemul administrativ. Deoarece mentalitatea si comportamentul celor care isi desfasoara activitatea in sectorul public influenteaza relatiile interumane, este evidenta legatura managementului public atat cu sociologia cat si cu psihologia. Institutiile publice, in general si compartimentele de resurse umane, in special, furnizeaza informatii cu ajutorul carora specialistii pot contura profilul psihologic al unui functionar public care isi desfasoara activitatea intr-un compartiment dintr-o institutie publica.

G. Interdependenta dintre managementul public si ergonomia

Cercetarile din domeniul ergonomiei au ca scop principal adoptarea de masuri, prin care sa fie create conditii de munca confortabile pentru obtinerea unei eficiente maxime. Specialistii din ergonomie pot oferi cele mai bune variante de aranjare a compartimentelor de lucru pentru ajustarea unor conditii optime de lucru de care are nevoie orice persoana pentru a-si realiza obiectivele. Managementul public poate contribui la dezvoltarea ergonomiei ca stiinta deoarece conditiile specifice din sectorul public determina formularea unor noi abordari ergonomice care sa aiba aplicativitate si in institutiile publice.

H. Interdependenta managementului public cu demografia.

Demografia studiaza diverse aspecte referitoare la populatie legate de structura populatie pe grupe de varsta, pe sexe, diferite probleme socioprofesionale, perspectivele natalitatii, mortalitatea, nivelul cultural al populatiei. Datele obtinute in urma cercetarilor demografice sunt utilizate in managementul public pentru adaptarea administratiei la conditiile specifice de loc si timp, pentru satisfacerea intr-un grad tot mai ridicat a cerintelor sociale.

Managementul din institutiile publice poate influenta demografia nu numai prin intermediul deciziilor adoptate la nivel local, dar si prin luarea in considerare de catre functionarii publici a problemelor sociale care ar putea determina schimbari importante in evolutia indicatorilor demografici.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate