Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» CAPACITATEA DE PRODUCTIE INDUSTRIALA


CAPACITATEA DE PRODUCTIE INDUSTRIALA




SPECIALIZAREA MANAGEMENT, ANUL II

CAPACITATEA DE PRODUCTIE INDUSTRIALA SI GRADUL

DE UTILIZARE A ACESTEIA (I)




CAPACITATEA DE PRODUCTIE - DEFINIRE, FACTORII CARE INFLUENTEAZA MARIMEA EI

CALCULUL CAPACITATII DE PRODUCTIE A UNEI FIRME INDUSTRIALE

2.1 Metodologia generala de calculul a capacitatii de productie

2.2 Calculul marimii capacitatii de productie la utilajele cu specializare pe produs

2.3 Calculul marimii capacitatii de productie la verigile simple cu specializare tehnologica

CAPACITATEA DE PRODUCTIE - DEFINIRE, FACTORII CARE INFLUENTEAZA MARIMEA EI

Fundamentarea stiintifica a marimii indicatorilor productiei industriale necesita calculul capacitatii de productie si asigurarea folosirii optime a acesteia .

Pornind de la importanta deosebita a fundamentarii marimii productiei pe baza capacitatii de productie este necesar sa se asigure valorificarea maxima a potentialului productiv, prin utilizarea integrala a capacitatilor de productie existente si a celor ce vor fi puse in functiune. Prin capacitatea de productie a unei intreprinderi industriale se intelege productia maxima ce poate fi obtinuta intr-o perioada data, pentru o anumita structura si calitate a productiei, in conditiile folosirii depline, intensive si extensive a mijloacelor de productie a muncii.

La calculul capacitatii de productie nu trebuie luate in considerare unele situatii nefavorabile determinate de existenta unor locuri inguste, de lipsa de materii prime, energie, forta de munca s.a.

Asupra marimii capacitatii de productie a intreprinderilor industriale influenteaza urmatorii factori :

Marimea suprafetelor de productie si a parcului de utilaje ; cu cat unitatea industriala va avea suprafete de productie mai mari si un parc de utilaje mai numeros, cu atat acestea vor determina o capacitate mai mare de productie.

La calculul capacitatii de productie se iau in consideratie toate suprafetele de productie si intreg utilajul existent instalat in sectiile de productie .

Normele tehnice de folosire a utilajului de productie si a suprafetelor reprezinta cel de-al doilea factor care influenteaza asupra marimii capacitatii de productie.

Aceste norme tehnice sunt de doua feluri si anume :

a)      norme tehnice de utilizare intensiva ;

b)      norme tehnice de utilizare extensiva .

Prin norma tehnica de utilizare intensiva se intelege productia maxima care se poate realiza intr-o unitate de timp, pe unitatea caracteristica tehnica dimensionala a agregatului, masinii sau instalatiei, sau pe unitatea dimensionala a suprafetelor de productie. Asa, de pilda, in siderurgie, norma tehnica de utilizare intensiva se exprima prin productia maxima de fonta, in tone, ce poate fi obtinuta pe un metru cub de volum al furnalului si pe o zi calendaristica, la forajul sondelor – prin viteza maxima de foraj, exprimata in metri pe granic-luna, in filaturi – prin productia maxima de fire ce poate fi obtinuta pe un fus intr-o ora etc.

Rezulta ca aceste norme tehnice de utilizare intensiva se pot stabili la agregatele si instalatiile unde se executa un singur fel de produs sau o singura operatie, in conditiile unei productii continue sau discontinue.

Calculul capacitatii de productie se face luandu-se in considerare normele tehnice de folosire a utilajului, determinate pe baza tehnologiei si organizarii inaintate a productiei si a muncii, tinand seama de realizarile cele mai bune obtinute in mod constant de unitatile de productie din cadrul intreprinderii sau ale ramurii.

In conditiile progresului continuu al tehnicii, al perfectionarii tehnologiei de fabricatie si ridicarii nivelului cultural-tehnic al personalului muncitor, aceste norme trebuie revizuite periodic pentru a corespunde astfel situatiei existente in cadrul unitatilor de productie.

Marimea normelor tehnice de utilizare intensiva se poate stabili dupa caz, in doua moduri, si anume :

a)      pentru utilajele, instalatiile sau agregatele noi, pe baza datelor si caracteristicilor tehnico-productive stabilite in documentatiile legale aprobate sau inscrise in fisa tehnica a utilajelor ;

b)      pentru utilajele aflate deja in functiune, pe baza realizarilor de varf inscrise in evidentele proprii ale unitatii de productiei .

Determinarea normei tehnice utilizare intensiva care se ia in calculul capacitatii de productie necesita stabilirea, in primul rand, a lunii in cadrul anului precedent in care s-au obtinut cele mai bune realizari, iar in cazul acesteia, alegerea a zece zile consecutive in care indicatorii de utilizare au fost superiori mediei din luna respectiva.

Norma medie de utilizare se va calcula ca o medie aritmetica a realizarilor obtinute in aceste zece zile, iar pentru produsele cu ciclu de fabricatie mare, luna in care s-au obtinut cele mai bune rezultate din an sau cel mai bun rezultat mediu lunar din trimestrul cu cele mai bune realizari.

Trebuie precizat ca pentru calculul normelor tehnice de utilizare intensiva nu se iau in consideratie acele realizari de varf care sunt generate de anumite conditii intamplatoare.

Normele tehnice de utilizare astfel obtinute trebuie comparate cu normele obtinute de intreprinderi din tara sau strainatate, pentru a putea aprecia in ce masura acestea exprima sau nu in mod corect productia maxima posibila care poate fi obtinuta.

Aceasta metodologie de calcul poate fi folosita pentru cazul in care structura productiei ramane neschimbata in perioada de calcul fata de cea de baza.

In cazul in care structura productiei se schimba, se impune recalcularea productiei realizate in perioada de varf in productie echivalenta, pe baza structurii productiei in perioada pentru care se calculeaza capacitatea.

Normele tehnice de utilizare extensiva exprima timpul de functionare a diferitelor masini, utilaje, instalatii sau agregate sau timpul de folosire a suprafetelor de productie . Normele tehnice de utilizare extensiva exprima folosirea in timp a diferitelor masini, utilaje, instalatii sau suprafete de productie. Marimea acestor norme este in functie de o serie de factori, cum sunt numarul de zile lucratoare, regimul de schimburi, intreruperile pentru reparatii s.a. Cu cat unitatea industriala va lucra intr-un numar mai mare de zile pe an si cu un regim de schimburi mai mare pe zi, cu atat va creste numarul de ore de functionare a utilajului, acestea influentand asupra cresterii capacitatii de productie si gradului de folosire a acesteia.

Normele tehnice de utilizare reprezinta un factor complex, marimea lor fiind influentata de o serie de factori, cum sunt :

nivelul de calificare a personalului muncitor care foloseste utilajele ;

tehnologia folosita ;

felul instrumentelor si dispozitivelor utilizate ;

modul de organizare a productiei s.a.

Cu cat nivelul de calificare si gradul de insusire a tehnicii profesiei date vor fi mai ridicate, cu atat se vor putea folosi mai bine mijloacele fixe atat sub raport extensiv cat si sub raport intensiv.

In mod asemanator, cu cat tehnologia folosita va fi mai inaintata, dispozitivele mai perfectionate si nivelul de organizare a productiei mai ridicat, cu atat mai mari vor fi normele tehnice de utilizare.

Calitatea si structura materiilor prime utilizate influenteaza normele tehnice de utilizare intensiva prin faptul ca, in raport cu ele, acestea vor avea o anumita marime. Astfel, de exemplu, in industria siderurgica cu cat minereul de fier va avea un continut mai mare de fier, cu atat normele tehnice de utilizare intensiva a furnalelor vor fi mai mari.





Sub raportul regimului de lucru, intreprinderile pot lucra intr-un schimb, doua sau trei, cu saptamana intrerupta sau cu un regim de functionare continuu, lucrand si duminica si sarbatorile legale, timp de 24 de ore pe zi.

Sortimentul productiei. Acest factor influenteaza asupra marimii capacitatii de productie prin aceea ca diferitele produse, necesitand norme de timp diferite, determina capacitati de productie diferite, precum si un grad diferit de incarcare a utilajului sau suprafetelor de productie.

Sortimentul care asigura cea mai buna folosire a capacitatii de productie poarta denumirea de sortiment optim.

Capacitatea de productie a intreprinderii industriale se determina tinand seama de sortimentul prevazut a se executa. In conditiile modificarii sortimentului productiei se modifica si marimea capacitatii de productie a intreprinderii industriale, aceasta urmand a se exprima in raport cu noile produse ce urmeaza a se fabrica.

Capacitatea de productie a intreprinderii industriale, fiind influentata de acesti factori, reprezinta o marime dinamica. La calculul ei trebuie tinut seama de organizarea inaintata a productiei, de folosirea unor materii prime de calitate superioara, care sa corespunda prescriptiilor sau conditiilor tehnice, de folosirea celor mai perfectionate instrumente si dispozitive, ca si de influenta celorlalti factori care asigura folosirea la maximum a potentialului productiv existent.

CALCULUL CAPACITATII DE PRODUCTIE A UNEI FIRME INDUSTRIALE

Metodologia generala de calculul a capacitatii de productie

Calculul capacitatii de productie a unei intreprinderi industriale necesita o munca laborioasa si complexa. Astfel, pentru a calcula capacitatea unei intreprinderi este necesar sa se porneasca in mod ascendent de la calculul capacitatii de productie a sectoarelor de productie, a atelierelor, a sectiilor si dupa aceea a intreprinderii, luata in ansamblu.

Pentru determinarea marimii capacitatii de productie se recomanda efectuarea urmatoarelor etape de lucru :

a)      stabilirea nomenclatorului de produse pentru care se calculeaza capacitatea de productie ;

b)      repartizarea capacitatilor de productie din perioada de plan pe diferite categorii (in functiune in tot timpul anului, ce se vor scoate din functiune sau puse in functiune etc.);

c)      stabilirea verigilor de productie principale si a verigilor conducatoare pe baza sectorizarii intreprinderii ;

d)     precizarea utilajelor sau a suprafetelor ce vor fi luate in considerare la determinarea capacitatii de productie ;

e)      determinarea formulelor de calcul ce vor fi utilizate pentru diferitele masini, utilaje sau instalatii ;

f)       calcularea fondului de timp disponibil si determinarea, acolo unde este cazul, a indicatorilor de utilizare intensiva, de varf, pe verigi de productie, in functie de care se vor calcula capacitatile de productie ;

g)      determinarea celorlalte elemente necesare de calcul a capacitatii de productie in functie de specificul formulelor de calcul ;

h)      calcularea capacitatilor de productie, prin folosirea formulelor de calcul specifice si a elementelor de calcul determinate potrivit metodologiei adoptate ;

i)        stabilirea excedentelor sau a locurilor inguste de capacitate ;

j)        analizarea in mod comparativ a capacitatii de productie cu cea de proiect, diferentele rezultate justificandu-se in raport cu situatiile admisibile sau, daca este cazul, adoptandu-se masuri de corectare a marimii calculate, daca aceasta este mai mica decat capacitatea de proiect, fara a se incadra in cazurile admisibile .

In vederea calculului capacitatii de productie a diferitelor unitati de productie si a intreprinderii, luata in ansamblul ei, trebuie luate in considerare urmatoarele elemente :

a)      totalul utilajului instalat in unitatea de productie, neluand in calcul utilajul de rezerva;

b)      regimul de lucru stabilit pentru intreprinderile din ramura respectiva ;

c)      introducerea in productie a utilajului sau a proceselor tehnologice avansate, precum si modernizarea utilajului existent ;

d)     nivelul specializarii intreprinderii si al verigilor ei ;

e)      masurile tehnico-organizatorice pentru lichidarea locurilor inguste ;

f)       normele tehnico-economice de perspectiva de folosire a utilajului.

Din punct de vedere metodologic, sub raportul calculului capacitatii de productie, intreprinderile sau unitatile de productie se impart in doua mari grupe si anume :

a)      grupa celor la care produsul finit se obtine ca urmare a prelucrarii materiilor prime la un singur utilaj, agregat sau la o singura masina sau instalatie ;

b)      grupa celor la care produsul finit se obtine ca urmare a prelucrarii materiilor prime in mod succesiv la o serie de masini, utilaje sau instalatii .

La intreprinderile, sectiile,atelierele sau sectoarele din prima grupa, la care fiecare masina, instalatie, aparat sau agregat prelucreaza materiile prime si materialele direct in produse finite, nemaifiind nevoie de alte prelucrari in cadrul unitatii sau al intreprinderii, capacitatea de productie se calculeaza facand suma capacitatilor de productie a masinilor,aparatelor sau agregatelor care executa produsul respectiv. Asa, de pilda,capacitatea de productie a unei sectii de furnale se va obtine facand suma capacitatilor de productie a tuturor furnalelor de care dispune acesta.

Pentru cea de-a doua grupa de intreprinderi, sectii sau sectoare la care produsul finit se obtine ca urmare a prelucrarii succesive a materiilor prime sau materialelor la mai multe masini, utilaje sau instalatii, marimea capacitatii de productie se determina in functie de marimea capacitatii de productie a grupei de utilaj, a sectorului, atelierului sau sectiei in care se efectueaza cele mai importante operatii ale procesului tehnologic, specifice produselor pentru care se calculeaza capacitatea, denumite „verigi conducatoare”.

Asa,de pilda, pentru un sector de productie compus din mai multe grupe diferite de utilaje la care se prelucreaza materii prime in mod succesiv, capacitatea de productie este data de capacitatea de productie a utilajului considerat conducator. In mod asemanator, pe baza metodologiei existente, capacitatea de productie a unui atelier, format din mai multe sectoare de productie, va fi determinata de capacitatea de productie a sectorului considerat conducator, iar capacitatea de productie a unei intreprinderi, formata din mai multe sectii, va fi determinata de capacitatea de productie a sectiei conducatoare, fiecare dintre acestea constituind verigi conducatoare la nivelul unitatii respective.

Pentru stabilirea verigii conducatoare pot fi luate in considerare, in mod separat sau impreuna, o serie de criterii, cum sunt :

a)      unitatea de productie cu ponderea cea mai mare de manopera in manopera totala a intreprinderii ;

b)      unitatea de productie cu ponderea valorica cea mai mare a capitalului fix fata de capitalul fix total al intreprinderii.



In aceste conditii pot fi verigi conducatoare acele unitati de productie care prezinta o importanta hotaratoare pentru realizarea produsului respectiv, au o complexitate tehnica deosebita sau o valoare de inventar superioara fata de celelalte verigi de productie.

In cazul in care la calculul capacitatii de productie rezulta ca in anumite unitati exista locuri inguste care limiteaza capacitatea de productie, trebuie prevazute masuri tehnico-organizatorice care sa duca la lichidarea acestora.

Pentru calculul capacitatii de productie a intreprinderii trebuie sa se porneasca de la calculul capacitatii pe principalele grupe de utilaje sau agregate.

Calculul capacitatii de productie a diferitelor grupe de utilaje sau agregate necesita determinarea a doua elemente de baza si anume :

a)      a marimii timpului disponibil de functionare a masinii sau agregatului, in decursul perioadei considerate ;

b)      a normei tehnice de productie, a masinii, a agregatului etc., pe unitatea de timp sau a normei tehnice de timp pe unitatea de produs .

Pentru determinarea marimii timpului disponibil de functionare, diferitele masini utilaje sau agregate se grupeaza in utilaje sau agregate cu functionare continua, cu functionare cu saptamana intrerupta si cu lucrul sezonier.

Pentru fiecare grupa in parte, marimea timpului de functionare se calculeaza in mod diferit.

La utilajele sau agregatele cu functionare continua, timpul disponibil de functionare al acestora se determina cu ajutorul formulei :

in care :

Tdc – reprezinta timpul disponibil de functionare a agregatului cu functionare continua ;

Tc – timpul de lucru calendaristic, care se calculeaza dupa formula:

Tc = 24 ore x 365 zile = 8760 ore

TR – timpul de reparatii prevazut .

Timpul disponibil de functionare pentru masinile si utilajele care lucreaza cu saptamana intrerupta se calculeaza cu ajutorul formulei :

in care :

TdI –reprezinta timpul disponibil de functionare a masinii sau agregatului cu functionare intrerupta ;

Tc – numarul de zile calendaristice intr-un an ;

TL – timpul liber in zile, datorat saptamanii reduse de lucru, duminicilor, sarbatorilor legale;

ns – numarul schimburilor in 24 ore ;

ds – durata unui schimb, in ore ,

p – procentul stabilit de intreruperi admisibile .

Calculul timpului de functionare la masinile si utilajele cu functionare sezoniera se face tinandu-se seama de perioada sezonului.

Determinarea normelor tehnice de productie sau a normelor tehnice de timp pentru diferitele masini,utilaje, aparate sau agregate se face tinandu-se seama de particularitatile pe care le reprezinta masina,aparatul sau agregatul respectiv, pe baza datelor din fisele tehnice sau pe baza de normare.

Pentru calculul capacitatii de productie pe o anumita perioada de timp, masinile, utilajele sau agregatele se impart in doua mari grupe,si anume :

a)      cu specializarea pe produs ;

b)      cu specializare tehnologica .

Pentru fiecare din aceste grupe de masini, utilaje sau agregate, calculul capacitatii de productie se face dupa anumite metode specifice .

Calculul marimii capacitatii de productie la utilajele cu specializare pe produs

CAZUL I . Pentru utilajele, agregatele si instalatiile cu specializarea pe produs, a caror productie se obtine la numite perioade egale cu durata de elaborare a unei sarje, capacitatea de productie se calculeaza cu ajutorul urmatoarei formule :

in care :

Cp – reprezinta capacitatea de productie a utilajului, a agregatului sau instalatiei cu functionare perioada, pe o anumita perioada de timp (an, luna, zi) ;

Gmp –greutatea materiilor prime ce se pot cuprinde in agregat, la o incarcare ;

Kp – coeficientul de productie utilizabila care se obtine din cantitatea de materii prime cu care se incarca o data utilajul, agregatul sau instalatia (coeficientul de transformare din materie prima in produs finit ) ;

Td – timpul disponibil de functionare pe perioada pentru care se calculeaza capacitatea ;

Dc – durata unui ciclu de prelucrare a unui lot de materii prime cu care se incarca o data utilajul, agregatul sau instalatia (in siderurgie, de pilda, Dc reprezinta durata de elaborare a unei sarje).

Din aceasta grupa de masini, utilaje si agregate, pentru care este aplicata formula de calcul aratata, fac parte furnalele, cuptoarele Martin, o serie de agregate chimice, autoclave, cuptoare pentru arderea caramizilor etc.

La calculul capacitatii de productie pe baza acestei trebuie avut in vedere ca marimile D, G si K sa fie astfel determinate incat sa tina seama de cele mai bune realizari obtinute in mod constant si de folosirea celor mai potrivite procese tehnologice.

Pentru exemplificare se considera un agregat la care greutatea materiilor prime cu care se poate incarca o data este de 200 tone si care are un coeficient al productiei utilizabile obtinute din materii prime 0,6 din greutatea materiei prime. Acest agregat lucreaza continuu, timpul pentru reparatii planificate fiind de 30 de zile anuale, durata ciclului de prelucrare a unui lot de materii prime fiind de 5 ore.

Pentru calculul capacitatii de productie a acestui agregat trebuie sa se determine in primul rand fondul de timp disponibil .

Se aplica relatia :

Td = Tc – TR = 365 x 24 – 30 x 24 = 8760 – 720 = 8040 ore

Se calculeaza apoi capacitatea de productie a agregatului prin aplicarea relatiei cunoscute :

tone

CAZUL II. Pentru diferitele masini, agregate sau instalatii specializate in fabricarea unui anumit produs, pentru care se poate stabili o norma tehnica de utilizare intensiva, cunoscandu-se caracteristica dimensionala a acestora si fondul de timp disponibil, se poate calcula capacitatea de productie cu ajutorul relatiei :



Cp = Ntui x C x Td

in care :

Cp – reprezinta capacitatea de productie ;

Ntui – norma tehnica de utilizare intensiva ;

Td – timpul disponibil de functionare ;

C – caracteristica disponibila .

In cazul in care exista mai multe masini, agregate sau instalatii, care fiecare asigura obtinerea aceluiasi produs finit, fara a mai fi nevoie de prelucrari, capacitatea de productie totala se obtine ca suma a capacitatilor de productie a acestora.

Pentru exemplificare, se considera o sectie de furnale care dispune de trei furnale. Primul are o caracteristica dimensionala de 1000 m3, al doilea de 1200 m3 si al treilea de 1500 m3. Norma tehnica de utilizare intensiva este de 1,4 tone fonta/m3/zi, iar timpul mediu pentru reparatii este de 50 de zile.

Se aplica relatia cunoscuta :

Cp = 1000x1,4x315+1200x1,4x315+1500x1,4x315=(1000+1200+1500)x1,4x315= =3700x1,4x315=1.631.700 tone fonta

CAZUL III. Calculul capacitatii de productie pentru grupa masinilor, utilajelor si agregatelor specializate pentru fabricarea unui fel de produs in functie de timpul disponibil de functionare si normele tehnice de timp sau normele tehnice de productie. In acest caz capacitatea de productie se poate determina cu ajutorul relatiei :

sau

in care :

Cp – reprezinta capacitatea de productie ;

Td – timpul disponibil de functionare a utilajului ;

np – norma tehnica de productie ;

nt – norma tehnica de timp .

O astfel de formula se poate aplica, de pilda, pentru calculul capacitatii de productie a masinilor de filat, a razboaielor de tesut, a masinilor-unelte specializate pentru prelucrarea metalelor etc.

2.3 Calculul marimii capacitatii de productie la verigile simple cu specializare tehnologica

Intr-o veriga simpla cu specializare tehnologica se executa o anumita lucrare tehnologica la mai multe feluri de produse.

In aceste conditii, calculul marimii capacitatii de productie se face pentru un produs considerat in mod conventional ca reprezentativ (etalon). Metoda folosita se concretizeaza in mai multe etape de lucru.

ETAPA Nr.1 – STABILIREA PRODUSULUI REPREZENTATIV

Din ansamblul produselor executate in veriga respectiva se considera reprezentativ (etalon) acel produs care necesita cel mai mare volum de munca in cadrul verigii.

Deci, se va alege acel produs care are max (Qi x tni) sau max , i=1χn, unde:

tn – reprezinta timpul unitar normat sau realizat in perioada de varf a anului anterior ;

Pn –productia orara normata sau realizata in perioada de varf anului anterior.

S-a notat cu Qi – cantitatea de productie din produsul „i” prevazuta pentru a fi executata in veriga respectiva intr-o anumita perioada de timp.

ETAPA Nr.2 – CALCULUL COEFICIENTILOR DE ECHIVALARE a productiei exprimata in unitati naturale cu productia exprimata in unitatile natural – conventionale ale produsului reprezentativ (notat cu indicele „r”).

Ei se pot stabili fie in functie de timpul unitar normat (standard) sau realizat in perioada de varf a anului anterior – tni, fie pe baza productiei orare normate (standard) sau realizate in perioada de varf a anului anterior – Pni, astfel :

sau , pentru i=1χn

ETAPA Nr.3 – EXPRIMAREA PRODUCTIEI FIECARUI PRODUS „i” IN UNITATI ECHIVALENTE DE PRODUS REPREZENTATIV – Qei

Intrucat timpul unitar si productia orara sunt indicatori invers proportionali, transformarea productiei din unitati naturale in unitati natural-conventionale se realizeaza in functie de modul de calcul al coeficientilor de echivalare, dupa cum urmeaza :

sau

ETAPA Nr.4 – CALCULUL STRUCTURII PRODUCTIEI EXECUTATA IN VERIGA RESPECTIVA, exprimata prin ponderile aferente produselor „i” – pi.

, cu conditia

ETAPA Nr.5 – CALCULUL MARIMII CAPACITATII DE PRODUCTIE A VERIGII, EXPRIMATA IN UNITATI ECHIVALENTE DE PRODUS REPREZENTATIV – Cpe .

In acest scop, se folosesc relatiile prezentate anterior, in care parametrii de utilizare intensiva sunt aferenti produsului reprezentativ. Deci,

sau

ETAPA Nr.6 – REPARTIZAREA CAPACITATII DE PRODUCTIE IN FUNCTIE DE STRUCTURA PRODUCTIEI EXECUTATE IN VERIGA RESPECTIVA.

Se obtine, astfel, marimea capacitatii de productie aferenta fiecarui produs „i” exprimata in unitati echivalente de produs reprezentativ – Cpei, dupa cum urmeaza :

, cu conditia

ETAPA Nr.7 – EXPRIMAREA MARIMII CAPACITATII DE PRODUCTIE IN UNITATILE NATURALE ALE FIECARUI PRODUS „I” - Cpi

Transformarea marimii capacitatii de productie din unitati natural-conventionale in unitati naturale se face in functie de modul de calcul al coeficientilor de echivalare, astfel :

sau Cpi = Cpei x Ci(p)






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate