Istoricul aparitiei cecului si necesitatea operatiunilor de incasari si plati

ISTORICUL APARITIEI CECULUI SI NECESITATEA OPERATIUNILOR DE INCASARI SI PLATI

1.1. Aparitia cecului:

Denumirea de “cec“ a aparut in Anglia medievala. Istoricul atribuie lui Thomas Gresham meritul de a fi introdus in 1557 primul cec bancar, care la sfarsitul secolului XVII functiona ca si cecul actual. ”Stramosii” cecului modern au o varsta mult mai mare, fiind folositi de egipteni, apoi de greci. In perioada postbelica a avut loc o dezvoltare puternica a cecului, dar dupa 1990 fenomenul a marcat o tendinta de descrestere determinata de cocurenta altor instrumente de plata mai putin costisitoare: viramentul bancar si cardul.

Pe masura dezvoltarii schimbului si modernizarii economiei s-a impus in tranzactiile interne si internationale plata in moneda scripturala, s-a amplificat circuitul instrumentelor de plata si credit (cecul, cambia, biletul la ordin), iar relativ recent, s-a trecut la “era electronica (carduri) si informatizarea sistemelor de decontare. .

1.2. Notiunea si caracterele cecului

Dupa primul razboi mondial, pe plan international s-a incercat unificarea legislativa a normelor de drept din diferite tari de catre Comitetul Economic de pe langa Liga Natiunilor (1928) elaborandu-se un proiect unificat de norme privind utilizarea cecului. La acesta s-a adaugat “Conventia cuprinzand legea uniforma asupra cecului“ (Geneva, 19 martie 1931) si “Conventia numita sa reglementeze unele conflicte de legi in materie de CEC“ (Geneva, 19 martie 1931).

Romania nu a aderat la aceasta conventie, desi principiile ei se afla la baza reglementarilor noastre privind cecul.

Platile fara numerar au urmatoarele caracteristici:

A - natura lor dubla determinata de un flux de inregistrari in conturi si de un flux de mesaje intre patrile implicate;

B - diferenta de timp dintre momentul ordonarii platii de catre debitor si momentul incasarii sumei de catre creditor;

C - existenta unuia sau mai multor intermediari (bancile comerciale) in procesarea acestui tip de plati.

1.3. Reglementarea legala a cecului

Cambia, biletul la ordin si cecul au fost reglementate de Codul comercial la articolele 270-369. In prezent aceste dispozitii sunt abrogate si inlocuite prin cele cuprinse in Legea 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin si Legea 59/1934 asupra cecului.

Aceste reglementari au ramas cu caracter orientativ, in toate tarile respectandu-se notiunile, elementele de baza, regimul practic de folosire fiind insa determinat de legislatia specifica fiecarei tari.

La noi cadrul legal al platii prin cec este dat de Legea 54/1934.

Reglementarile din 1934 au fost modificate atat din punct de vedere tehnic – bancar, cat si din punct de vedere juridic, prin Legea nr 83 asupra cecului, din octombrie 1994.

In afara celor doua legi mai sus mentionate, in Romania, la baza unei bune organizari a cecului barat stau si urmatoarele norme emise de BNR:

- Normele cadru nr.7/94 privind comertul facut de societati bancare si celelalte societati de credit cu cecuri. Potrivit punctului 3 din aceste norme cadru, societatile bancare, precum si alte societati de credit, vor putea face comert cu cecul si presta servicii bancare specifice pentru clientii lor, luindu-si toate masurile pentru eliminarea riscurilor care pot aparea pe parcursul unor asemenea operatiuni. De asemenea, BNR efectueaza operatiuni cu cecul in cadrul propriei sale activitati.

- Normele tehnice nr. 9/94 privin circulatia si standardele tehnice si de continut ale cecului.

- Regulamenntul BN nr 10/34 privind compensarea multilaterala a platilor intrabancare fara numerar pe suport de hartie.

1.4. Definitia cecului

Cecul (engl.cheque), denumit si titlu in reglementarile legale in vigoare, este un instrument de plata, inclusiv un titlu de credit, care pune in legatura in procesul crearii sale trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Instrumentul este creat de tragator care, in baza unui disponibil constituit in prealabil la o societate bancara, da ordin neconditionat acesteia, care se afla in pozitie de tras, sa plateasca la prezentare, o suma determinata de bani unei terte persoane sau insusi tragatorului emitent aflat in pozitia de beneficiar.

Conceptul de cec se defineste ca find o fila de cec, iar conceptul de carnet de cecuri se defineste ca numarul filelor de cec inseriate, numerotate etc.,care compun un carnet.

Principala functie a cecului asa cum s-a aratat in doctrina cecului este cea de mijloc de plata.

Cecul poate fi utilizat si pentru obtinerea de numerar de la banci (atunci emitentul trage un cec pe numele sau), ca si pentru amanarea platii (credit pe termen scurt din momentul nasterii obligatiei de plata pana cand cecul este efectiv incasat).

Astfel, fiecare persoana, cunoscandu-si drepturile si indatoririle, de la inceput poate efectua toate operatiunile legate de acest instrument in nume propriu (tragatorul emite cecul > trasul il plateste > posesorul (beneficiarul) il incaseaza).

Din punct de vedere comercial, tragatorul este cumparatorul sau beneficiarul prestarii unui serviciu (debitorul), trasul este banca ce urmeaza sa plateasca suma inscrisa pe cec, beneficiarul avand rolul de vanzator.

Pentru a putea fi considerat un inscris valid din punct de vedere juridic, cecul trebuie completat conform articolului 1 din legea 59/34 asupra cecului.

Avantajele cecului sunt multiple. Pentru utilizator (tragator sau beneficiar) avantajul consta in evitarea detinerii si manuirii banilor, iar pentru fisc avantajul consta in posibilitatea controlului platilor.

Inconvenientele majore ale cecului sunt incertitudinea platii (datorita emiterii cecurilor fara acoperire) si costul ridicat al prelucrarii fata de costul transferurilor electronice.

1.5. Elementele cecului

Pentru a avea valabilitate, cecul trebuie sa cuprinda o serie de mentiuni obligatorii, care sunt denumite elemente ale cecului. Elementele cecului pot fi atat elemente obligatorii, cat si elemente facultative.

Ca instrument de plata de debit, cecul circula de la unitatea bancara a clientului beneficiar la unitatea bancara a clientului platitor, avand ca efect debitarea contului clientului platitor si creditarea clientului beneficiar.

Elementele obligatorii ale cecului, trebuiesc inscrise in zonele indicate, astfel:

- Zona 1 cuprinde denumirea si/sau sigla societatii bancare trase, aceasta fiind cea care va pune la dispozitia clientului carnetele de cecuri.

Acestea vor avea seria si numarul cecului pretiparite.

Pentru acordarea carnetelor de cecuri, clientii sunt selectati, ei nefiind acceptati de banca fara un contract prealabil. Acest lucru este realizat cu ajutorul CIP-ului (Centrala Incidentelor de Plati). Daca respectivul client figureaza ca rau platnic, banca il va refuza, neavand nevoie de astfel de clienti.

- Zona 2 cuprinde denumirea de CEC in partea de sus, si ordinul neconditionat de plata pentru o suma de bani determinata, inscrisa pe cec in litere.

- Zona 3 este zona unde va fi mentionat locul platii – localitatea unde va avea loc plata.

- Zona 4 va cuprinde data si locul emiterii cecului, scrise alaturat. Data trebuie sa fie posibila, certa si unica.

- In zona 5, vor fi trecute suma in cifre si moneda in care se face plata. Suma in cifre trebuie sa corespunda cu suma in litere, scrisa in zona 2.

- Zona 6 este completata cu datele de identificare ale tragatorului. Persoanele juridice vor mentiona in aceasta zona numele conform celui inregistrat la Registrul Comertului, iar persoanele fizice, numele si prenumele, asa cum sunt inscrise in B.I. sau C.I. Emitentul este obligat sa semneze cecul numai cu pixul sau stiloul cu cerneala de culoare albastra sau neagra. Nu este acceptata aplicarea unei stampile care sa cuprinda datele cerute. Semnatura trebuie sa fie autografa. Nerespectarea acestei cerinte duce la anularea cecului.

- Zonele 7 si 8 sunt reprezentate de o banda alba care contine date, citirea acestora urmand a se face cu un dispozitiv de citire. Sunt situate in partea inferioara a cecului.

Zona 7 va cupride :

a) - numarul contului beneficiarului;

b) - unitatea societatii bancare unde acesta are deschis contul;

c) - codul acestuia.

Aceste spatii vor fi completate de beneficiar.

Zona 8 va cuprinde :

a) - numarul contului tragatorului;

b) - codul unitatii bancare trase.

Aceste date sunt pretiparite in momentul in care tragatorul primeste carnetul de cecuri de la unitattea bancara al carui client este.

Pentru ca un cec sa fie valabil, nu este necesar ca el sa intruneasca toate conditiile obligatorii mentionate de regulamentele in vigoare asupra cecului din chiar momentul emiterii sale, ci el trebuie sa le intruneasca in momentul prezentarii la plata.

Completarea cecului trebuie sa se faca in conformitate cu intelegerea intervenita intre tragator si primitor.

In cazul in care cecul nu se prezinta la plata regulat ca forma, lipsindu-i unul sau mai multe dintre elementele obligatorii, un asemenea instrument nu are valoarea juridica a unui cec. Un astfel de cec este nul din punct de vedere legal.

Nulitatea cecului pentru asemenea vicii de forma rezulta din chiar cuprinsul cecului si nu necesita alte probe.

Cecul prezentat la unitatile bancare in vederea incasarii trebuie sa fie completat lizibil si fara prescurtari, cu toate elementele cerute de formular inscrise cu cerneala albastra sau neagra sau prin dactilografiere.

Pe cec se pot face si alte mentiuni decat cele obligatorii (elemente facultative), care prin instrumentul respectiv sa stipuleze clauze facultative, raspunzand unor necesitati specifice raporturilor dintre cele trei persoane “tragator, tras si beneficiar”.

Mentiunile facultative fac obiectul intelegerii dintre aceste persoane.

Clauza “netransmisibil“ inscrisa pe cec, poate fi pusa in spatiul destinat completarii mentiunilor facultative. Ea poate fi pusa de catre tragator sau la cererea beneficiarului, sau de catre un girant.

In ambele cazuri, efectele acestei clauze sunt aceleasi, respectiv, oprirea circulatiei instrumentului, stabilindu-se definitiv ultimul posesor care are dreptul de a intra in posesia sumei inscrise pe cec.

Beneficiarul are dreptul de a gira cecul ce are clauza “netransmisibil“ numai pentru o societate bancara. Acest gir poarta denumirea de gir pentru incasare, el fiind redactat pe instrument prin expresia “girat pentru incasare”.

Girarea unui cec in alte conditii decat cele mentionate mai sus nu este legal valabila. Clauza “netransmisibil“ pusa pe un cec nu poate fi stearsa de nici una din persoanele implicate in circulatia cecului.

Cecul care poarta clauza “netransmisibil”, pierdut, sustras sau distrus, nu poate fi anulat si nu i se poate aplica procedura de amortizare.

Primitorul are posibilitatea de a cere trasului si tragatorului inlocuirea de comun acord a respectivului cec.

Ca o fireasca evolutie, pentru a circula mai usor intre “cumparatori si vanzatori“ respectiv de la platitorii sumelor catre beneficiarii acestora, banii au imbracat forma dematerializata, fiind pusi in miscare prin intermediul diferitelor instrumente de plati, pe baza unor mecanisme bine stabilite, aflate si ele intr-o continua dezvoltare. Cecul face parte din operatiunile fara numerar (virament ).

Functionarea corespunzatoare, la inalti parametri de operativitate si securitate a sistemului national de plati, si integrarea sa armonioasa in sistemul european si international de transferuri de fonduri depind in mare masura atat de instrumentele, modalitatile si tehnicile de decontare utilizate, cat si de competenta specialistilor din firme, companii si banci, care opereaza si vor opera in cadrul acestui sistem.

Platile internationale reprezinta componenta care asigura finalizarea tranzactiilor economice sau satisfacerea unor cerinte individuale ca urmare a relatiilor care se stabilesc intre parteneri. Aceasta componenta foloseste instrumente de plata care circula in cadrul sistemului international bancar pe baza unor reglementari la nivel international elaborate de institutii de specialitate.

Intre bancile care participa la decontarile internationale se incheie conventii de plati in care se prevad instrumentele de plata, regulile care guverneaza desfasurarea platilor si sistemul de drept care se aplica (in principiu se foloseste dreptul din tara unde se afla banca platitoare).

Plata prin utilizarea cecului se numara printre cele mai vechi tehnici de plata, oferind un grad de securitate ridicat partilor implicate.

Efectul acestui instrument consta in debitarea contului clientului platitor si creditarea contului clientului beneficiar. Sintetic, acest efect se prezinta in figura nr. 1

Banca Instrument Banca

Beneficiarului  platitorului

Figura nr.1

Cecul este un instrument de plata, prin care tragatorul, cel care l-a emis, dispune de fondurile proprii pe care le are la o societate bancara (tras). Aceasta se obliga sa plateasca suma de bani ordonata, respectiv sa presteze un serviciu de casa pentru emitent.

Banca (trasul) elibereaza clientului sau mai multe formulare de cec necompletate, pe care tragatorul (clientul) le poate transforma in cecuri barate, in limitele disponibilitatilor proprii .

In Romania, cecul este un instrument de plata, care poate fi compensat si decontat de catre BNR.

Cecurile aflate in situatia imposibilitatii de a fi platite, sunt raportate la Centrala Incidentelor de Plati. In acest caz, tragatorul nu are voie sa completeze cecuri timp de un an, din momentul raportarii.