DELIMITARI SI STRUCTURI PRIVIND DATORIILE SI CREANTELE DE NATURA SALARIALA

1. Consideratii generale privind cheltuielile salariale

Alaturi de resursele materiale, forta de munca reprezinta un factor principal in producerea de bunuri si prestarea de servicii din cadrul unitatilor economice. In schimbul muncii depuse, personalul angajat primeste un salariu, care se stabileste prin negocieri intre angajator si salariati, reprezentati de sindicate.

In conformitate cu IAS 19 "Beneficiile angajatilor", atunci cand un angajat a prestat un serviciu catre o intreprindere, in timpul unei perioade contabile, intreprinderea trebuie sa recunoasca valoarea beneficiilor pe termen scurt ale angajatilor asteptate a fi platite in schimbul acelui serviciu, astfel:

- ca datorie (cheltuiala angajata), dupa deducerea oricarei valori deja platite, iar daca valoarea deja platita depaseste valoarea neactualizata a beneficiilor, intreprinderea trebuie sa recunoasca acel exces ca activ (cheltuiala platita anticipata) in masura in care plata va conduce la o reducere a platilor viitoare sau la o rambursare de numerar;

- ca o cheltuiala efectiva cu exceptia cazului in care un alt IAS recomanda includerea beneficiilor in costul unui activ.

In urma negocierilor se incheie contracte colective si individuale de munca, prin care personalul se obliga sa efectueze activitatile prevazute in contract, iar angajatorul se obliga sa-l remunereze pentru munca prestata.

Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca. Negocierea colectiva este obligatorie, cu exceptia cazului in care angajatorul are incadrati mai putin de 21 de salariati. Contractele colective de munca se pot incheia la nivelul angajatorilor, al ramurilor de activitate si la nivel national. Clauzele contractului colectiv de munca pot fi modificate pe parcursul executarii lui, in conditiile legii, ori de cate ori partile convin acest lucru.

Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu. Clauzele contractului individual de munca nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munca. Contractul individual de munca se incheie pe durata nedeterminata. Prin exceptie, contractul individual de munca se poate incheia si pe durata determinata, in conditiile expres prevazute de lege. Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor. Cu titlu de exceptie, modificarea unilaterala a contractului individual de munca este posibila numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege.

Atat unitatile care au salariati cu contract de munca, cat si angajatii respectivi trebuie sa suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurarile si protectia sociala.

Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca. Se pot practica mai multe forme de salarizare:

- in regie (dupa timpul lucrat);

- in acord (in functie de calitatea si cantitatea muncii prestate);

- in cote procentuale din veniturile realizate.

Salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor. Salariile se stabilesc prin negocieri individuale si colective intre angajator si salariati sau reprezentanti ai acestora. La stabilirea si la acordarea salariului este interzisa orice discriminare pe criterii de sex, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala.

Salariul este confidential, angajatorul avand obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea confidentialitatii. In scopul promovarii intereselor si apararii drepturilor salariatilor, confidentialitatea salariilor nu poate fi opusa sindicatelor sau, dupa caz, reprezentantilor salariatilor, in stricta legatura cu interesele acestora si in relatia lor directa cu angajatorul.

Angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara. Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator programului normal de munca, se stabileste prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si a patronatelor.

Salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz. Plata salariului se poate efectua prin virament intr-un cont bancar, in cazul in care aceasta modalitate este prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil. Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

Salariul se plateste direct titularului sau persoanei imputernicite de acesta. Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.

Dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. Termenul de prescriptie este intrerupt in cazul in care intervine o recunoastere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivand din plata salariului.

Continutul si structura cheltuielilor salariale

Sunt considerate cheltuieli de natura salariala si se suporta de catre angajatori urmatoarele structuri:

fondul de salarii;

contributia unitatii la asigurarile sociale;

contributia unitatii la fondul de somaj;

contributia unitatii la fondul de asigurari de sanatate;

contributia pentru accidente de munca si boli profesionale;

contributia unitatii la fondul de garantare;

contributia pentru concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate;

comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Munca;

contributia pentru persoane cu handicap neincadrate.

1) Fondul de salarii reprezinta totalitatea salariilor brute suportate de angajator si cuprinde:

a) Salariul de incadrare se stabileste prin negocieri colective sau individuale intre patronat si salariati sau reprezentantii acestora.

b)     Sporurile se acorda pentru:

- vechime in munca, se acorda un spor minim de 5% pentru 3 ani vechime si maximum 25% pentru o vechime de peste 20 ani;

- conditii de munca grele, periculoase, nocive, lucru in timpul noptii;

- folosirea limbilor straine in timpul serviciului;

- exercitarea unei functii suplimentare;

- munca suplimentara (ex. pentru munca prestata in zile nelucratoare si in zile de sarbatori legale un spor de 100% din salariul de baza).

c)     Adaosurile la salariul de baza sunt:

- adaosul de acord;

- premiile;

- primele de vacanta si sarbatori.

d) Indexarile reprezinta suma rezultata din aplicarea unor procente la salariul de baza, ca urmare a cresterii preturilor.

e) Indemnizatiile pentru concediile de odihna. Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor. Dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari. Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare.

Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an. Angajatorul este obligat sa acorde concediu, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul. Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.

Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca. Cuantumul indemnizatiei se stabileste prin inmultirea numarului de zile de concediu cu salariul mediu zilnic:

Is=Nr_zcoxSmz

Salariul mediu zilnic se stabileste prin raportarea drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare concediului de odihna la numarul de zile lucratoare din cele 3 luni. Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.

f) Indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca platite din fondul de salarii.

g)       Avantaje in natura sub forma de bunuri si servicii.

h)       Alte drepturi salariale ex. tichete de masa.

2) Contributia unitatii la asigurarile sociale (CAS) care, in functie de ramura de activitate, se calculeaza in urmatoarele cote, luandu-se ca baza fondul de salarii realizat. Cotele stabilite prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2008 au fost:

- 19,50% pentru conditii normale de munca;

- 24,50% pentru conditii deosebite de munca;

- 29,50% pentru conditii speciale de munca.

Incepand cu 1 decembrie 2008 aceste cote sau modificat, astfel:

- 18% pentru conditii normale de munca;

- 23% pentru conditii deosebite de munca;

- 28% pentru conditii speciale de munca.

Cota de contributie de asigurari sociale datorata de angajator pentru indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate cuvenite asiguratilor se aplica asupra valorii reprezentand un salariu de baza minim brut garantat in plata, corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul medical.

3) Contributia unitatii la fondul de asigurari sociale de sanatate (CASS) reprezinta 5,5% din fondul de salarii realizat lunar in care se includ indemnizatiile pentru incapacitate de munca suportate de angajator.

4) Contributia unitatii la fondul de somaj (CFS) se calculeaza in cota de 0,5% din fondul brut de salarii, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate de munca suportate de angajator.

5) Contributia unitatii la fondul de garantare. Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la Fondul de garantare, in cota de 0,25%, aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariati.

6) Contributia pentru concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, calculata in cota de 0,85% din fondul de salarii realizat lunar din care se suporta indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate. Baza lunara de calcul a contributiei pentru concedii si indemnizatii nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul salariatilor si valoarea corespunzatoare a 12 salarii minime brute pe tara.

7) Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale, reprezinta intre 0,4% si 2 % din fondul de salarii realizat lunar in functie de clasa de risc in care se incadreaza activitatea principala a entitatii.

8) Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Munca se calculeaza in cota de 0,75% din fondul de salarii realizat pentu completarea carnetelor de munca

9) Contributia pentru persoane cu handicap neicadrate. Agentii economici care au cel putin 75 de angajati, precum si autoritatile si institutiile publice care au cel putin 25 de functii contractuale, au obligatia de a angaja persoane cu handicap cu contract individual de munca intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati, respectiv din numarul de functii contractuale prevazute in statul de functii. Agentii economici, autoritatile si institutiile publice care nu respecta aceste prevederi au obligatia de a plati lunar catre bugetul de stat o suma egala cu 50% din salariul minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au incadrat persoane cu handicap.

In conformitate cu art. 21 alin.3 litera c) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, entitatile pot efectua anual, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, cheltuieli sociale deductibile fiscal. Intra sub incidenta acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. In cadrul acestei limite pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori ai salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora.

3. Continutul si structura retinerilor din salarii

Sunt considerate contributii ale salariatilor sau retineri din salarii prin stopaj la sursa urmatoarele sume:

1) Contributia personalului la asigurarile sociale se calculeaza in cota de 9,5% din salariul brut, indiferent de conditiile de munca; baza de calcul nu poate depasi cinci salarii medii brute pe economie. Pe perioada in care salariatul beneficiaza de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, contributia de asigurari sociale se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite asupra valorii reprezentand un salariu de baza minim brut garantat in plata, se suporta din cuantumul brut al indemnizatiei si se achita bugetului asigurarilor sociale de stat.

Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate se determina prin aplicarea unei cote de 5,5% asupra salariului brut lunar realizat.

Contributia de asigurari sociale de sanatate nu se datoreaza asupra sumelor acordate in momentul disponibilizarii, venitului lunar de completare sau platilor compensatorii, precum si asupra indemnizatiilor reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.158 2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu exceptia indemnizatiei pentru incapacitate de munca datorata unui accident de munca sau unei boli profesionale.

3) Contributia personalului la fondul de somaj se calculeaza in cota de 0,5% din salariul brut lunar realizat.

4) Impozitul pe salarii se stabileste prin aplicarea cotei de 16% din venitul impozabil.

5) Alte retineri din salarii datorate tertilor, cuprind chirii, rate, imputatii, popriri, pensii alimentare, amenzi, stabilite in baza unor relatii contractuale ori a unor titluri executorii.

In cazul pluralitatii de creditori ai salariatului va fi respectata urmatoarea ordine:

- obligatii de intretinere, conform codului familiei;

- contributiile si impozitele datorate catre stat;

- daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite;

- acoperirea altor datorii.

Retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net.

Evolutia retinerilor salariale pe perioada 2006 - 2009 este reprezentata in tabelele 1 - 4.

Contributiile datorate de catre angajati si angajatori in anul 2006

Tabel nr. 1.

Contributiile datorate de catre angajati si angajatori in anul 2007

Tabel nr. 2

Contributiile datorate de catre angajati si angajatori in anul 2008

Tabel nr. 3

Contributiile datorate de catre angajati si angajatori in anul 2009

Tabel nr. 4

4. Creantele de asigurari sociale de sanatate ale salariatilor

Creantele de asigurari sociale de sanatate sunt reprezentate prin indemnizatiile si concediile de care beneficiaza angajatii unei entitati conform reglementarilor legale in vigoare.

Calculul si plata indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate se face in baza "Certificatului de concediu medical" care constituie document justificativ de plata. Stagiul minim de cotizare pentru acordarea concediilor si indemnizatiilor sociale de sanatate este de o luna realizata in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical. Baza de calcul a indemnizatiilor se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar pe baza carora se calculeaza, conform legii, contributia pentru concedii si indemnizatii.

Asiguratii au dreptul la cocediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, fara conditii de stagiu de cotizare, in cazul urgentelor medico-chirurgicale, tuberculozei, neoplaziilor si SIDA. In cazul in care stagiul de cotizare este mai mic de o luna baza de calcul o constituie venitul lunar din prima luna de activitate pentru care s-a stabilit sa se plateasca contributia.

Indemnizatia pentru incapacitatea temporara de munca se suporta de catre angajator din prima zi pana in a 5-a zi de incapacitate temporara de munca si din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, incepand cu ziua urmatoare celor suportate de angajator si pana la data incetarii incapacitatii temporare de munca.

Durata de acordare a concediului si a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, pentru fiecare tip de afectiune, este de cel mult 183 de zile in interval de un an, socotit din prima zi de imbolnavire. Incepand cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de catre medicul specialist pana la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale. Durata de acordare este mai mare pentru unele boli cum ar fi: tuberculoza, boli cardiovasculare, SIDA, neoplazii, etc.

Cuantumul indemnizatiilor se stabileste astfel:

Ci Mzbci x 75% x NZLCM

Mzbci aV : NTZ

in care:

Ci - cuantumul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate;

Mzbci - media zilnica a bazei de calcul a indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate;

NZLCM - numarul de zile lucratoare din concediul medical;

Suma V - suma veniturilor din ultimele 6 luni;

NTZ - numar total de zile lucrate din ultimele 6 luni.

In cazul unor boli profesionale, accidente de munca, tuberculoza, SIDA, boli infectocontagioase si urgente medico - chirurgicale procentul este de 100%.

Exemplul nr.1

- lei -

Tabelul nr. 5.1.

in care:

NZ - numarul de zile pentru care s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii, pe fiecare luna din baza de calcul;

SUMA V = 6 x 700 lei = 4200 lei

NTZ = 21 + 21 + 19 + 22 + 23 + 20 = 126 de zile

Mzbci = = 33,3333 lei

NZLCM = 21 de zile (concediu medical pe intreaga luna)

Cod indemnizatie = 01 (boala obisnuita)

Ci = Mzbci x 75% x NZLCM = 33,3333 lei x 75% x 21 = 524,9994 lei, rotunjit la 525 lei conform legii.

Exemplul nr.2

- lei -

Tabelul nr. 5.

In luna a treia persoana a avut 10 zile de concediu medical pentru care a primit 297 lei reprezentand indemnizatie de asigurari sociale de sanatate, respectiv 9 zile pentru care s-a achitat contributia (318 lei).

SUMA V = 5 x 700 lei + (318 lei + 297 lei) = 4115    lei

NTZ = 21 + 21 + 19 + 22 + 23 + 20 = 126 de zile

Mzbci = = 32,6587 lei

NZLCM = 21 de zile (concediu medical pe intreaga luna)

Cod indemnizatie = 01 (boala obisnuita)

Ci = Mzbci x 75% x NZLCM = 32, 6587 lei x 75% x 21 = 514,3745 lei, rotunjit la 514 lei conform legii.

Indemnizatiile pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si pot imbraca urmatoarele forme:

- Indemnizatii pentru reducerea timpului de lucru cu o patrime din durata normala, se acorda salariatilor daca din motive de sanatate nu mai pot realiza durata normala de munca. Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru reducerea timpului de munca este egal cu diferenta

dintre media veniturilor brute din ultimele 6 luni si venitul brut obtinut in noile conditii, fara a depasi 25% din baza de calcul.

Pentru stabilirea cuantumului lunar al indemnizatiilor pentru reducerea timpului de munca, baza de calcul se stabileste astfel:

Bcli = aV : NTZ x MNTZ

Bmax = Bcli x 25%

Ci = Bcli - S,

care nu poate depasi Bmax

in care:

Bcli - baza de calcul lunara a indemnizatiei de asigurari sociale de sanatate;

SUMA V - suma veniturilor din ultimele 6 luni pe baza carora s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii;

NTZ - numarul total de zile lucrate din ultimele 6 luni pe baza carora s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii;

MNTZ - media zilelor lucratoare din ultimele 6 luni din care se constituie baza de calcul;

Bmax - baremul maxim pentru cuantumul indemnizatiei (25% din baza de calcul);

Ci - cuantumul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate;

S - venitul salarial brut realizat de asigurat prin reducerea timpului normal de munca.

Exemplul nr.1

- lei -

Tabelul nr. 5.3.

in care:

NZ - numarul de zile pentru care s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii, pe fiecare luna din baza de calcul;

Se presupune ca in luna acordarii drepturilor venitul salarial brut realizat de asigurat prin reducerea timpului normal de munca este de 525 lei (S);

SUMA V = 6 x 700 lei = 4200 lei

NTZ = 21 + 21 + 19 + 22 + 23 + 20 = 126 de zile

MNTZ = = 21zile (in acest caz numarul de zile lucratoare coincide cu numarul de zile lucrate efectiv)

Bcli = x 21 = 700 lei

Bmax = 700 lei x 25% = 175 lei

Ci = 700 lei - 525 lei = 175 lei

Exemplul nr.2

- lei -

Tabelul nr. 5.4.

SUMA V = 5 x 700 lei + (318 lei + 297) lei = 4115 lei

NTZ = 21 + 21 + 19 + 22 + 23 + 20 = 126 de zile

MNTZ = 126 : 6 = 21 de zile (in acest caz se ia in considerare numarul de zile lucratoare din cele 6 luni)

Bcli = x 21 = 685,8333 lei

Bmax = 685, 8333 lei x 25% = 171,4583 lei, rotunjit la 171 lei conform legii

Ci = 685, 8333 lei - 525 lei = 160,8333 lei, rotunjit la 161 lei.

- Indemnizatii de carantina se acorda asiguratilor carora li se interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase pe durata stabilita prin certificatul eliberat de Directia de sanatate publica. Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru carantina reprezinta 75% din media veniturilor din ultimele 6 luni.

- Tratament balnear in conformitate cu programul de recuperare stabilit de medic.

Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcina si lauzie, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, perioada in care beneficiaza de indemnizatie de maternitate. Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Concediile pentru sarcina si lauzie se pot compensa intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare, in asa fel incat durata minima obligatorie a concediului de lauzie sa fie de 42 de zile calendaristice.

Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina, incepand cu luna a 6-a de sarcina. Cuantumul brut lunar al indemnizatiei de maternitate se stabileste astfel:

Ci = Mzbci x 85% xNZLCM

Indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani.

Beneficiaza de idemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav, optional, unul dintre parinti, daca solicitantul ideplineste conditiile de stagiu de cotizare. Durata de acordare a indemnizatei este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu exceptia situatiilor in care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat in aparat gipsat, este supus unor interventii chirurgicale; durata concediului medical in aceste cazuri va fi stabilita de medicul curant, iar dupa depasirea termenului de 90 de zile, de catre medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale. Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru ingrijirea copilului bolnav este de 85% din baza de calcul .

Indemnizatia de risc maternal se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Concediul si indemnizatia de risc maternal se acorda fara conditie de stagiu de cotizare. Cuantumul indemnizatiei se stabileste astfel:

Ci Mzbci x 75% x NZLCM

Ajutorul de deces se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat si se acorda, la cerere, pe baza certificatului de deces. Se acorda in cazul decesului asiguratului sau al altui membru de familie aflat in intretinerea titularului. Se acorda unei singure persoane, care poate fi: sotul, sotia, parintele, copilul, tutorele, curatorul, mosnenitorul sau persoana care a suportat cheltuielile de inmormantare. In cazul decesului asiguratului, indemnizatia nu poate fi mai mica decat media salariului brut pe economie, iar in cazul decesului altui membru de familie, indemnizatia se reduce la jumatate.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileste prin Legea bugetului asigurarilor de stat pe anul 2009, in cazul:

- asiguratului la 1.702 lei;

- unui membru de familie al asiguratului la 851 lei.

5. Elementele de baza privind calculul salariilor

Salariul brut este aferent timpului si activitatii desfasurate si cuprinde salariul de baza, sporurile, adaosurile, indemnizatii, stimulente, avantaje in natura.

Venitul net din salarii se determina scazand din venitul brut urmatoarele sume: contributia personalului la asigurarile sociale (9,5 %), la fondul de somaj (1%), la asigurarile sociale de sanatate (5,5%), cotizatia de sindicat.

Venitul baza de calcul (venitul impozabil) se determina scazand din venitul net din salarii deducerile.

Deducerea personala se acorda numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza. Deducerea personala este stabilita in functie de venitul brut lunar din salarii si numarul de persoane aflate in intretinere. Pentru persoanele care au un venit lunar brut de pana la 1.000 lei deducerea personala este cuprinsa intre 250 lei si 650 lei, in functie de numarul persoanelor aflate in intretinere. Pentru persoanele care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.000 lei si 3.000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive. Nu se acorda deduceri personale pentru salariatii care obtin venituri brute mai mari de 3.000 lei.

Pentru persoanele care realizeaza venituri lunare cuprinse intre 1.000 lei si 3.000 lei deducerea personala se stabileste dupa urmatoarea formula:

DPL = DPL_(V<1000) x ( 1- )

in care:

DPL - deducerea personala lunara acodata;

DPL _(V<1000) deducerea personala lunara pentru un venit lunar brut de pana la 1.000 lei, stabilita in functie de numarul persoanelor aflate in intretinere.

VBL - venitul brut lunar.

Sumele reprezentand deduceri personale pentru venitul brut lunar din salarii cuprins intre 1.001 si 3.000 lei sunt calculate prin rotunjire la zece lei, in sensul ca fractiunile sub 10 lei se majoreaza la 10 lei.

Persoana in intretinere poate fi sotul, sotia, copiii, alti membrii de familie, rudele salariatului pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri impozabile si neimpozabile nu depasesc 250 lei lunar. In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala se atribuie unei singure persoane, conform intelegerii dintre acestea. Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai salariatului sunt considerati intretinuti.

Exemplu

O societate comerciala are 4 salariati care isi desfasoara activitatea in conditii nomale de munca, veniturile obtinute precum si numarul persoanelor aflate in intretinere in luna ianuarie 2009 sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 5.5.

Pe baza statului de salarii se calculeaza contributiile lunare obligatorii si impozitul pe veniturile de natura salariilor care se suporta de salariati, astfel:

Tabelul nr. 5.6.

Restul de plata se obtine scazand din venitul net din salarii, impozitul pe salarii, avansurile acordate si alte retineri datorate tertilor.

Tabelul nr. 5.7.

Stabilirea drepturilor colaboratorilor cu acivitate desfasurata in baza unei conventii civile se determina ca diferenta intre venitul brut si impozitul pe venit (16% din venitul brut).

6. Documente privind evidenta salariilor

Documentele primare care stau la baza stabilirii salariilor pentru fiecare angajat in parte se pot grupa astfel:

- documente privind prezenta la lucru si volumul de munca prestata: fisa de pontaj, condica de prezenta, foaie colectiva de pontaj, situatia prezentei si a absentelor;

- documente privind productia obtinuta: bon de lucru individual, bon de lucru colectiv, raport de productie si salarizare, potajul lucrarilor manuale;

- documente privind stabilirea salariilor: stat de salarii pentru angajati, stat de salarii pentru colaboratori, lista de avans chenzinal, lista de indemnizatii pentru concediul de odihna, lista pentru plati partiale, desfasuratorul indemnizatiilor platite in contul asigurarilor sociale de stat, drepturi banesti - chenzina I, drepturi banesti - chenzina a 2-a, fisa de evidenta a salariilor.