Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Sectorul IMM- Industria prelucratoare


Sectorul IMM- Industria prelucratoare


Sectorul IMM- Industria prelucratoare

Sectorul IMM este un sector dinamic cu mare capacitate de adaptare la cerintele pietei, care a determinat crearea de noi locuri de munca si care absoarbe forta de munca disponibilizata din celelalte sectoare ale economiei. La sfarsitul anului 2004, cu un numar de 403.000 IMM-urilor private active, sectorul IMM din Romania inregistra o crestere semnificativa, fata de anul 2004, iar numarul de angajati din IMM era de 2.349.725 de salariati, cu 10% mai multi decat la sfarsitul anului precedent. Avand in vedere ca un mare numar de IMM sunt nou create, se poate spune ca in Romania exista un spirit intreprinzator bine dezvoltat, care necesita insa mai multa educatie economica si de cunoastere a potentialului pietei, in special in sfera serviciilor. Astfel, la sfarsitul anului 2004, jumatate din totalul salariatilor erau angajati in intreprinderi mici si mijlocii. In ceea ce priveste orientarea activitatii IMM-urilor, se constata o crestere a ponderii IMM cu activitate industriala de la 12,7% in 2000 la 13,6% in 2004 si diminuarea ponderii firmelor cu activitate exclusiva de comert de la 64,1% in 2000 la 53,2% in 2000 la 47,4% in 2004 (sursa: INS si Raportul anual al sectorului IMM din Romania, editia 2005, publicat de ANIMMC). Avand in vedere ca un mare numar de IMM sunt nou create, se poate spune ca in Romania exista un spirit intreprinzator bine dezvoltat, care necesita insa mai multa educatie economica si cunoastere a potentialului pietei, in special in sfera serviciilor.



Competitivitatea economiei este intrinsec determinata de calitatea produselor si serviciilor ca ansamblu al caracteristicilor care confera aptitudinea unui produs/ proces/ serviciu, de a satisface necesitati exprimate si implicite. La nivel national eforturile au fost focalizate pe transpunerea in legislatia interna a reglementarilor europene si asigurarea conditiilor de implementare a acestora, la nivelul cerintelor si exigentelor comunitare. De asemenea, cadrul legislativ a fost imbunatatit prin adoptarea legii privind evaluarea conformitatii produselor, iar infrastructura institutionala a fost constituita pe principalele domenii: standardizare nationala, metrologie, acreditare laboratoare si organisme de certificare si inspectie. Un element pozitiv este constituit de adoptarea a peste 80% din standardele europene, dar exista un numar relativ mare de standarde europene adoptate prin metoda "fila de confirmare", abordare simpla si ieftina, dar care, in anumite domenii, determina o implementare deficitara.

Implementarea standardelor europene si instituirea unui sistem de evaluare a conformitatii produselor, eficient, competent, transparent, deci credibil, contribuie semnificativ la facilitarea accesului produselor romanesti pe piata unica si ofera oportunitati mediului de afaceri din Romania pentru a-si imbunatati pozitia la nivel international, pe baza performantei tehnice.

Conceptul de politica industriala are ca scop imbunatatirea competitivitatii prin stimularea performantei companiilor, punand accent pe politicile orizontale care influenteaza toate sectoarele industriei si anume: inovarea, noile tehnologii si dotarile de prelucrare, abilitatile profesionale, educatia si pregatirea profesionala, managementul afacerii.

In prezent, serviciile industriale sunt slab reprezentate, fara a exista o evidenta a profilului si calitatii acestora. Procesul de restructurare industriala initiat are o componenta importanta de externalizare a activitatilor indirect legate de procesul de fabricatie, cum sunt transportul, paza, aprovizionarea, intretinerea sistemelor informatice, etc. Dezvoltarea serviciilor industriale de calitate in scopul cresterii competitivitatii produselor este un proces deosebit de necesar la nivel national, atat prin aceea ca poate genera cunostinte in zona analizei stadiului calitativ al proceselor de fabricatie si al produselor comparativ cu nivelul international, cat si prin stimularea aplicarii celor mai bune practici in toate domeniile industriale, sectorul serviciilor fiind totodata generator de noi locuri de munca.

Transformarea economiei Romaniei si orientarea catre o dezvoltare durabila avand ca obiectiv integrarea in UE implica dezvoltarea sectorului productiv si abordarea sistematica a relatiei intre cresterea competitivitatii produselor si reducerea influentelor negative asupra mediului. Aplicarea legislatiei de mediu in industria prelucratoare este un proces incipient datorita adoptarii relativ recente a legislatiei de mediu specifice, dar preocuparea industriei este din ce in ce mai mare pentru realizarea produselor in conformitate cu cerintele reglementarilor de mediu ale UE.



Situatia actuala in economia globala influenteaza semnificativ productia industriala in Europa Centrala si de Est. Productia scade in Polonia si Ungaria si creste usor numai in Republica Ceha. Motivul il reprezinta continua provocare legata de investitiile internationale, de cadrul macroeconomic specific zonei, de factorii ce pot influenta competitivitatea (inovarea, stiinta si tehnologia, capitalul uman, piata muncii, cadrul concurential pentru afaceri).

Pentru dezvoltarea industriei din Romania, unul dintre cei mai importanti factori favorizanti l-a constituit cresterea dinamica a industriei de transport rutier, cu o medie anuala de crestere a productiei industriale in perioada 1999-2004 de 13,75%, respectiv alte mijloace de transport (in special naval), cu o medie anuala de crestere a productiei industriale in aceeasi perioada de 7,5%.

Industria a inregistrat in anul 2004 o pondere de 27% din PIB, o contributie de 98% la exportul (FOB) al Romaniei si o capacitate insemnata de asigurare de locuri de munca (la finele anului 2004, in industrie lucra 23,10% din populatia ocupata din economia nationala).


In perioada 2001-2003, productia industriala a inregistrat cresteri continue, respectiv 8,4% in 2001, 6% in anul 2002, 3,2% in 2003 si 5,3 in 2004, rezultand o medie anuala de 5,92%.

Industria prelucratoare este cea care a determinat cresterea pe ansamblu a productiei industriale, cu o crestere medie in perioada 2001-2004 de 8,7%.


Industria prelucratoare constituie componenta principala a industriei din Romania, acoperind in anul 2004, 83,14% din volumul de activitate industriala si in care isi desfasoara activitatea 85,43% din personalul ocupat in industrie.

Volumul productiei in industria prelucratoare a scazut puternic in perioada 1990-1992, apoi a inregistrat o crestere in perioada 1993-1996, urmata de o scadere accentuata in perioada 1997-2000, ca urmare a schimbarilor structurale: liberalizarea pietei interne prin eliminarea taxelor vamale cu tarile UE si CEFTA, armonizarea legislatiei interne in domeniul industrial cu cea din UE si privatizarea industriei prelucratoare. Dupa scaderea volumului productiei in industria prelucratoare in anul 1999, cu cca. 3,2%, in perioada 2000-2004 aceasta a urmat un trend crescator, in principal datorita adoptarii unui pachet coerent de politici industriale, promovarii unor proiecte de investitii la nivel national (U2-Cernavoda), demararii unui amplu program de reindustrializare si de dezvoltare regionala, imbunatatirii mediului de afaceri.



Valoarea adaugata bruta (VAB) a evoluat in industrie de la nivelul de 30,9% din productia industriala in 2000 la 35,1% in 2004. Ponderea VAB din industria prelucratoare in total industrie a evoluat de la 68,3% in 2000 la 79% in 2004.

Principalele ramuri industriale sunt: industria constructoare de masini, chimica, petrochimica, a materialelor de constructii, de prelucrare a lemnului si industria usoara.

Industria textila si confectii lucreaza in proportie de 70% in sistem lohn, reprezentand un caz special. Dintre principalele caracteristici ale acestui sector, sunt de mentionat: ponderea in PIB (2,2%), ponderea in productia industriala (8,8%), productivitatea/total productie (6.300 Euro/pers/an), ponderea in export (25,5%) si in import (15,9%). Ponderea materiilor prime si semifabricatelor pentru procesare in lohn in total export s-a redus de la 74,8% in 1999 la 69,1% in 2004. Nivelul productivitatii in acest sector se situeaza la cca. 50% fata de productivitatea industriei prelucratoare.

Industriile usoara si alimentara au traditie in Romania, deoarece exista importante baze de materii prime autohtone. Importante sunt industria bumbacului, industria de prelucrare a lanii, a confectiilor si tricotajelor la Bucuresti, Botosani, industria zaharului, a uleiurilor, a vinurilor, a panificatiei.

Cu o cifra de afaceri care depaseste 800 de miliarde de euro, acest sector variat este un exportator puternic, responsabil de nenumarate produse finite comercializate pe pietele interne si internationale extrem de competitive. Cu toate acestea, se resimte nevoia de ameliorare.

Demersuri administrative anevoioase, lipsa finantarii, lacune in materie de C&D si dificultati in obtinerea materiilor prime, sunt citeva din principalele obstacole care ar trebui remediate, daca UE doreste sa ocupe un loc mai important pe piata mondiala.

Dezvoltarea unui regim comercial care sa defineasca regulile jocului in termeni echitabili dintre intreprinderile europene si concurentii straini, si incheierea de acorduri preferentiale, care sa dea industriei alimentare un acces mai bun la pietele straine, face parte din cele mai importante masuri pe care Comisia Europeana intentioneaza sa le puna in aplicare pentru a face fata problemelor mai sus-mentionate.



De-a lungul intregului proces de redactare si punere in aplicare a regulamentelor, Comisia incearca sa gaseasca un echilibru intre securitate si competitivitate prin reducerea sarcinii administrative.

In cadrul industriei constructoare de masini se produc utilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru si marin la Ploiesti, Targoviste, Bacau, Bucuresti si Galati, utilaje miniere la Baia Mare, Petrosani si Sibiu, masini unelte la Bucuresti, Oradea, Arad, Rasnov si Targoviste, si produse ale industriei de mecanica fina.
Industria electronica si electrotehnica este reprezentata prin intreprinderi amplasate in principal in Bucuresti, Iasi, Timisoara, Craiova, Pitesti.
Tractoare se produc la Brasov, Craiova, Miercurea-Ciuc, iar alte masini agricole la Bucuresti, Piatra Neamt, Timisoara si Botosani. Locomotive se produc la Bucuresti si Craiova, vagoane la Arad, Caracal, Drobeta-Turnu Severin, autoturisme la Pitesti, Craiova, Campulung-Muscel, autocamioane la Brasov troleibuze la Bucuresti, nave maritime la Constanta, Giurgiu, Oltenita si aeronave la Bucuresti, Bacau, Brasov si Craiova.
Industria chimica s-a dezvoltat in ultimele decenii datorita existentei unei game largi de materii prime existente in tara: cantitati de sare, sulf, potasiu, lemn de rasinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sarii s-a dezvoltat la Borzesti, Baile Govora, Ramnicu Valcea, Tarnaveni si Giurgiu. Acid sulfuric se produce la Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica, Turnu Magurele, Valea Calugareasca si Navodari.
Industria petrochimica produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la Brazi si Borzesti, mase plastice la Ploiesti, Fagaras, Brazi, Borzesti, Pitesti, fire si fibre sintetice la Botosani, Savinesti, Roman, Iasi. Industria chimica si industria celulozei si hartiei sunt reprezentate prin numeroase centre in toata tara. Se produc medicamente si produse cosmetice, coloranti, vopsele si detergenti.
In cadrul industriei materialelor de constructii se produce ciment, sticla si articole din sticlarie, ceramica pentru constructii, prefabricate, var. Principalele intreprinderi de ciment se afla la Bicaz, Brasov, Fieni, Comarnic, Turda. Sticla se produce si se prelucreaza la Bucuresti, Medias, Tarnaveni, Dorohoi, Turda, Avrig.
Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. In combinatele de prelucrare a lemnului se produc placi aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobila. Cele mai importante unitati se afla in zonele montane si submontane, la Suceava, Bistrita, Focsani, Pitesti, Ramnicu Valcea, Targu Jiu, Arad, Targu Mures, Reghin, Satu Mare, Bucuresti, Braila si Constanta.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate