Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
RISCUL DE TARA SI INVESTITIILE STRAINE DIRECTE. PARTICULARITATILE TARILOR DIN CENTRUL SI ESTUL EUROPEI.


RISCUL DE TARA SI INVESTITIILE STRAINE DIRECTE. PARTICULARITATILE TARILOR DIN CENTRUL SI ESTUL EUROPEI.




RISCUL DE TARA SI INVESTITIILE STRAINE DIRECTE. PARTICULARITATILE TARILOR DIN CENTRUL SI ESTUL EUROPEI.

1. Determinantele investitiilor straine directe in contextul riscului de tara.

Scopul analizei conceptului de risc de tara este identificarea factorilor care contribuie la cresterea probabilitatii in ceea ce priveste diminuarea beneficiilor investitiilor facute peste hotare. In general vorbind, orice tranzactie implica un anumit grad de risc, dar in tranzactiile internationale intervin riscuri suplimentare. Riscul de tara este de fapt un risc suplimentar si poate aparea dintr-o varietate de diferente existente in structurile economice sau politice, in mediul socio-politic si pozitionarea geografica.

Credinta generala se bazeaya pe disproportia factorilor economici, sociali sau politici dintr-o tara ce duc la cresterea riscului inapoierii investitiilor facute. Desi putem vorbi de un grad general de risc asociat cu o tara, trebuie avuta grija cand vine vorba de neechilibrul unui anumit factor, deoarece poate avea diferite impacturi (si astfel putem ajunge la diferite nivele de risc) asupra diferitelor tipuri de investitii. In consecinta, analiza riscului de tara trebuie adaptata tinand cont de specificitatea investitiei.




In timp, focarul analizei riscului de tara s-a schimbat. In anii 1970 si 1980, focarul era bazat pe imprumuturile garantate de creditorii privati unui guvern suveran si riscului asociat acestui proces. In aceste conditii, analiza risuclui implica investigarea factorilor ce ar putea afecta abilitatea tarii de a castiga moneda straina pentru a-si putea plati datoriile, precum si disponibilitatea acestuia de a-si plati datoriile. In zilele noastre, in centrul atentiei se situeaza analiza factorilor ce pot influenta returnarea investitiei pentru un investitor privat. Cu cat perioada de investitie este mai mare, cu atat mai mari sunt categoriile de risc ce por influenta proiectul. (Abbdullah,1987) De exemplu, pentru investitiile pe termen lung, impactul riscului de transfer cantareste mai putin deoarece de obicei tarile impun restrictii de capital cand incasarile resurselor straine sunt insuficiente.

Unul dintre principalii factori care influenteaza beneficiile investitiilor este costul de capital, care poate fi afectat la randul lui de surse de finantare ale afacerii. Metoda finantarii depinde nu numai de strategia adoptata, ci si de factori restrictivi cum ar fi:

schimbarea restrictiilor sau controlul in tarile gazda;

o rata ridicata a inflatiei, o crestere inceata a economiei in tarile gazda;

accesul restrictionat la pietele de capital local;

proportiile parteneriatelor;

politicile de taxare atat in tarile gazda cat si in cele oaspete;

costul finantarii.

Obtinand un nivel de corespondenta a beneficiilor provenite din investitiile straine directe implica mai mult decat eliminarea barierelor in acest domeniu: implica crearea si sustinerea unui mediu competitiv, de exemplu: usurinta cu care anumite companii pot intra si iessi pe o anumita piata.

Tara de origine este de asemenea un subiect important, analizand procesul investitiilor straine directe, deoarece avem de-a face cu diferente semnificative in tiparele parteneriatului, in structura companiei si in pricesul de management pentru companiile din anumite tari.(de exemplu, in Germania exista o traditie: marile companii sunt dominate de actionari ce detin mize semnificative, in Franta, avem acelasi tipar, diferenta constand in faptul ca aceste companii sunt controlate de proprietatile familiale). Marimea companiei sursa conteaza, deoarece de obicei companiile mai mici au mai multe caracteristici domestice decat una mai mare, si tind sa investeasca in vecinatatea geografica si culturala. (Hunya,2000).

Prea multe reglementari birocratice ii fac pe investitori sa fie ezitanti in ceea ce priveste investitiile peste hotare. Majoritatea tarilor impun investitorilor straini inregistrarea la guvern si aprobarea din partea acestuia asupra investitiilor. Autorizatia este data dupa analiza cu grija a informatiilor puse la dispozitie de companie: impactul activitatilor companiei asupra balantei platilor; transferul tehnologiilor; training-ul managerilor locali; compatibilitatea cu obiectivele nationale ale tarilor gazda. (Ramcharran, 2000).

Schneider (1985) ii critica pe cei care cred ca factorii politici sau economici pot fi determinanti in ceea ce priveste nivelul investitiilor straine directe in tarile slab dezvoltate. Acesta sugereaza un model unde distribuirea directa straina este simultan influentata de combinarea a doua categorii de factori, de asemenea considera nepotrivita integrarea factorilor economici si politici intr-un indicator de risc, datorita interdependentei dintre aceste doua categorii.

In vederea atragerii capitalului strain, tarile ofera investitorilor straini o varietate de stimulente (Ramcharran, 2000):

recompensa in cazul nationalizarii si repatrierii platilor facute;

repatrierea castigurilor rezultate din vinderea intreprinderilor ti dividentelor;





repatrierea altor forme de venit (onorarii);

stabilizarea taxelor, precum si alte regularizari;

convertibilitatea monedei locale.

Toti factorii mai sus mentionati trebuie analizati in contextul tendintei economiei globale. Cel mai bun exemplu pentru a demonstra necesitatea acestei integrari este reprezentata de economia americana a carei influenta se asteapta sa cauzeze o diminuare in fluxul investitiilor straine directe in tarile dezvoltate in anul 2001, in timp ce pentru tarile deja dezvoltate nivelul investitiilor straine directe ramane constant. (The Economist, februarie 2001).

2. Particularitatile investitiilor straine directe in tarile din Centrul si Estul Europei.

Incepand cu sfarsitul anului 1989 si inceputul anului 1990, tarile din Centrul si Estul Europei si-au schimbat regimul de la economia planificata la economia de piata, cu scopul unei eventuale integrari in economia mondiala. Noile guverne democratice s-au ocupat cu dezvoltarea structurilor necesare pentru o economie de piata, in acest sens fiind implementat un pachet de reforme : privatizarea intreprinderilor statului, formarea pietelor competitive; eliminarea barierelor in tranzactiile internationale; politici pentru stabilizarea macro-economiei; stabilirea cadrului legal (in special legile ce privesc drepturile de proprietate si legile comerciale), precum si institutiile esentiale in economia de piata ( Ramcharran, 2000).

Tranzitia spre o economie competitiva aduce in discutie doua conditii esentiale: fluxul mare de capital strain pntru a putea suporta reconstructia , dezvoltarea si crearea institutiilor de piata pentru a sustine procesul de tranzitie, deoarece economiile planificate se bazau pe proprietatile de stat si obiectivele care se stabileau erau planificate de autoritatile politice. Principalul mod prin care investitiile straine directe erau transferate in tarile din Centrul si Estul Europei este reprezentat de companiile multinationale (MNC). Desi tarile din Centrul si Estul Europei isi pot acoperi nevoile din capitalul international (imprumuturi, credite institutionale), investitiile straine directe sunt avantajoase deoarece implica transferuri de tehnologii, abilitati antreprenoriale (Ramcharran, 2000). Pana acum fluxul investitiilor straine directe in tarile din Centrul si Estul Europei nu a contribuit la cresterea economica, a avut un impact mai mare in privatizare. (de exemplu, statul si-a vandut averile investitorilor).

Aceasta regiune este caracterizata de o inflatie mare, de o productivitate scazuta, de controlul politic asupra activitatilor economice, lucru ce duce la coruptie si la dezvoltarea ueni economii neoficilae (care poate afecta negativ nivelul de risc prevazut), dar sunt anumite industrii (turismul, hotelurile, cateringul, asigurarile), care nu au fost exploatate pe deplin si prezinta oportunitati pentru investitorii straini. Astfel, marimea pietelor si dezvoltarea economica sunt doua lucruri ce fac ca tarile din Centrul si Estul Europei sa fie atractive. Din punct de vedere legal, principala amenintare vine de la legile netestate si neclare ale drepturilor de proprietate : bunurile existente pot fi mai tarziu revendicate de proprietarii privati de ele in timpul perioadei comuniste.

Vorbind de dezvolatare economica, tarile din aceasta regiune nu erau uniforme inainte de reforma, lucru reflectat in nivelul actual al dezvoltarii economice si politice. De exemplu, incepand cu anul 1960, Ungaria a adoptat anumite reforme economice ce confera o autonomie partiala companiilor de stat. Polonia nu colectiviza agrivultura. In consecinta, aceste doua state (impreuna cu Republica Ceha) sunt cele mai dezvoltate din regiune. Fluxul investitiiloe straine directe este preponderent concentrat in tarile cu un nivel avansat in ceea ce priveste tranzitia economica si politica (anexa 13).

Anumite relatii mai sus mentionate nu sunt intotdeauna valabile. S-a tras aceasta concluzie dupa stabilirea unei regresii in ceea ce priveste raportul dintre fluxurile investitiilor straine directe din tarile vestice spre tarile din Centrul si Estul Europei. Tarile aduse in discutie sunt toate foste tari comuniste, in care investitiile vin doar din strainatate 1: Bulgaria, Republica Ceha, Tarile Baltice, Ungaria, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Rusia. Tarile investitoare sunt: Austria, Belgia, Britania, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Italia, Japonia, Koreea, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elvetia, America. 2

Potrivit OECD : Anuarul de statistica a investitiilor directe straine, 1999, acestea sunt tarile care inregistreaza fluxuri straine directe.



Potrivit OECD : Anuarul de statistica a investitiilor directe straine, 1999, acestea sunt tarile care investesc in tarile fost comuniste.

Ecuatia statistica propusa este:

FDI = K + β1 nivelul venitului + β2 suprafata + e

Variabila dependenta, FDI (investitiile straine directe) reprezinta fluxul investitiilor directe din tarile investitoare in tarile din Centrul si Estul Europei in perioada 1990-1998. Variabilele independente sunt: nivelul venitului (de exemplu, raportul produs domestic brut/numaar de locuitori pentru tarile in curs de dezvoltare in aceeasi perioada) si suprafata tarilor gazda publicate de Banca Mondiala.

Se asteapta ca nivelul investitiilor straine directe sa varieze direct proportional atat cu nivelul venitului cat si cu suprafata tarii : cu cat mai mare este raportul produs domestic brut/numar de locuitori si intinderea tarii gazda, cu atat mai mari sunt investatiile straine directe in acea tara.

A fost testata urmatoarea ipoteza:

H0: Nivelul investitiilor straine directe in tarile din Centrul si Estul Europei nu este influentat de raportul produs domestic brut/numar de locuitori si nici de intinderea acestor tari.

O ipoteza alternativa este urmatoarea:

H1: Nivelul investitiilor straine directe in tarile din Centrul si Estul Europei este influentat de raportul produs domestic brut/numar de locuitori si de intinderea acestor tari.

Rezultate ti concluzii:

Modificarile nivelului investitiilor straine directe sunt explivate in proportie de 1% de modificarea raportului produs domestic brut/numar de locuitori si de suprafata tarii gazda (anexa 11). Variabilele independente au semnul asteptat. S-a deswcoperit ca nivelul invetsitiilor straine directe variaza direct proportional cu nivelul venitului si suprafata tarii, cand vorbim de tarile din Centrul si Estul Europei:

FDI = 167.128,00 + 0.005822 * nivelul venitului + 0.03287 * suprafata

Variabilele independente nu sunt atat de semnificative cat sunt valorile t fata de statisticile t. Semnificatia globala a modelului este scazuta (0.444). In aceste conditii ipoteza nula este acceptata, astfel incat nivelul investitiilor straine directe in fostele tari comuniste luate in discutie nu este influentat nici de raportul produs domestic brut/numar de locuitori, nici de suprafata acestor tari.

Similaritatile culturale sunt cele care influenteaza indreptarea investitiilor straine directe spre tarile din Centrul si Estul Europei. Germania si Austria au aceste avantaje in fata majoritatii tarilor din Centrul si Estul Europei, dar mai ales fata de Polonia, Ungaria, Republica Ceha si Romania (care la randul sau se bucura de similaritati culturale cat si de limbaj cu Italia si Franta). Pozitia de lider a Germaniei (anexa 12) se naste din faptul ca tehnologia, organizatiile si cultura transferate prin investitiile straine directe sunt in principal germanice. Trebuie sa tinem seama de faptul ca tariel vecine cu cele din UE (Republica Ceha, Polonia, Ungaria) au avantajul faptului ca economia lor a fost influentata de cea a tarilor vestice.

Mai mult, investitiile straine directe au fost directionate catre sectorul produselor industriale, financiare si sectorul telecomunicatiilor. Sectoarele considerate vitale unei tari (cum ar fi energia) nu sunt deschise investitiilor straine. Sectorul bancar este cel mai bine reprezentat in tarile din Centrul si Estul Europei. In afara de Regatul Unit, majoritatea bancilor europene (de exemplu, Creditanstalt, ING-Barings, ABN-Amro Bank) au filiale in Centrul si Estul Europei.

Healey(1994) divide oportunitatile oferite de tarile din Centrul si Estul Europei luand in considerare profilul companiilor investitoare: costul orientativ, firmele cautatoare de resurse ce pot beneficia de munca calificata in raport cu salariul din tarile vestice; companiile orientate spre piete de desfacerepot beneficia de planuri dezvoltate rezultate din noile pieti de desfacere. Ambele tipuri de firme au de altfel acces la cele mai ieftine bunuri locale.

Procesul investittilor straine directe poate fi de asemenea influentat de raportul diplomatic dintre tarile gazda si tarile oaspete. UE este implicata in procesul negocierilor integrarii tarilor din Centrul si Estul Europei in uniune. Au fost cazuri cand nationalitatea investitorilor a avut importanta in procesul privatizarii (de exemplu, guvernul roman si-a aratat preferintele fata de un investitor francez, pentru a evita investitorii rusi; iar legislatia Ungariei nu a permis licitatiile in ultimii cinci ani).



Desi comunismul a fost dat deoparte, situatia in tari ca Rusia si fosta Iugoslavie este instabila, mediul este instabil, lucru ce poate duce la cresterea probabilitatii restaurarii regimului autoritar. (Rusia 1991-1993). In aceasta regiune intervine coruptia oficialilor. Hellman (2000) demonstreaza ca taxele sunt sectoarele in care mitele se inmultesc. (anexa 14).

In aceste conditii, investitorii straini sunt refractari in plasarea banilor, singuar solutie fiind imprumuturile fondurilor din bancile internationale. Din pacate, nici aceasta optiune nu este demna de incredere, deoarece dupa cum stim, dupa criza din 1982 in care tarile slab dezvoltate nu au reusit sa-si plateasca datoriile, bancherii au renuntat la finantarea acestor tari. Deoarece banul public nu ajunge sa acopere toate nevoile, cea mai buna solutie este investitia straina directa.

In timpul comunismului multe bunuri erau produse de o singura intreprindere, pentru a beneficia de avantajele economiei in ceea ce priveste productia in masa. Mai mult, nivelul somajului era scazut (de exemplu, in 1990, Bulgaria -1,6%, Ungaria- 1,6%, Polonia - 6,1%)3 multumita angajarilor in masa in intreprinderile de stat. Datorita cresterii cheltuielilor publice s-a ajuns si inca se ajunge la un deficit crescut, acoperit de printarea monedei, in loc de printarea titlurilor guvernamentale. In consecinta, inflatia a crescut. Initial, inflatia a fost restransa de controlul preturilor. Dupa dezlantuirea preturilor, inflatia nu a mai putut fi controlata. (anexa 15).

3 Sursa OECD : Somajul este exprimat prin procentajul fortei de munca.

Data fiind pozitia financiara slaba a multor guverne, aceste tari se zbat sa-si mentina rezervele monedei oficiale. Cum importurile au crescut, guvernele au doua posibilitati: deprecierea inflationara a ratei de schimb valutar si diminuarea rezervelor. In aceste conditii , perspectivele repatrierii profiturilor sunt amenintate de eventuale restrictii.

Poate ca punctele forte ale tarilor din centrul si Estul Europei sunt educatia,aceasta fiind obligatorie si forta de munca, incluzand cererea masiva a produselor vestice. Pe langa aceste beneficii sunt anumite aspecte negative care trebuiesc luate in considerare:

pentru statele CIS 4 nu se vorbeste de o reinstaurarea a capitalismului, acestea fiind ocupate de USSR in 1917,

desi, in restul tarilor capitalismul s-a instaurat in 1940, dupa 40 de ani de comunism, atitudinea populatiei fata de pietele libere este precauta (si uneori este exprimata de sabotaj), locuri de munca pe viata si salarii egale pentru toti,

libertatea politica a incurajat tensiunile etnice si miscarile nationaliste, ce intareste opozitia fata de investitorii straini.

4 Comunitatea statelor independente (CIS) se refera la tarile din Uniunea Sovietica : Armenia, Azerbaijanul, Belarus, Estonia, Georgia, Kazakstan, Kyrgyzstan, Latvia, Lituania, Moldova, Rusia, Tajikistan, Turkmenistan, Ucraina si Uzbekistanul. Estonia, Latvia si Lituania sunt de asemenea cunoscute ca si State Baltice.

Procesul investitiilor straine directe nu are beneficii numai din tarile din Centrul si Estul Europei, ci si din activitatile partenerilor straini pe teritoriul lor. In consecinta, dupa cum economia este predominant guvernata de companiile multinationale, tarile nu pot controla pe deplin destinatia profiturilor. Pe de alta parte, tarile cu investitii straine puternice, pot inregistra un ritm rapid de dezvolatre, imbunatatirea structurilor economice si cresterea competitivitatii in pietele de desfacere internatioanle. Astfel, constienti fiind de efectele negative mai sus mentionate, se pare ca acceptarea si promovarea investitiilor straine directe ar fi singura cale ca tarile din Centrul si Estul Europei sa poata depasi statul de tari inapoiate. Trebuie mentionat si faptul ca tarile din Centrul si Estul Europei pot fi o amenintare veritabila asupra tarilor vestice, datorita produselor ieftine si a calitatii in crestere a produselor exportate de tarile din Centrul si Estul Europei.

Per total, tarile din Centrul si Estul Europei pot fi tratate ca un grup omogen de tari. Aceasta parte a Europei cuprinde 30 de state independente. Pe langa aspectele comune (cum ar fi: inflatia ridicata, lipsa disciplinei financiare, somajul, coruptia), fiecare dintre ele are cultura, istorie, structura sociala-economica proprie, care le separa.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate