Portofoliu la economie

PORTOFOLIU LA ECONOMIE

Echilibrul economic

I.Notiunea de echilibru economic

O economie nationala functioneaza bine atunci cand pe diverse segmente ale pietei sale cererea si oferta se echilibreaza reciproc. Aceasta inseamna ca:

Producatorii: ofertantii sunt multumiti deoarece bunurile si serviciile oferite sunt absorbite de piata, obtin profit si pot relua procesul de productie.

Consumatorii: sunt multumiti deoarece au de unde allege iar pretul este bun.

Intre tendinta producatorului de a-si maximiza profitul si tendinta consumatorului de a-si maximiza satisfactiile nu exista contradictie.

Conditia generala de echilibru:

D=Y

Echilibrul economic este situatia in care segmentele pietii ( piata bunurilor se serviciilor monetara a cap. Si a muncii ) sunt echilibrate, adica oferta=cererea sau exita diferente mici fara implicatii negative majore.

Echilibrul economic se realizeaza ca tendinta si numai intamplator mathematic, important fiind faptul ca diferenta dintre cerere si oferta sa fie in limite rezonabile.

Echilibrul economic se poate analiza din mai multe puncte de vedere:

a)      dpdv al timpului: - echilibru static (termen scurt)

- echilibru dinamic(termen lung)

b) dpdv al naturii lor: - echilibre materiale

-echilibre valorice

- echilibre ale resurselor de munca

c) dpdv al locului de manifestare: - echilibru microcon

-echilibru macrocon

II. Echilibre si dezechilibre pe diferite piete

Fiecare tip de piata are un echilibru economic specific. Echilibrul ca si dezechilibrul unei piete are insa o rezonanta pe alte segemente de piata influentand economia nationala.

A. Piata bunurilor si seviciilor

Se poate analiza in 2 trepte:

a) la nivel exclusiv national

Y = C + S S + I (Ecuatia lui Keynes)

D = C + I

C + S = C + I

b) consideram si relatiile comerciale

Y + H = D + E

Importuri exporter

C + S + H = C + I + E

S + H = I + E

S - I = E - H

Ultima egalitate - implicatia importurilor asupra dezvoltarii generale.

Daca H>E, atunci din S se va lua o parte pentru acoperirea lui H de unde investitiile vor fi mai mici decat economiile.

B. Piata monetara

P Y

M =

V

MV = PY

Daca MV ≠ PY: a MV>PY - inflatie , scaderea puterii de cumparare a

a banilor, scaderea nivelului de trai

b) PY>MV - se produce revalorizarea monezii nationale

cu implicatii negative la export

C. Piata fortei de munca

YL > DL ( oferta de munca = cererea de munca)

Daca YL > DL se prodeuce scumpurea muncii

Daca DL > YL rezulta somajul care inseamna scaderea nivelului de trai si multe prolbl sociale

Obs! Pe piata bunurilor si serviciilor dezechilibrate intre cerere si oferta genereaza urmatoarele probleme:

a) daca YL > DL => efectul de presiune:

- vanzatorii se concureaza intre ei

- raman nefolosite forte de productie si resurse

- scade productia

- consum. Sunt angajatii , dar numai in prima faza

b) daca DL > YL => efectul de absorbtie:

- consumatorii se concureaza intre ei

- vanzarile pot selecta consumatorii

- vanzatorii nu sunt interesati in perfectionarea ofertei

Inflatia

I. Conceptul de inflatie

P Y

M = ---

V

MV = PY ( oferta de moneda = cererea de oferta)

Inflatia este un dezechilibru major al economiei in care masa monetara depaseste necesitatea economica ; acest fenomen fiind insotit de 2 caracteristici :

- cresterea generalizata a preturilor

- scaderea puterii de cumparare a banilor

Nu orice crestere de preturi inseamna inflatie ci numai o crestere generalizata si intr-un timp mai indelungat.

Inflatia dupa marimea ei se clasifica in :

1. Inflatie lenta sau taratoare (normala) 3 % annual

2. Inflatie deschisa 5-10% anual

3. Inflatie galopanta peste 15% annual

4. Hiperinflatie : inflatia cu 2 cifre implicand cresteri de preturi rapide si in timp scurt

Inflatia mai poate fi apreciata si in legatura cu dezvoltarea economiei. Exista :

1. Crestere economica neinflationista : rata cresterii economiei mai mare

decat rata inflatiei

2. Cresterea economica inflationista : rata inflatiei mai mare decat rata i

Inflatiei

3. Stagflatie : inflatie + stagnare economica

4. Stumpflatie : hiperinflatie + recesiune

II. Masurarea inflatiei

Inflatia se exprima in 2 modalitati mari :

A. Cresterea generalizata a preturilor :

Se masoara cu ajutorul indicelui preturilor care este un raport intre un pręt actual si unul de referinta exprimat in procente.

P1

Ip = -- 100 (%)

Po

∑q1 P1

IGP = ----- 100

∑q1 Po

∆Ip = IGP1 - 100 - -

- +

- 0

∆Ip = Ip1 - 100 - +

- -

- 0

B. Scaderea puterii de cumpararea a banilor

Puterea de cumparare a banilor reprezinta cantitataea de bunuri si servicii ce poate fi cumparata cu o unitate monetara. Puterea de cumparare a banilor este direct proportionala cu masa monetara si invers proportionala cu cu nivelul preturilor.

Puterea de cumparare a banilor se evidentiaza cu ajutorul indicelui puterii de cumparare a banilor.

M

PCB = --

P

IM ( t1/t0 )

ICB = ----- 100

Ip (t1/To)

∆IPB = IPCB T1To - 100 - -

- 0

-+

C. Rata inflatiei

Ip1-Ipo

Ri

Ipo

R1 = Ip1 - 100

Ip1 = R1 + 100

III. Politici anti=inflationiste

Inflatia produce fenomenene negative atat in economie cat si in ceea ce priveste nivelul de trai, de asemeni inflatia dintr-o economie se propaga in economiile cu care exista relatii economice : exportul / importul de inflatie.

De aceea guvernele sunt datoare sa ia masuri anti-inflationiste. Acestea pot fi grupate in doua :

a) Protectia oamenilor indeosebi a salariatilor

- indexari salariale periodice care sa acopere inflatia

- spororea dobanzilor la depozitele populatiei

- subventionarea unor preturi de stat

- inghtarea preturilor si a salariilor

b) Masuri privind refacerea echilibrelor macroeconomice

1. Controlul strict al masei monetare

- renuntarea la emisiuni suplimentare si moneda

- retragerea din circulatie a surplusului de moneda

- Banca Centrala ordona bancilor centrale sa isi mareasca rezervele

- controlul creditelor prin sporirea dobanzilor

2. Sporirea producerii de bunuri si servicii astfel incat sa asigure acoperirea pt intreaga masa monetara. Ecghilibrul balantei comerciale si balantei de plati cu diverse state , intarirea pe aceasta cale a monedei nationale.

Politici anticiclice

Crizele economice au efecte secundare atat in plan economic cat si in plan social ; de asemeni crizele dintr-o economie se propaga si la alte economii. Din aceste motive guvernele au datoria de a lua masuri pentru atenuarea consecintelor crizelor, iesirea din criza si relaxarea economiei.

Guvernele dispun de 3 categorii de masuri pentru a face acest lucru. :

1. Politica monetara si de credit

Se aplica diferenta in perioada de bum economic si recesiune economica urmarind atenuarea cresterii economice respective atenuarea scaderii economice.

a) In perioada de bum economic

- se franeaza cererea

- creditele ar trebui sa se acorde mai greu

- se franeaza investiltiile

- se mentin intr-o anumita limita castigurile

- se controleaza masa monetara, deci implicit si inflatia

b) In perioada de recesiune

- stimularea cererii (consumului)
-acordarea cu usurinta a creditelor

- emiterea unui supliment de masa monetara

Toare acestea ar trebui sa limteze descresterea sis a determine trecerea la inviorare.

2. Politica cheltuielilor guvernamentale

Se aplica numai in perioadele de recesiune

Prin cheltuielile guvernamnetale , guvernul incearca sa stimuleze cerearea determinand iesirea economica din recesiune. Politica cheltuielilor guvernamentale :

- investitii in sectorul de stat

- investitii in suprastructura (drumuri, poduri)

- investitii socio-culturale

Politca cheltuielilor guvernamentale depinde insa de posibiltati reale ale guvernului in aceasta etapa.

3. Politica fiscala

a) In perioada de bum economic se poate aplica o fiscalitate mai ridicata deaorece :

- este suportabila, agentii economici realizand castiguri

- statul trebuie sa isi creeze reserve pentru recesiune

b) In perioada de recesiune fiscalitatea ar trebui redusa deoarece agentii economici sunt slabiti si ar trebui sa li se lase mai mult pentru a se putea redresa.

Concluzie : politicile anticiclice trebuiesc aplicate in pachete de masuri care sa vizeze intreaga econimie sis a permita atenuarea fenomenelor negative aparute.

Statul si economia

1. Necesitatea interventiti statului in economie

Economia unui stat genereaza nu numai influenete economice si influente sociale ( functioanle sau nefunctionale),. Indeosebi pentru combaterea disfunctionalitatilor economice, statul actual trebuie sa intervina in economie . Interventia statului in economie este generata de cateva situatii :

a) Initiativa private nu poate acoperi toate necesitatile unui stat si de aceea statul trebuie sa-si asume rezolvarile unor probleme. Ex: sistemul de indiguiri.

b) Rezolvarea unor dezechilibre la nivel macroeconomic cum ar fi inflatia si somajul

c) Urmarirea cresterii nivelului de trai al oamenilor

d) Rezolvarea problemelor legate de poluare si protectia mediului

2. Forme de implicare a statului in economie

Intr-o economie de piata exista anumite forme de implicare a statului in economie.

a) Cheltuielile guvernamentale

Constituie forma de baza prin care statul se implica economic

Se au in vedere cel putin 2 aspecte :

- realizarea unor investitii de stat indeosebi la nivelul macroeconomic (drumuri, cai ferate, protectia mediului, etc.)

- combaterea efectelor negative ale personalului de recesiune cand totul incearca sa stimuleze prin cheltuieli guvernamentale cererea si implicit material ofertei.

b) Statul ca partener economic

Statul detine o serie de firme proprii ( reguli autonome) prin care intra in relatii de parteneriat cu ceilalti agenti economici (ex: caile ferate, electricitatea, regiile carbunelui si huilei )