Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
ANALIZA DIAGNOSTIC A SITUATIEI FINANCIARE LA SC BALON CONSTRUCT SA BRASOV


ANALIZA DIAGNOSTIC A SITUATIEI FINANCIARE LA SC BALON CONSTRUCT SA BRASOV


ANALIZA DIAGNOSTIC A SITUATIEI FINANCIARE LA SC BALON CONSTRUCT SA BRASOV

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Pentru a intelege continutul notiunilor si al corelarii capitalurilor pe surse de provenienta vom analiza activul si pasivul Societatii BALON CONSTRUCT S.A., construind un bilant financiar care structureaza elementele de activ in functie de cresterea gradului de lichiditate si elementele de pasiv dupa gradul crescator de exigibilitate conform tabelului de mai jos:

Analiza performantelor unei intreprinderi, inclusiv a rentabilitatii acesteia, este necesara pentru o corecta apreciere si evaluare a eventualelor modificari esentiale privind resursele economice pe care le-ar putea controla in viitor. Importanta deosebita prezinta variatia performantei in viitorul previzibil, determinandu-se in acest scop, aspectele legate de generarea de fluxuri, in functie de resursele existente.



Cat priveste aprecierea performantelor inteprinderii,cu ajutorul tabloului fluxurilor de trezorerie,in special prin intermediul fluxurilor de treyorerie din exploatare,aceasta nu are o valoare operationala decat pe perioade medii si lungi.

Din punct de vedere gestionar,interpretarea performantelor aferente unei perioade medii prezinta avantajul ca se evita favorizarea termenului scurt,deci a politicii de investitii cu termen scurt de recuperare.

In ceea ce priveste orientarea intreprinderii catre noi resurse financiare, analiza performantei va trebui sa furnizeze concluzii asupra impactului pe care l-ar avea utilizarea de resurse suplimentare.

Totodata, analiza financiara urmareste sa evidentieze modalitatile de realizare ale echilibrului financiar pe termne mediu si lung, si treptele de acumulare baneasca, de rentabilitate, ale activitatii intreprinderii. In cazul situatiei financiar-patrimoniale un loc deosebit il ocupa stabilirea cailor de mentinere a independentei financiare si de realizare a flexibilitatii in acest domeniu.

Tabel nr. 2.cap.III. - Bilant financiar simplificat la S.C. BALON CONSTRUCT S.A. Brasov

POSTURI BILANTIERE

ANUL

ANUL

CRESTERI/

SCADERI

ACTIVE IMOBILIZATE (Ai) din care:

Imobilizate necorporale

Imobilizate corporale

Imobilizate financiare

ACTIVE CIRCULANTE (ACR)

(mai putin DPB)

din care:

Stocuri

Creante

DISPONIBILITATI BANESTI (DPB

TOTAL ACTIV

CAPITALURI PERMANENTE (CPM

Din care:

capitaluri proprii

datorii    pe termen lung si mediu

provizioane pentru riscuri si cheltuieli

6.544.254

16.085.643

DATORII DE EXPLOATARE (DEX)

CREDITE PE TERMEN SCURT (CRT)

TOTAL PASIV

Pe baza datelor de mai sus se determina indicatorii de echilibru financiar.

a). Situatia neta

Situatia neta (SN) = Total activ - Datorii

SNN-1 = 20.759.917-8.555.761-800.000=11.404.156

SNN = 39.637.285-1.200.000-15.622.750=22.814.535

DSN = SNN - SNN-1

DSN = 22.814.535-11.404.156=11.410.379

Graficul 1. Cap. III


Concluzie: - Se constata ca situatia neta are o valoare pozitiva ceea ce reprezinta un efect al gestiunii economice sanatoase, o imbogatire a unitatii.

b). Fond de rulment net

Fond de rulment net (FRN) = Capitaluri permanente - Active imobilizate

FRNN-1 = 11.404.156-10.20861=1.200.295

FRNN = 22.814.535-18.715.035=4.099.500

DFRN = FRNN- FRNN-1

DFRN = 4.099.500-1.200.295=2.899.205


Graficul 2. Cap. III

c). Fond de rulment propriu

Fond de rulment propriu (FRP)=Capitaluri proprii-Active imobilizate

FRPN-1 = 6.544.254-10.20861=-659.607

FRPN = 16.085.643-18.715.035=-2.629.392

DFRP = FRPN - FRPN-1

DFRNP = - 2.629.392-(-659.607)=1.030.215


Graficul Cap. III

Concluzie: - Cresterea fondului de rulment propriu cu 1.030.215 este determinata de cresterea mai lenta a activelor imobilizate cu 8.511.174 fata de capitalurile proprii cu 9.541.389, ceea ce duce la acoperirea activelor imobilizate fara a fi necesar a se apela la credite.

d). Fond de rulment strain

Fond de rulment strain (FRS) = FRN - FRP

FRSN-1 = 1.200.295-(-659.607)=4.859.902

FRSN = 4.099.500-(-2.629.392)=6.728.892

DFRS = FRSN- FRSN-1

DFSR = 6.728.892-4.859.902=1.868.990


Graficul 4. Cap. III

e). Necesar fond de rulment

Necesar fond de rulment (NFR) = Active circulante(ACR) - Datorii de exploatare (DEX)

NFRN-1 = 8.362.171-8.555.761=-19590

NFRN= 12.414.410-15.622.750=-208.340

DFRS = NFRN- NFRN-1

DNFR = -208.340-(-19590)=-014.750


Graficul nr. 5. Cap. III

Concluzie: - Cresterea mai mare a datoriilor din exploatare cu 7.066.989, comparativ cu activele circulante din exploatare 4.052.239 a determinat un excedent de fond de rulment cu 014.750.

f). Trezoreria neta

Trezoreria neta (TN) = Fond de rulment net(FRN) - Necesar fond de rulment (NFR)

TNN-1 = 2.19885-800.000=1.39885

TNN = 8.507.840-1.200.000=7.307.840

DTN = TNN - TNN-1

DTN = 7.307.840-1.39885=5.91955


Graficul nr. 6. Cap. III

Concluzie: - Variatia pozitiva a trezoreriei nete este determinata de cresterea datoriilor de exploatare cu 7.066.989, fata de activele circulante cu 4.052.239.

2.ANALIZA soldurilor intermediare de gestiune

Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare in prealabil a contului de profit si pierdere pentru a pune in evidenta modul de functionare si rentabilitate a intreprinderii.

a). Marja comerciala

Marja comerciala (MC) - este soldul de gestiune care exprima performanta activitatii comerciale a intreprinderii, aceasta activitate presupune cumpararea si revanzarea marfurilor in aceeasi stare.

Marja comerciala (adaosul comercial) = Venit din vanzarile marfurilor - Cheltuieli cu vanzarile marfurilor

MCN-1 = 2.497.615-2.365.741=131.874

MCN = 669.354-651.135=18.219

ΔMC = MCN - MCN-1

ΔMC = 18.219-131.874=-11655


Graficul nr. 7. Cap.III

Societatea nu are ca obiect principal de activitate comercializarea de produse. Indicatorul este nesemnificativ in analiza prezentata.

b). Productia exercitiului (PE)

Productia exercitiului (PE) - este o suma de valori neomogene(pret de vanzare, cost de productie) reflectand insa nivelul activitatii unei intreprinderi mult mai fidel decat cifra de afaceri.

PE = Productia vanduta productia stocata + productia imobilizata

PEN-1 = 58.910.294+1.505.149+0=60.415.443

PEN= 47.542.747+1.039.733+0=48.582.480

ΔPE =PEN - PEN-1

DPE = 48.582.480-60.415.443=11.832.963


Graficul nr. 8. Cap. III

Concluzie: - Fata de anul precedent se constata o scadere a productiei cu 11.832.963 mii lei.

c). Valoarea adaugata (VA)

Valoarea adaugata (VA) - exprima cresterea de valoare pe care intrepriderea o adauga la serviciile si bunurile aduse de la terti. Agregarea valorii adaugate duce la determinarea PIB.

VA = MC + PE - Consumuri de la terti

VAN-1 = 131.874+60.415.443-8.921.127=51.626.190

VAN = 18.219+48.582.480-12.931.422=35.669.277

DVA = VAN- VAN-1

DVA = 35.669.277-51.626.190=-15.956.913

Graficul nr. 9. Cap. IV


Concluzie: - In urma analizei valorii adaugate se constata o scadere a acesteia fata de anul precedent cu 15.956.913 mii lei, scadere pusa atat pe seama diminuarii productiei exercitiului cat si pe cresterea consumurilor de la terti.

d). Excedentul brut din exploatare (EBE)

Excedentul brut din exploatare (EBE)- (Insuficienta bruta de exploatare) dupa caz, daca valoarea acestui indicator este negativa, masoara profitul economic brut care provine din ciclul de exploatare.

Acest indicator este independent de politica financiara si de amortizare a intreprinderii, admitand ca amortizarile si provizioanelor sunt doar cheltuieli calculate nu si platite.

EBE = VA + Subventii de exploatare - cheltuieli cu impozite, taxe varsaminte asimilate - cheltuieli cu personalul

EBEN-1=51.626.190+106.797-1.74314-17.85379=32.195.192

EBEN= 35.669.277+0-434.391-15.509.644=19.725.242

ΔEBE = EBEN- EBEN-1

ΔEBE = 19.725.242-32.195.192=-12.469.950

Graficul nr. 10. Cap. III


Concluzie: - Se constata o scadere a EBE in anul curent fata de cel precedent cu 12.469.950 mii lei, scadere destul de mare, aceasta fiind pusa pe seama cresterii cheltuielilor cu salariile intr-un ritm mai mare decat taxele si impozitele asimilate, dar si pe seama diminuarii valorii adaugate.

e). Rezultatul exploatarii (RE)

Rezultatul exploatarii (RE) - (profit sau pierdere) masoara profitul economic al societatii independent de politica financiara, fiscala si de distributie a dividendelor tinand cont doar de consumul capitalului fix(amortizare).

RE = EBE + Alte venituri din exploatare + Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare - Alte cheltuieli de exploatare - cheltuieli cu amortizari si provizioane din exploatare

REN-1=32.195.192+1.829.092+792.998-32.418.349-1.920.966=477.967

REN=19.725.242+2.43254+1.710.858-19.682.819-057.945 =1.128.590

ΔRE = REN - REN-1

ΔRE = 1.128.590-477.967=650.623

Graficul nr. 11. Cap. III


Concluzie: - Se constata o crestere a profitului cu 650.623 lei fata de perioada precedenta, crestere pusa pe seama diminuarii costurilor cu materiile prime si materialele.

f). Rezultatul curent (RC)

Rezultatul curent (RC) - este rezultatul aferent activitatilor cu caracter repetitiv si normal. Acest indicator nu include rezultatele exceptionale care au o natura neobisnuita, permitand analiza dinamicii rezultatelor curente al intreprinderii pe mai multe exercitii succesive.

RC = RE + Venituri financiare - Cheltuieli financiare

RCN-1 = 477.967+1.212.234-206.838=1.48363

RCN = 1.128.590+896.966-185.387=1.840.169

ΔRC = RCN- RCN-1

ΔRE = 1.840.169-1.48363=356.806

Graficul nr. 12. Cap. III


Concluzie: Se constata o usoara crestere a rezultatului exercitiului in anul curent cu doar 356.806 lei.

g). Rezultatul net al exercitiului (RN)

Rezultatul net al exercitiului (RN) - este rezultatul care urmeaza a fi repartizat fie actionarilor sub forma de dividende si/sau fie sub forma de fonduri in vederea reinvestirii in intreprindere. Profitul net nerepartizat constituie sursa de autofinantare generat de activitatea intreprinderii.

RN = RC + Venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare - cheltuiala cu impozitul pe profit

RN N-1 =1.48363-0-37398=1.109.965

RNN = 1.840.169-0-518.786=1.321.383

ΔRN = RNN- RNN-14

ΔRN = 1.321.383-1.109.965=211.418

Graficul nr. 1 Cap. IV


Concluzie: Fata de anul precedent se constata o crestere a profitului net cu 211.418 lei, aceasta crestere nu este semnificativa, efectul cel mai mare de influenta fiind gradul de inflatie

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii la sfarsitul exercitiului financiar destinat sa remunereze capitalurile proprii (prin dividende datorate) si sa finanteze investitiile de expansiune si de mentinere sau reinnoire din exercitiile viitoare. CAF reprezinta o contributie esentiala a activitatilor curente la variatia fondului de rulment net global.

CAF se poate determina pornind de la veniturile si cheltuielile gestiunii curente susceptibile de a se transforma imediat sau la termen in fluxuri de trezorerie.

CAF se poate determina prin doua metode:

a)     Metoda deductiva

b)     Metoda aditionala

1. Metoda deductiva

Prin metoda deductiva CAF este calculata ca diferenta intre veniturile incasabile si cheltuielile platibile. Se retine ca punct de pornire EBE la care se aduga toate veniturile susceptibile de a fi incasate si se scad toate cheltuielile susceptibile de a fi platite.

CAF =    EBE

+ Alte venituri din exploatare

- Alte cheltuieli de exploatare

+ Venituri financiare

- Cheltuieli financiare

+ venituri extraordinare

- cheltuieli extraordinare

- impozitul pe profit

- fara reluari de provizioane

- fara amortizari si provizioane calculate

- faraa valoarea neta contabila a elementelor de activ cedate

- fara venituri din cesiunea elementelor de activ

CAFN-1=32.195.192+1.829.092-31.917.300+1.212.234-206.838- 37398= 2.738.982

CAFN = 19.725.242+2.43254-19.682.819+896.966-185.387- 518.786=2.668.470

ΔCAF = CAFN - CAFN-1

ΔCAF = 2.668.470-2.738.982=-70.512

Concluzie: - Din analiza efectuata se constata o scadere a capacitatii de autofinantare in anul curent fata de cel precedent cu 70.512 mii lei.

2. Metoda aditionala

Conform metodei aditionale CAF este rezultatul net al exercitiului + amortizari si provizioane calculate - cote parti din subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului - reluari asupra amortizarilor si provizioanelor - venituri din cesiunea elementelor de activ + valoarea net cotabila a elementelor de activ cedate.

CAF = Rezultatul net al exercitiului + cheltuielile calculate -venituri din cesiuni - venituri calculate

CAFN-1 = 1.109.965+2.422.015-792.998=2.738.982


CAFN = 1.321.383+057.945-1.710.858=2.668.470

Graficul nr. 14. Cap. III

Pe baza activitatii desfasurate, sintetizata in bilant, vom construi tabloul de finantare

Tabelul nr. 4 cap.III.- tabloul de finantare construit la S.C. BALON CONSTRUCT S.A. Brasov

Posturi bilantiere

Crestere

/Scadere

ACTIV

Active imobilizate totale (Ai) din care:

Imobilizari necorporale (valoare bruta)

Amortizari imobilizari necorporale

Imobilizari corporale (valoare bruta)

Amortizari imobilizari corporale

Imobilizari financiare

Active circulante de exploatare (ACR) din care:

Stocuri

Creante

Clienti

Disponibilitati banesti (DPB)

Total active

PASIV

Capitaluri permanente (CPM) din care:

Provizioane pt riscuri

Capital social

Rezerve

Rezultatul exercitiului

Repartizarea profitului

Datorii pe termen lung

Datorii de exploatare (DEX) din care:

Furnizori

Obligatii fiscale

Dividende de plata

Conturi de regularizat

Credite de trezorerie (CRT)

Total pasive

Partea I- Fluxuri stabile

Tabelul nr. 5 .cap.III.- Fluxuri stabile

Utilizari stabile

(+A sau -P)

Suma

Resurse stabile

(-A sau +P)

Suma

Achizitii imobilizari necorporale (-P)

Capacitatea de autofinantare

Din care

Achizitii imobilizari corporale (+A)

- amortizari (+P)

- profit nerepartizat (-A)

Achizitii imobilizari

Financiare (-P)

- rezerve (+P)

-datorii termen lung (+P)

- provizioane

Total

Total

ΔFR=resurse stabile-utilizari stabile=11.70979-8.804.774=2.899.205

Partea II - Variatia NFR si a TN

Tabelul nr. 6 cap.III.- variatia NFR si a TN

1. Variatia

activelor si pasivelor de exploatare si in afara exploatarii

Necesar

sau

utilizari

(+A sau +P)

Degajari

Sau

Resurse

(-A sau +P)

Stocuri (+A)

Clienti (+A)

Creante (-P)

Furnizori (+P)

Obligatii fiscale (+P)

Dividende de plata (+P)

Conturi de regularizat (-A)

Total NFR

ΔNFR =4.052.239 - 7.066.989 = -014.750

Tabelul nr. 7.cap.III. - variatia activelor si pasivelor de trezorerie

2. Variatia activelor si pasivelor de trezorerie

Necesar

Sau

Utilizari

(+A sau +P)

Degajari

Sau

resurse

(-A sau +P)

Disponibilitati banesti (-A)

Credite pe termen scurt (+P)

Total TN

ΔTN =6.31955-400.000=5.91955

Concluzie: Din datele prezentate in tabloul de finantare se constata acelasi nivel al variatiei indicatorilor de echilibru financiar indiferent daca calculele se fac pe baza datelor din bilantul financiar sau daca se apeleaza la analiza fluxurilor din tabloul de finantare.

Fluxurile de utilizari si resurse din tabloul de finantare asigura o mai usoara intelegere a informatiei contabile, a factorilor si cauzelor care au influentat echilibrul financiar.

4. ANALIZA DIAGNOSTICULUI PRIVIND DISTEMUL DE RATE

Ratele de rentabilitate - evidentiaza caracteristicile economice si financiare ale intreprinderilor, permitand compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora. In general aceste rate se determina ca raport intre efectele economice si financiare obtinute si eforturile depuse pentru obtinerea lor.

Ratele de rentabilitate comerciala

Ratele de rentabilitate comerciala- se determina ca raport intre marjele de acumulare si cifra de afaceri sau valoarea adaugata, ele exprimand randamentul diferitelor stadii ale activitatii intreprinderii la formarea rezultatului. Ratele de rentabilitate comerciala sunt urmatoarele:

    rata marjei comerciale

    rata marjei brute de exploatare

    rate marjei net

    rata marjei nete de exploatare

    rata marjei brute de autofinantare

a). Rata marjei comerciale

Rata marjei comerciale:- este utilizata cu precadere de intreprinderile cu activitate comerciala, punand in evidenta activitatea comerciala a intreprinderii analizate si apreciind influenta constrangerilor pietei si a politicii preturilor de vanzare.

Concluzie: Astfel o marja comerciala importanta determina cheltuieli generale sporite, rezultand servicii mai bune catre clienti, in timp ce o marja comerciala redusa implica cheltuieli generale riguroase si deci recurgerea la forme de distribuire a marfurilor care permit reducerea costurilor privind personalul si economii asupra cheltuielilor de transport, stocare etc.

b). Rata marjei brute de exploatare

Rata marjei brute de exploatare - masoara nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiara, politica de investitii, de incidenta fiscalitatii si a elementelor exceptionale.

Aceasta rata indica aptitudinea proprie a activitatii de exploatare de a degaja profit.

c). Rata marjei nete

Rata marjei nete - explica capacitatea intreprinderii de a realiza profit si de a rezista concurentei.

d). Rata marjei nete de exploatare

Rata marjei nete de exploatare - pune in evidenta eficienta activitatii de exploatare sub toate aspectele: industrial, administrativ si comercial.

e). Rata marjei brute de autofinantare

Rata marjei brute de autofinantare - masoara surplusul de resurse de care dispune intreprinderea pentru a-si asigura dezvoltarea si/sau remunerarea actionarilor sai.

. Ratele de rentabilitate economica

Ratele de rentabilitate economica - masoara eficienta mijloacelor materile si financiare alocate intergii activitati a intreprinderii. In functie de scopurile analizate se calculeaza mai multe rate de rentabilitate ecomica, toate acestea au o valoare economica informativa ridicata prin exprimarea lor in cifre relative, ceea ce confera o baza mare de comparatie si evaluare.

Se pot calcula astfel:

    rata excedentului brut de exploatare

    rata rentabilitatii economice

    rata profitului net

a). Rata excedentului brut de exploatare

Rata excedentului brut de exploatare - care ofera o apreciere globala asupra rentabilitatii brute a capitalului investit avand avantajul ca nu este afectata de politica de amortizare.

b). Rata rentabilitatii economice

Rata rentabilitatii economice - care vizeaza in esenta eficienta capitalului alocat activitatii productive a intreprinderii. Ea se exprima prin raportul:

Aceasta rata poate fi asimilata cu rata interna de rentabilitate a ansamblului de investitii mai noi si mai vechi a intreprinderii.

c). Rata profitului net

Rata profitului net- exprima rentabilitatea neta de dobanzi si impozite a activului economic investit.

Aceasta rata este dependenta de structura capitalurilor intreprinderii, respectiv de gradul ei de indatorare.

Ratele de rentabilitate financiara

Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea intreprinderilor de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa. Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii de piata pentru a face mai atractive actiunile intreprinderii si a creste cursul lor bursier.

Ratele de rentabilitate financiara sunt urmatoarele:

    rata de rentabilitate financiara neta

    rata de rentabilitate financiara inainte de impozit

a). Rata de rentabilitate financiara neta

b). Rata de rentabilitate financiara inainte de impozit

4.Ratele structurii financiare

Ratele structurii financiare sunt urmatoarele:

ratele echilibrului financiar

ratele de finantare

rata fondului de rulment

ratele de lichiditate

rata lichiditatii generale

rata lichiditatii reduse

rata solvabilitatii pe termen lung

Ratele echilibrului financiar

Rata fondului de rulment - Daca rata are o valoare supraunitara, inseamna ca imobilizarile sunt finantate din capitalurile permanente. Cresterea valorii exprima o ameliorare a structurii de finantare, iar diminuarea raportului reprezinta o deteriorare a situatiei.

Ratele de lichiditate

a). Rata lichiditatii generale - Reflecta posibilitatea activelor circulante de a fi transformate in timp scurt in lichiditati. Valoarea supraunitara exprima faptul ca pe termen scurt intreprinderea isi poate onora datoriile.

Valoarea subunitara nu prezinta un aspect negativ in cazul in care gradul de lichiditate al activelor circulante este mai mare decat gradul de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt.

b). Rata lichiditatii reduse

c). Rata solvabilitatii pe termen lung

Concluzie: Un raport mai mare de 150 % arata ca intreprinderea este capabila sa-si onoreze datoriile fata de anumiti terti. In schimb o valoare mai mica de 150 % dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderii.

Ratele de structura patrimoniala

Metoda ratelor constituie un instrument operational aferent analizei economico-financiare. Ratele de structura financiara se stabilesc ca raport intre un post (sau mai multe posturi) din activ sau pasiv in tabloul bilantului precum si ca raport intre diferitele componente de activ si de pasiv.

Ratele de structura patrimoniala sunt urmatoarele:

Analiza ratelor de structura a activului

rata activelor imobilizate

rata imbolizarilor corporale

rata imobilizarilor financiare

rata activelor circulante

rata stocurilor

rata creantelor comerciale

Analiza ratelor de structura a pasivului

rata stabilitatii financiare

rata autonomiei financiare globale

rata autonomiei financiare la termen

rata indatorarii globale

rata indatorarii la termen

Analiza ratelor de structura a activului

In sistemul ratelor de structura a activului cele mai semnificative rate cu valoare informative si totodata cele mai frecvente in literatura de specialitate sunt:

rata activelor imobilizate

rata imbolizarilor corporale

rata imobilizarilor financiare

rata activelor circulante

rata stocurilor

rata creantelor comerciale

a). Rata activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate - Acest indicator masoara gradul de investire al capitalului in intreprinderea respectiva, continutul diferit al imobilizarilor justifica utilizarea in teori si in practica a unor rate complementare cum sunt rata imobilizarilor corporale si rata imobilizarilor financiare.

Rata imobilizarilor corporale

Marimea acestei rate este determinata in primul rand de natura activitatii. In ramurile industiei grele si in cele care solicita echipamente importante ca volum, acesta rata inregistreaza valori ridicate. Dimpotriva in ramurile care solicita o slaba dotare tehnica, rata imobilizarilor corporale este redusa. Pentru intreprinderile din acelasi sector de activitate Ric depinde de obtiunile strategice ale fiecareia, de politica de dezvoltare si de conditiile concrete in care isi desfasoara activitatea.

Rata imobilizarilor financiare- exprima intensitatea legaturilor si relatiilor financiare pe care intreprinderea analizata le-a stabilit cu alte unitati mai ales cu ocazia operatiilor de crestere externa. Politica de investitii financiare este strans legata de marimea intreprinderii. Aceasta explica valorile mici a ratelor imobilizarilor financiare in cazul intreprinderilor mici respectiv foarte ridicate in cazul holdingurilor.

b). Rata activelor circulante

Rata activelor circulante - reprezinta ponderea activelor circulante in totalul bilantului.

Rata stocurilor - ia valori diferite de la un sector la altul in functie de natura activitatii, astfel aceasta rata inregistreaza valori mai ridicate la intreprinderile din sfera productie si distributiei de bunuri materiale si foarte scazute in sfera serviciilor.

Nivelul stocurilor se modifica sub influenta factorilor conjuncturali si a conditiilor pietei. Anumite componente speculative pot determina o majorare a stocurilor respective, o diminuare a acestora. Este in special cazul unei materii prime la care se inregistreaza fluctuent fluctuatii de preturi.Stocurile sunt formate dintr-o serie de elemente: materii prime, productie neterminata, produse finite, marfuri.Ponderea lor in patrimoniul firmelor si evolutia in timp constituie informatii indispensabile fundamentarii politicii comerciale.

Rata creantelor comerciale - Marimea aceste rate este determinata de natura relatiilor intreprinderii cu partenerii, de termenele de plata pe care le acorda clientelei sale.

De aceea ea inregistreaza valori foarte scazute sau nule in cazul intreprinderilor aflate in contact direct cu o clientela numeroasa ce isi achita cumparaturile in numerar (comert cu amanuntul, prestari de servicii catre populatie).

Pentru evidentierea unor aspecte analitice dar cu implicatii asupra echilibrului unei firme este utila aprofundarea creantelor respective, determinarea unor rate analitice avand in vedere:

natura creantelor:

creante legate de ciclul de exploatare (clienti)

creante diverse (creante asupra personalului, statului, actionarilor)

dupa certitudinea realizarilor

creante certe

creante incerte

termene de realizare

creante pe termen scurt

pe termen mediu

pe termen lung

Practic pentru oricare din elementele prezentate anterior se poate calcula o rata analitica de structura prin raportarea creantelor respective dupa caz la totalul creantelor, total active circulante sau totalul activelor.

Analiza ratelor de structura a pasivului

Ratele de structura a pasivului - permit aprecierea politicii financiare a intreprinderii prin punerea in evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a intreprinderii.

Analiza ratelor de structura a pasivului

rata stabilitatii financiare

rata autonomiei financiare globale

rata autonomiei financiare la termen

rata indatorarii globale

rata indatorarii la termen

a). Rata stabilitatii financiare

Rata stabilitatii financiare- Reflecta legatura dintre CPM de care intreprinderea dispune in mod stabil (de cel putin un an) si patrimoniul total.

b). Rata autonomiei financiare globale

Diversitatea de conditii in care se desfasoara activitatea intreprinderilor face dificila stabilirea unor rate de referinta.

c). Rata autonomiei financiare la termen

Rata autonomiei financiare la termen - Permite aprecieri mai precise prin implicarrea structurii capitalului permanent. Specialistii apreciaza ca pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie sa reprezinte cel putin ½ din cel permanent Raft > 50%.

d). Rata indarorarii globale

Rata indatorarii globale - Masoara ponderea datoriilor totale in patrimoniul intreprinderii.

e). Rata indatorarii la termen

Rata indatorarii la termen - Capacitatea de indatorare este saturata atunci cand aceasta rata se apropie de %.


S

ocietatea comerciala BALON CONSTRUCT SA isi desfasoara activitatea intr-un mediu concurential agresiv,ceea ce o determina sa se raporteze permanent la cererea de piata,sa anticipeze miscarile concurentei,sa-si autoevalueze resursele de care dispune.Analiza starii de fapt a SC BALON CONSTRUCT SA,aduce in fata analistului probleme comune majoritatii societatilor comerciale.In spatiul socio-economic in care functioneaza,BALON CONSTRUCT SA trebuie sa-si probeze permanent viabilitatea,capacitatea de concurenta si adaptare,performanta economico-financiara.Toate acestea isi gasesc reflectarea in eficienta activitatilor care au la baza determinari cantitativ-calitative ale factorilor productiei.

O contributie deosebita in realizarea obiectivelor societatii BALON CONSTRUCT SA o are analiza economico-financiara,care prin procedee si tehnici specifice concura la diagnosticarea starii diferitelor fenomene,le descopera structura,stabileste relatii de cauzalitate,factorii care le guverneaza,descopera legile formarii si dezvoltarii lor si pe aceasta baza ofera conducerii posibilitatea adoptarii deciziilor menite a contribui la imbunatatirea activitatii viitoare.

Analiza economico-financiara,constituie un instrument operational,care a aparut pentru a raspunde necesitatilor concrete si de perspectiva privind activitatea firmei ca organism social.Dezvoltarea sa are loc in stransa legatura cu complexitatea si diversitatea fenomenelor economico-financiare care marcheaza evolutia firmei. BALON CONSTRUCT SA isi desfasoara activitatea fiind influentata de o serie de factori externi (sociali,politici,tehnologici,ecologici,etc.),asupra carora nu poate avea o influenta directa,deoarece evolutia acestora nu este controlabila la nivel microeconomic.In schimb,ea poate actiona si influenta asupra elementelor directionare ale mediului economic (clienti,furnizori,competitori).Analiza activitatii societatilor comerciale este o disciplina stiintifica al carui obiect de studiu il constituie procesele si fenomenele economico-financiare legate de activitatea de productie a acestora.Activitatea de productie reprezinta pentru BALON CONSTRUCT SA ratiunea de a exista,respectiv de a produce locuinte la standarde occidentale si aceasta pe o piata unde cererea de locuinte este foarte mare.

In acest caz,sarcina analizei consta in evidentierea gradului de realizare a sarcinilor programate privind indicatorii de rezultate si performanta care caracterizeaza activitatea productiv industriala a societatii,efectuarea de comparatii intre indicatorii realizati de firma si cei ai firmelor care isi desfasoara activitatea in cadrul aceleiasi ramuri.

Asigurarea firmei cu personal vizeaza pe langa latura cantitativa si aspecte de ordin calitativ exprimate prin gradul de calificare al salariatilor.

Existenta bazei tehnico-materiale sau a potentialului material,constituie o conditie indispendabila a desfasurarii activitatii.Potentialul material formeaza practic suportul real al capitalului fix si al capitalului circulant.In consecinta,analiza urmareste pe de o parte evolutia dinamicii si structurii capitalului fix,iar pe de alta parte modul de gestionare si utilizare a capitalului circulant.

Atat coantumul cat si utilizarea factorilor de productie trebuie sa se incadreze in anumite niveluri considerate ca fiind obiectiv normale,care reprezinta criterii de comparatie privind aprecierea comportamentului diferitelor categorii de cheltuieli.

Obiectul analizei il formeaza toate categoriile de cheltuieli care concura la desfasurarea activitatii BALON CONSTRUCT SA.Analiza urmareste sa evidentieze caile si mijloacele privind reducerea cheltuielilor,in scopul mentinerii in limitele de eficienta care concura la performanta economico-financiara a societatii.

Analiza performantelor societatii BALON CONSTRUCT SA ,inclusiv a rentabilitatii acesteia,sunt necesare pentru o corecta apreciere si evaluare a eventualelor modificari esentiale privind resursele economice pe care le-ar putea controla in viitor.

Totodata ,analiza financiara urmareste sa evidentieze modalitatile de realizare ale echilibrului financiar pe termen mediu si lung(obiectiv al analizei pe bilant) si treptele de acumulare baneasca,de rentabilitate ale activitatii BALON CONSTRUCT SA (obiectiv al analizei pe baza contului de profit si pierdere).

Scopul analizei financiare il constituie intocmirea diagnosticului financiar,in vederea evidentierii punctelor forte si a punctelor slabe,adica a stariide sanatate sau de slabiciune financiara a firmei,precum si a potentialului managementului financiar.

Cresterea fondului de rulment propriu cu 1.030.215 lei conduce la acoperirea activelor imobilizate si, in concluzie, societatea are o structura solida fara a fi nevoie sa apeleze la credite. Variatia pozitiva a trezoreriei nete, este determinata de cresterea datoriilor de exploatare cu 7.066.989 lei, fata de activele circulante cu 4.052.239 lei.

In urma analizei valorii adaugate se constata o scadere a acesteia fata de anul precedent cu 15.956.913 lei, scadere pusa atat pe seama diminuarii productiei exercitiului, cat si pe cresterea consumurilor de la terti. De asemenea se constata o crestere a profitului din exploatare cu 650.623 lei fata de perioada precedenta, aceasta crestere fiind pusa pe seama diminuarii semnificative a cheltuielilor cu materiile prime si materialele consumabile, insa in ceea ce priveste excedentul brut din exploatare, scaderea acestuia fata de anul precedent, fiind pusa pe seama cresterii cheltuielilor cu salariile si a cheltuililor cu protectia si asigurarile sociale, dar si pe seama diminuarii valorii adaugate.

La o analiza comparativa atenta a anului 2007 fata de 2006 se constata o scadere a excedentului brut din exploatare in anul curent cu 12.469.950 lei,scadere destul de mare,fiind pusa pe seama cresterii cheltuielilor cu salariile intr-un ritm mai mare decit taxele si impozitele asimilate,dar si pe seama diminuarii valorii adaugate.

Desi societatea are lichiditati suficiente, totusi, se impune o mai buna gestionare a acestora, prin programarea riguroasa a platilor si incasarilor.

Stabilitatea financiara a firmei este in usor declin, iar pentru redresarea situatiei este necesar controlul asupra capitalului permanent.

Cu privire la rata marjei brute, se impune o mai mare receptivitate din partea organelor de conducere a firmei in vederea gasirii de noi lucrari, pentru ca activitatea de exploatare sa conduca la profit, si implicit la cresterea acestei rate.

Rata indatorarii globale a scazut fata de anul precedent, deci, independenta financiara a firmei a crescut usor, insa trebuie luate masuri de catre Consiliul de Administratie al societatii cu privire la reducerea stocurilor inactive sau cu miscare lenta, increderea acordata clientilor, a duratei de incasare a facturilor si a respectarii termenelor contractuale.

Se impune de asemenea realizarea unor investitii in parcul auto propriu si in achizitionarea unor utilaje performante ceea ce ar conduce la transportul mai rapid al materiilor prime si materialelor la punctele de lucru si realizarea lucrarilor la standarde ridicate de calitate.

I

n urma analizei efectuate atat pe baza bilantului patrimonial a contului de profit si pierdere si a diagnosticului prin calculul ratelor se constata ca S.C. BALON CONSTRUCT S.A. este o societate profitabila cu potential real de dezvoltare in perioada urmatoare

F

oarte important din punct de vedere al evoluarii financiare este diagnosticul resurselor umane din societate. Aici se pot utiliza o serie de instrumente de masura a eficientei a utilizarii factoruluui uman in cadru procesului de productie.

O

echipa de manageri tineri prin discutii cu factorii responsabili de la locul de desfasurare a procesului de productie, prin contactul direct cu oamenii implicati poate gasi cheia spre succesul si progresul continu al firmei.



Vasile Robu, Nicolae Georgescu, Analiza economico-financiara', Editura Omnia Uni S.A.S.T. S.R.L. Brasov, 2000, pag. 19.

Date preluate din Anexa 2, ''Situatii financiare anuale simplificate''

Niculae Feleaga, Ion Ionascu, 'Tratat de contabilitate financiara', vol. I, Editura Economica, Bucuresti, 1998, pag. 198.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate