PIATA DE CAPITAL - PREZENTARE GENERALA

PIATA DE CAPITAL - PREZENTARE GENERALA

1.1. Definire. Structura. Functii

1.2. Istoric si evolutie

1.3. Piata de capital din Romania

1.1. Definire. Structura. Functii

In functie de obiectul tranzactiilor, schimburile comerciale s-au structurat in doua mari piete:

u    piata marfurilor;

u    piata valorilor sau piata financiara.

Piata financiara este locul de intalnire al detinatorilor de capitaluri disponibile din economie cu cei care au nevoie de respectivele capitaluri pentru derularea diverselor activitati.

Motivele celor care apeleaza la piata de capital pot fi extrem de variate.

In functie de termenul de scadenta, piata financiara are doua componente:

u    piata monetara si valutara, a transferurilor pe termen scurt;

u    piata de capital, de asigurari si cea imobiliara, a transferurilor pe termen mediu si lung;

Piata monetara are ca operatori bancile comerciale, banca centrala, guvernul, autoritatile locale, societatile de asigurare, alte institutii financiare, intreprinderile, societatile comerciale, persoanele fizice iar ca instrumente principale cambiile, certificatele de depozit, biletele de trezorerie, cecurile,bonurile de tezaur, depozitele la vedere si la termen.

Piata monetara cuprinde piata interbancara si piata creditului.

u    Monetaristii considera ca intre piata monetara si piata valutara exista o relatie de interdependenta si ca pietele monetare functioneaza si ca piete valutare. Indiferent de incadrarea ei, piata valutara permite conversia capitalului dintr-o moneda in alta.

u    Piata de capital asigura intalnirea ofertei de capitaluri cu cererea de capitaluri pe termen mediu si lung.

u    Operatori pe piata de capital sunt administratiile centrale si locale, agentii economici, investitorii individuali si institutionali. Instrumentele pietei de capital sunt: actiunile, obligatiunile, produsele financiare derivate.

u    Piata ipotecara are in vedere transferurile pe termen mediu si lung de economii in schimbul valorilor mobiliare care atesta dreptul de creanta asupra acestor economii.

u    Pe piata asigurarilor se deruleaza operatiuni pe termen mediu si lung al caror suport material il constituie politele de asigurare.

Conform conceptiei anglo-saxone, piata financiara se poate clasifica in :

u    piata monetara

u    piata de capital

u    piata asigurarilor.

u    Piata financiara din Romania, inspirata dupa modelul anglo-saxon, a adoptat principiul separatiei obligatorii dintre piata monetara si cea de capital.

u    Definim piata de capital ca emisiunea si tranzactionarea titlurilor de valoare pe termen mediu si lung. Ea mai poate fi definita formal ca "loc de intalnire" a vanzatorilor si cumparatorilor de instrumente financiare.

u    Piata de capital este formata, la randul sau, din doua componente distincte: piata primara si piata secundara.

u    Piata primara reprezinta prima plasare a valorilor mobiliare pentru atragerea capitalurilor disponibile, atat pe piata interna, cat si pe piata internationala.

u    Pe piata primara, emitentul original obtine bani cash, iar cumparatorii intra in posesia valorilor mobiliare care nu existau anterior.

Emitentul trebuie sa stabileasca natura juridica si pretul de vanzare a instrumentului financiar emis in functie de necesitatile de finantare.

u    Piata secundara este piata pe care valorile mobiliare isi schimba detinatorii, prin vanzare-cumparare, fara ca emitentul sa mai incaseze vreo suma de bani din aceasta operatiune. Ea este conditionata de existenta pietei primare.

u    Piata secundara este segmentul mai mobil al pietei de capital, prin care se realizeaza o evaluare permanenta a titlurilor financiare cotate la bursa.

u    Obiectivele pietei secundare sunt : protectia investitorilor , lichiditatea pietei si stabilitatea cursului.

u    Intre piata primara de capital si piata secundara de capital exista o stransa interdependenta, desi ele au functii specifice.

u    Piata secundara de capital este reprezentata in principal de bursa de valori dar cuprinde si piata extrabursiera (OTC), care prelucreaza de fapt automat tranzactiile incheiate (NASDAQ - S.U.A., RASDAQ - Romania).

u    Bursa de valori are o localizare fizica - o cladire distincta pe care o ocupa si in care exista spatii special amenajate pentru incheierea tranzactiilor.

u    Bursele de valori se pot defini ca fiind piete organizate, reglementate si publice pe care sunt cotate toate titlurile financiare apartinand societatilor cu performante financiare deosebite si care indeplinesc o serie de criterii de performanta minimale.

u    Piata extrabursiera nu are un loc anume de realizare a tranzactiei, deci nu poate fi localizata fizic.

u    Pe aceasta piata se tranzactioneaza actiunile societatilor ce nu indeplinesc citeriile minimale pentru a fi cotate la bursa de valori, dar care indeplinesc alte criterii de performanta stabilite pentru a accede pe piata extrabursiera.

u    Piata extrabursiera este formata dintr-o retea de dealeri/brokeri care negociaza intre ei si incheie tranzactii prin telefon, telex, fax, si prin retele de calculatoare conectate intre ele.

u    Desi cele doua piete s-au apropiat foarte mult totusi mai persista o serie de diferente, in ceea ce priveste accesul, negocierea si formarea cursurilor.

u    Ponderea capitalizarii bursiere este diferita de la tara la tara in functie de natura pietei si de gradul de dezvoltare economica a tarii respective, putand inregistra valori de peste 40% din PIB in Franta pana la 80% in SUA si Anglia.

Modul in care au aparut si au functionat pietele de capital reflecta contributiile importante pe care acestea pot sa le aiba la dezvoltarea economica a unei tari:

u    Asigura centralizarea tranzactiilor, prin concentrarea ordinelor de vanzare si cumparare si permite accesul direct si continuu la informatiile de piata;

u    Mecanism de reglare a economiei de piata, prin faptul ca evidentiaza surplusul sau nevoia de fonduri.

u    Evidentiaza starea conjuncturala a economiei (barometru al vietii economico-financiare);

u    Garanteaza lichiditatea economiei, prin transformarea rapida a valorilor mobiliare in capital banesc.

u    Faciliteaza reducerea intervalului de timp dintre data emiterii titlurilor si data rambursarii imprumutului;

u    Orienteaza capitalurile catre cele mai active sectoare ale economiei, bursa putand fi, deci, un instrument de restructurare sectoriala.

Dar, piata de capital implica totodata si anumite costuri si alte dezavantaje pentru emitenti si investitori:

u    inevitabilitatea crizelor economice ,

u    costurile de intermediere ale institutiilor pietei de capital,

u    perioadele de rata inalta a dobanzii dupa perioade lungi de rate real negative,

u    instabilitatea preturilor si ratelor dobanzii etc.

Pietele de capital eficiente obliga companiile sa concureze pentru fondurile investitorilor, preturile fiind privite ca o "eticheta" pentru valoarea pe care investitorii o asociaza investitiei lor.

1.2. Istoric si evolutie

In general, premisele aparitiei si dezvoltarii pietei de capital au fost:

u    dezvoltarea si concentrarea schimburilor comerciale;

u    dezvoltarea societatilor pe actiuni;

u    aparitia si dezvoltarea creditului comercial si a instrumentelor sale;

u    organizarea si functionarea bursei in conformitate cu reglementari obligatorii pentru toti participantii;

u    mai tarziu, dematerializarea tranzactiilor.

u    Pietele de capital isi au originile cu mult inaintea erei crestine, in perioada greco-romana. Se afirma ca in timp ce  "asirienii au realizat primele banci, iar grecii au inventat moneda, romanii au imaginat primele burse de valori".

u    Romanii au organizat primul sistem bursier. Oamenii bogati din vechea Roma, publicanii au infiintat societati in comandita pe actiuni (societates publicarorum) ale caror actiuni se negociau de catre argentari in bazilici construite special in acest scop.

u    Prabusirea Imperiului Roman a insemnat si destramarea primului sistem bursier pentru o perioada de aproximativ 500 de ani.

u    Bursele, ca piete secundare, au inceput sa se dezvolte incepand cu anul 1100 d. Ch. cand in marile orase europene comerciantii si detinatorii de obligatiuni emise de orasele respective se adunau pe scarile catedralei pentru a negocia si tranzactiona forme primare de valori mobiliare.

u    De asemenea, targurile care se organizau periodic in marile orase jucau rol de "burse".

u    Cei mai multi cercetatori sunt de acord cu opinia conform careia denumirea de "bursa" provine de la numele unei familii de hangii din Bruges (Belgia),Van der Burse, care se pare ca avea sculptat pe frontispiciul hanului trei pungi de bani (bourses).

u    Prima bursa s-a infiintat la Anvers, in 1531, unde se negociau marfurile sau scrisorile de schimb, ce urmau sa fie livrate ulterior incheierii tranzactiei.

u    Apoi au aparut alte centre, pe langa cel de la Anvers: Lyon, Paris, Londra, Amsterdam, New York. In secolele XVI si XVII s-au construit cladirile ce urmau sa adaposteasca bursele, tot de atunci datand si primele regulamente de functionare si de incheiere a tranzactiilor.

u    Incepand cu secolul XVII, evolutiile bursei sunt usor de urmarit, dar din pacate, nu exista inregistrari foarte clare si nici reguli foarte stricte.

u    Pana in secolul XVIII nu exista o separare a burselor de valori de bursele de marfuri.

u    In secolele XVIII si XIX s-au pus bazele unor regulamente mai stricte de tranzactionare si organizare, precum si de afisare a informatiilor privind tranzactiile incheiate si pretul acestora

u    Tot atunci, au aparut agentii de schimb, persoane specializate in intermedierea tranzactiilor bursiere, care, treptat, au avut acces exclusiv in ringul bursei, toate tranzactiile incheindu-se prin intermediul lor.

u    S-au dezvoltat burse de valori in majoritatea tarilor europene, S.U.A. si Japonia.

u    In Anglia, prima bursa a fost inaugurata de regina Elisabeta I la 23 ianuarie 1571 sub numele de "Royal Exchange". Locul bursei a fost ulterior mutat de mai multe ori, iar din 1773 cand se profileaza pe schimbul de efecte financiare a primit denumirea de "Stock Exchange".

u    In Franta, prima societate pe actiuni a fost constituita in anul 1250 de catre locuitorii din Toullouse. Cu toate acestea, abia la 24 septembrie 1724 se infiinteaza bursa din Paris, ulterior infiintandu-se burse si in Lyon, Toulouse, Rouen, Le Havre etc.

u    Imparateasa Maria Tereza a stabilit, in anul 1771, prin decret imperial, prima delimitare a burselor de valori de bursele de marfuri si a infiintat in anul 1773 bursa de valori din Viena.

u    In SUA, bursa de valori si bursele de marfuri au aparut aproximativ in acelasi timp, la mijlocul secolului al XVIII-lea. In data de 17 mai 1792, cativa mici investitori americani care aveau obiceiul sa se intalneasca in partea de sud a New York-ului au infiintat institutia care avea sa devina cea mai mare bursa a lumii "New York Stock Exchange(NYSE)".

u    Mult timp, pana in secolul XX, piata de capital internationala s-a confundat cu pietele de capital nationale: Londra, Paris, New York. Complementar pietelor de capital nationale s-a dezvoltat piata de capital internationala ce asigura mobilizarea capitalurilor financiare disponibile de pe pietele diferitelor tari si plasarea acestora de asemenea catre diferite entitati si economii solicitante.

Participarea pietelor de capital nationale la operatiile de pe piata internationala depinde de:

u    stabilitatea monedei nationale;

u    sprijinul dat de economie;

u    o larga retea de filiale;

u    intermediari financiari cu mare experienta;

u    libera convertibilitate si liberul transfer al titlurilor financiare;

u    fiscalitate preferentiala, adecvata pentru tranzactiile financiare internationale.

u    In prezent, numarul burselor de valori care functioneaza in lume trece de 100, din care 18 sunt in SUA, 11 in Anglia, opt in Germania, sapte in Franta. Exista azi 60 de burse futures si de optiuni raspandite in 37 de tari.

u    De asemenea, bursele de valori americane(in speta, NYSE) sunt considerate a fi pe primul loc in lume, fiind urmate indeaproape de cele din Extremul Orient (mai ales Japonia si Hong Kong) si de bursele de valori britanice (in principal, cea de la Londra).

1.3. Piata de capital din Romania

• Originea burselor- comertul practicat in marile asezari comerciale si targuri in sec. XII-XIV.
• In 1840 a fost promulgat si aplicat "Codicele de Comert al Tarii Romanesti", care dedica un capitol special schimburilor comerciale, agentilor de schimb si intermediarilor
• In 1860 exista o piata libera a valorilor mobiliare, a efectelor de comert si valutelor
• Bursa de Valori din Bucuresti s-a deschis oficial in data de 1 decembrie 1882, pe baza Inaltului Decret Regal ce promulga "Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri"
• Bursa de Valori din Bucuresti a fost creata indeosebi pentru tranzactionarea titlurilor cu venit fix, dar si a actiunilor societatilor agricole, industriale, comerciale, a inscrisurilor funciare urbane si rurale.
• Speculatiile in afara bursei erau permise, astfel ca piata neoficiala a continuat sa existe si sa afecteze functionarea burselor nou infiintate: Bursa de Comert de la Iasi, Bursa din Bucuresti, Bursa din Galati si Bursa din Braila.
• In 1883 s-a produs prima criza bursiera.
• "Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri" a fost modificata in anul 1886, principalul amendament reprezentandu-l garantarea operatiunilor la termen cu un depozit de 15% din valoarea operatiunii, precum si posibilitatea renuntarii la tranzactie dupa inchiderea sedintei.
• Perioada 1882-1904 nu a inregistrat activitatea bursiera preconizata, datorita volumului limitat al capitalurilor lichide disponibile pentru investitii in valori mobiliare.
• In 1882, existau doar 6 societati pe actiuni.
• Noua lege a bursei din anul 1904 "Legea asupra burselor de comert" a instituit Corporatia bursei, a infiintat Camera de Arbitraj, necesara solutionarii diferendelor si a reglementat accesul la bursa. De asemenea, aceasta lege prevedea functionarea in Romania a urmatoarelor burse: la Bucuresti, o bursa de schimb si efecte, de cereale si marfuri; la Braila, Galati, Constanta, Iasi si Craiova cate o bursa de cereale si marfuri.
• Aplicarea acestei legi a condus la cresterea nr. valorilor mobiliare negociabile la 43:22 de efecte de schimb si 21 de actiuni.
• Ca urmare a declansarii primului razboi mondial, in anul 1914, Bursa de Valori din Bucuresti a fost inchisa, tranzactiile bursiere fiind reluate in toamna anului 1918.
• Perioada 1919-1925, caracteristica pentru o "piata a taurului", a adus pentru Bursa de Valori din Bucuresti o dezvoltare accentuata, tranzactiile derulate fiind in cea mai mare parte speculative. Cele mai tranzactionate actiuni in scopuri speculative erau cele ale societatilor petroliere, ele absorbind la un moment dat peste 75% din totalul operatiunilor bursiere.
• Incepand cu anul 1926 cursurile actiunilor la bursa incep sa scada, dupa cei sapte ani de piata in crestere urmand sapte ani de scaderi dezastruoase.
• In anul 1929, ca urmare a crahului bursier global, a fost publicata "Legea asupra burselor" care a avut ca si consecinta unificarea legislativa a regimului burselor din Romania si imbunatatirea cadrului de reglementare in domeniul bursier.
• De asemenea, aceasta noua lege bursiera a determinat separarea burselor: de valori si de marfuri.
• In anul 1932, datorita agravarii crizei financiare mondiale, volumul tranzactiilor cu actiuni s-a redus iar cursurile acestora au atins cel mai scazut nivel inregistrat vreodata.
• In urmatorii ani, pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, bursa de valori a inregistrat un regres
• Sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial a insemnat totodata si sfarsitul pietei de capital romanesti. Dupa impunerea regimului comunist din 1948, bursa de valori a fost inchisa .
• Perioada anilor 1952-1989 reprezinta o "gaura neagra" in istoria pietei de capital din Romania, cu toate ca societatile romanesti cu capital de stat specializate in import-export de materii prime se loveau de mecanismele burselor internationale.
• Dupa 1990, au fost initiate mai multe reforme pentru tranzitia de la economia planificata centralizat la economia de piata.
• Crearea si functionarea societatilor comerciale reglem. de Legea nr. 31/1990 a constituit primul pas al constructiei pietei de capital in Romania dupa 1989.
• Ca si in celelalte tari din Europa Centrala si de Est, privatizarea, trecerea proprietatii statului in proprietate privata, a constituit baza infiintarii pietei de capital.
• Procesul de privatizare a inceput in anul 1991, o data cu intrarea in vigoare a Legii nr. 58 privind privatizarea societatilor comerciale
• S-a realizat prin transferul gratuit a unui procent de 30% din capitalul intreprinderilor de stat, sub forma certificatelor de proprietate, in administrarea celor 5 Fonduri ale Proprietatii Private (FPP), 70% din capital ramanand in administrarea Fondurilor Proprietatii de Stat (FPS)
• Certificatele de proprietate erau titluri financiare cu caracter special, respectiv actiuni ale Fondurilor Proprietatii Private distribuite populatiei care a implinit 18 ani de catre Agentia Nationala pentru Privatizare
• Transferul efectiv al proprietatii catre cetateni, corespunzator cotei de 30% din capitalul social s-a realizat conform Legii nr. 55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare.
• Pana la emisiunea cupoanelor nominative si oficializarea pietei de capital, a functionat piata neagra a certificatelor de proprietate emise in anul 1991.
• In anul 1993, parlamentul a respins proiectul de lege propus de Banca Mondiala pentru infiintarea pietei de capital in Romania
• Au aparut si au functionat jocurile de tip piramidal, cel mai celebru fiind Caritas iar tolerarea acestora de catre autoritati, cu efectele negative ce au urmat, a generat confuzie in randul populatiei.
• Totusi, sunt adoptate doua acte normative de reglementare a pietei O.G. nr. 18/1993 care reglementa tranzactiile nebursiere cu valori mobiliare si organizarea unor institutii de intermediere si O.G. nr.24/1993 care reglementa constituirea si functionarea fondurilor deschise de investitii si a societatilor de investitii.
• Prima reglementare completa a pietei de capital este adoptata in 1994: Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori, prin care se creeaza cadrul necesar al aparitiei institutiilor pietei de capital:
• Autoritatea de supraveghere si reglementare a pietei de capital, CNVM
• BVB;
• asociatiile profesionale specifice cu statut de organism de autoreglementare: Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare ANSVM
• societati de depozitare si societati de registru: Societatea Nationala de Compensare, Depozitare si Decontare (SNCDD), Registrul Roman al Actionarilor (RRA).
• Prima bursa futures si de optiuni din Romania BMFMS a fost infiintata in data de 14 decembrie 1994, jucand un rol important in cadrul economiei de piata romanesti prin oferirea unor instrumente specifice pentru managementul riscului in conditiile specifice investitiilor pe pietele de capital.
• Dupa o intrerupere de cinci decenii, BVB a fost reinfiintata in anul 1995, tranzactionarea incepand in noiembrie 1995 cu numai sase companii admise la cota bursei.
• Primul an de functionare a fost relativ modest d.p.d.v. al volumului tranzactiilor (sub 15 miliarde lei ROL), insa numarul societatilor cotate a crescut de la 6 la 17 la sfarsitul anului 1996 si 73 la sfarsitul lui 1997.
• Remarcam in anul 1996 infiintarea pietei extrabursiere RASDAQ, ce a creat un cadru organizat, transparent si accesibil pentru tranzactionarea actiunilor celor aproximativ 5.700 societati privatizate prin Programul de Privatizare in Masa.
• RASDAQ este rezultatul direct al cooperarii romano-americane pentru orientarea catre sectorul privat al institutiilor pietei de capital
• Spre sfarsitul anului 1997, piata bursiera a intrat in declin, urmand, mersul economiei.
• Pe langa cauzele interne ale evolutiei descendente, si criza asiatica din 1997 a determinat investitorii straini sa retraga capitalurile de pe pietele de capital emergente, in dezvoltare, ca o masura de prudenta.
• Piata de capital romaneasca intrand in categoria pietelor in dezvoltare a fost afectata de aceasta reactie a investitorilor straini.
• Situatia s-a perpetuat si in urmatorii 3 ani.
• Investitorii institutionali, si anume fondurile deschise de investitii, au dat o noua lovitura pietei de capital din Romania in anul 2000 este vorba de falimentul Fondului National de Investitii (FNI).
• Acesta este un semnal al ineficientei activitatii de supraveghere a pietei de capital C.N.V.M. dovedindu-se o institutie in curs de consolidare intrucat nu a putut asigura protectia investitorilor.
• Dupa aceasta noua criza, in a doua jumatate a anului 2000, conducerea B.V.B. a demarat un proces de restructurare a pietei de capital.
• Reforma a continuat si in anii urmatori.
• Astfel, Rasdaq s-a transformat in societate pe actiuni in anul 2002, cand si-a schimbat si denumirea, devenind Bursa Electronica Rasdaq (BER).
• In acelasi an, prin intrarea in vigoare a unui pachet legislativ ce cuprindea patru legi:

Legea privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate,

Legea privind organismele de plasament colectiv,

Legea privind pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate,

Legea privind aprobarea Statutului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare,

s-au diversificat produsele oferite investitorilor, s-au modernizat societatile de intermediere, cadrul legislativ in care acestea isi desfasurau activitatea devenind mai riguros.

• In anul 2003, la Bursa de Valori Bucuresti, s-a listat si tranzactionat prima emisiune de obligatiuni corporative. In acelasi an, se remarca revigorarea pietei, prin evolutia pozitiva a cursului actiunilor listate la bursa: TLV - crestere de 90%, AZO- crestere de 90%.
• In vederea transpunerii acquis-ului comunitar in sectorul financiar, la jumatatea anului 2004 a intrat in vigoare o noua lege, Legea nr.297/2004 privind piata de capital avand menirea sa contribuie la cresterea performantelor pietei, la interconectarea acesteia cu sistemele de tranzactionare si compensare-decontare europene si la diversificarea instrumentelor tranzactionabile pe pietele reglementate.
• Aceasta datorita necesitatii de a transpune in practica angajamentele Romaniei asumate in cadrul Documentului de pozitie complementar Capitolului III (LCS), Capitolului IV (LCC) si Capitolului XI (UEM).
• Dintr-o analiza obiectiva reiese faptul ca rolul BVB in economia romaneasca a ramas unul minor, desi a incheiat anul 2004 cu o capitalizare de 8,8 miliarde euro, ocupand locul 4 in cadrul burselor din regiune.
• Incepand cu anul 2005, piata de capital din Romania a intrat intr-un proces profund de reconstructie, in contextul integarii Romaniei in Uniunea Europeana.
• Bursa de Valori Bucuresti si-a schimbat forma juridica din institutie de interes public in societate pe actiuni.
• Un moment semnificativ in evolutia pietei de capital a tarii noastre l-a reprezentat data de 30 noiembrie 2005 cand s-a hotarat fuziunea prin absorbtie a BER de catre BVB.
• Cu aceasta ocazie s-a majorat si capitalul social al Bursei de Valori Bucuresti, iar numarul actionarilor a crescut de la 67 la 71, din care 68 sunt SSIF-urile ce opereaza la bursa .
• Totodata, s-a procedat, in mod treptat, la reducerea numarului emitentilor listati pe segmentul de piata Rasdaq, astfel incat numarul societatilor tranzactionabile s-a redus de la peste 5000 in 1996 la aproximativ in anul 2007.
• Incepand cu anul 2005 investitorii au avut posibilitatea sa tranzactioneze la Bursa de Valori Bucuresti drepturile de preferinta, atasate actiunilor nou emise cu prilejul majorarilor de capital social.
• Ca pondere in produsul intern brut, capitalizarea bursiera a cunoscut o evolutie constant ascendenta in perioada 2000-2006. Daca in anul 2000 reprezenta doar 1,37% din PIB, in anul 2004 aceasta ajunsese la 13,86% pentru ca in anul 2006, capitalizarea bursiera sa depaseasca 24% din PIB.
• In ceea ce priveste piata obligatiunilor, in anul 2006 s-a derulat cu succes emisiunea de obligatiuni a Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), prima emisiune de valori mobiliare (525 mil. RON) efectuata pe piata de capital a Romaniei de catre un organism financiar international.
• Pentru Bursa Monetar-Financiara si de marfuri-Sibiu anul 2006 a reprezentat un maxim istoric, caracterizat de o mare lichiditate, cu un volum ascendent al tranzactiilor.
• Evolutiile anului 2007 la Bursa de Valori Bucuresti denota cresterea sensitivitatii pietei la procesele care au loc loc la nivel international.
• In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana investitorii straini au devenit mult mai prezenti pe piata bursiera romaneasca.
• Bursa de Valori Bucuresti a reusit in anul 2007 sa-si diversifice gama de instrumente financiare oferite.
• Astfel, in  luna septembrie 2007 a fost lansata la Bursa de Valori Bucuresti piata la termen cu primele instrumente derivate: contractele futures pe indicele BET si BET-FI.
• De asemenea, la finele anului 2007 au debutat trazactiile cu drepturile de alocare care au insotit actiunile emise de catre Transgaz S.A. in cadrul ofertei publice primare initiale.
• Oferta Transgaz a depasit toate recordurile stabilite anterior in Romania atragand subscrieri totale de 1,8 miliarde euro ce au reprezentat o suprasubscriere de 28 ori a numarului de 1.177.384 actiuni oferite.
• BMFMS a introdus o serie de inovatii la nivelul gamei de instrumente tranzactionate: contractul futures pe aur (SIBGOLD) si contractele futures pe actiuni Rasdaq.
• De asemenea, au intrat in functiune in anul 2007 doua institutii : Depozitarul Central si Casa de Compensare Bucuresti.
• Un alt aspect de remarcat in anul 2007 il reprezinta inregistrarea de catre C.N.V.M pe baza "pasaportului unic" a 358 de firme de investitii si institutii de credit ale Uniunii Europene si sucursale ale acestora in calitate de intermediari.
• Bursa de Valori Bucuresti continua sa ramana in mod preponderent o piata a actiunilor, evolutia tranzactiilor cu obligatiuni ramanand relativ redusa
• Pe parcursul anului 2007 a crescut numarul de companii care au apelat la majorari de capital prin noi emisiuni de actiuni, ceea ce a determinat cresterea capitalizarii totale a pietei.
• Cei mai tranzactionati emitenti in anul 2007 au fost: Alro Slatina, Biofarm, BRD-Groupe Société Generale, SIF3.
• La nivel regional, Romania a ocupat o pozitie medie fiind devansata de Polonia si Republica Ceha, depasind insa bursele de valori din Ungaria, Slovenia, Bulgaria si Slovacia.
• In oct. 2007, ca urmare a majorarii capitalului social, Bursa de Valori din Varsovia a devenit actionar al BMFM Sibiu, detinand 1,8% din capitalul acesteia.
• Anul 2008 aduce o premiera: debutul pe piata al fondurilor obligatorii de pensii administrate privat(pilonul II), care incep procesul de administrare a resurselor financiare mobilizate de la aderenti.
• A fost unul din cei mai dificili ani pe piata de capital din Romania. Indicele BET a pierdut 70,5% din valoare in 2008, cea mai mare scadere din istoria indicelui, care a anulat cresterile indicelui din 2007, 2006 si 2005.
• Toate actiunile tranzactionate la BVB in 2008 au incheiat anul cu randamente negative, cea mai mare scadere fiind inregistrata de singura societate de brokeraj listata la bursa: SSIF Broker (95,25%).
• In conditiile crizei financiare internationale, important este programul de sprijinire a pietei de catre autoritatile statului, prin suspendarea impozitului pe veniturile din tranzactiile la bursa in 2009 si reportarea pierderilor din tranzactii in anul urmator incepand cu pierderea anului 2010.
• Scaderile la bursa au fost accelerate si continue in 2008, in special in a doua jumatate a anului.
• Ultimul trimestru al anului 2008 a fost marcat si de cresterea semnificativa a dobanzilor, reducerea creditarii, deprecierea monedei nationale si reducerea lichiditatii.
• Crizele si scaderi de amplitudine f. mare creeaza oportunitati pe termen mediu si lung datorita evaluarilor scazute ale activelor mai riscante de tipul actiunilor.
• In prezent, riscurile de investire pe piata de capital raman mai ridicate decat in anii trecuti, continuand tendinta de reorientare a investitorilor spre active mai sigure (obligatiuni, fonduri de investitii de obligatiuni, depozite bancare).
• Investitorii la bursa au ajuns sa accepte situatia actuala si se tranzactioneaza pe estimari si cu un sentiment pozitiv privind efectul masurilor pozitive luate de autoritati pentru stabilizarea economiilor.
• Pe ansamblu, piata de capital din Romania va continua si in anii urmatori procesul de dezvoltare, incercand sa recupereze din decalajul fata de pietele puternice europene, acest efort fiind unul generalizat si sustinut.
• Pe termen mediu si lung sunt create conditiile pentru dezvoltarea si diversificarea pietei instrumentelor financiare derivate, sporirea investitiilor apartinand atat rezidentilor cat si nerezidentilor si pentru participarea  cat mai activa a investitorilor institutionali la piata.