NEVOIA ORGANIZARII PIETEI DE MARFURI IN ROMANIA

Aprecieri privind derularea reformei economice romanesti

Economia in Romania a ajuns dupa unsprezece ani de tranzitie intr-o grava criza de sistem. Inexistenta unei legislatii si infrastructuri pentru functionarea unei piete libere, transparente si concurentiale a permis dezvoltarea unei piete haotice in care cererea si oferta au fost monopolizate de retele de intermediari a caror singur obiectiv a fost sa dea ,,tunuri" cat mai mari, ca apoi sa dispara din piata. Formarea pretului ca urmare a unei liberalizari totale fara a se asigura o infrastructura de piata organizata a capatat un caracter dramatic.

Un exemplu in acest sens au fost si actiunile inutile de stabilire a pretului de referinta la grau de catre tot felul de organizatii si organisme, in loc sa se apeleze la dezvoltarea unei piete a graului de tip bursier, piata care ar contribui atat la descompunerea pretului cat si la micsorarea riscului in tranzactii prin stabilirea unor conditii corespunzatoare intre producator, silozuri si cumparator. Astfel ca in conditiile unei supraproductii de grau nu exista nici o certitudine a satisfacerii producatorilor care lucreaza cu tot felul de intermediari nelegali si nesiguri cat si a lipsei de organizare in prestarea unor servicii conexe necesare pentru ca marfa sa ajunga la cumparator.

Relatia actuala dintre producatori, procesori si cumparatori este de distrugere reciproca

si nu de dezvoltarea unei piete comune in care sa se realizeze afaceri avantajoase pentru toti participantii din piata. Pentru a stopa acest fenomen trebuie fortata crearea pietei organizate (reglementate) care sa permita o competitie, circulatia libera a marfurilor si transparenta cererii si ofertei si institutionalizarea intermediarului. Prin institutionalizarea intermediarului se intelege trecerea de la intermediarul de ocazie, interesat numai in maximizarea profitului unei tranzactii (asa numitele tunuri), la intermediarul profesionist interesat in functionarea continua a pietei.

Scurtarea perioadei de tranzitie prin fortarea crearii pietei organizate de marfuri va fi

posibila numai daca aceasta va fi corelata cu strategia de privatizare astfel incat sa se poata crea o infrastructura adecvata functionarii acestei piete. Daca prin procesul de reforma se va continua cu aceeasi cosmetizare a infrastructurii economiei panificate mostenite si nu trece in mod real la

2. Prezentarea generala a pasilor parcursi pana in prezent pentru realizarea unei piete organizate de marfuri

Analiza pasilor facuti la nivelul Uniunii Burselor de Marfuri din Romania pentru realizarea unei piete organizate de marfuri precum si a contextului international in care va trebui sa functioneze acesta piata, poate fi facuta astfel :

O prima etapa a fost dezvoltarea unei propuneri privind asocierea burselor de marfuri din Romania pentru a realiza o piata la termen si de optiuni (futures and options) comuna, propunere care a fost acceptata de principiu la nivelul UBMR (Uniunii Burselor de Marfuri din Romania) dar nu s-a trecut la realizarea ei din lipsa de fonduri si de interes la nivelul executivului si legislativului tarii. Acest proiect a fost prezentat public la World Trade Center in data de 14 decembrie 1995. In martie 1996 la Forumul Crans Montana de la Bucuresti s-a discutat necesitatea dezvoltarii unei strategii nationale pentru integrarea pietelor de capital si de marfuri. Reprezentantii INTRADOS au fost de acord ca ar fi posibila o astfel de abordare peste 6 luni. Tot in cursul anului 1996 s-a facut un studiu de catre BMMC in cadrul unei teme de cercetare contractate cu Ministerul Cercetarii si Tehnologiei, privind impactul evolutiei comertului electronic asupra dezvoltarii viitoare a mecanismelor bursiere in lume.

In aceasta perioada s-a studiat in paralel si modelul propus la Chicago Mercantile Exchange (CME) pentru o noua reglementare financiara la nivel federal, model care a fost prezentat de presedintele CME, Jack Sandner, in fata senatului SUA in data de 3 mai 1995. Aceste studii s-au finalizat cu prezentarea unei propuneri de dezvoltare a unui model financiar la nivelul Romaniei. Propunerea a fost prezentata in luna decembrie 1996. Modelul propus, este un model de start invitand specialistii sa-si spuna parerea pentru a putea realiza imbunatatirea lui. Din ianuarie 1997 s-a instalat acest model pe Internet, asigurandu-se astfel acces liber, de asemenea s-a dezvoltat o procedura interactiva pentru colectarea comentariilor celor interesati in dezvoltarea lui. Tot pe Internet, pe serverul de tip www (World Wide Web), s-a creat ,,home page '' special pentru UBMR care contine informatii de prezentare pentru fiecare membru al Uniunii precum si stiri, reglementari aparute la nivelul acestei asociatii. Din pacate s-au primit putine propuneri concrete si ce este mai rau ca aceste propuneri nu au fost luate in considerare de cei care au avut initiative de legi si reglementari pentru piata de marfuri. De la inceputul anului 1997 pana in prezent s-a prezentat acest model la nivelul Senatului si Guvernului fiind sustinut in mod real doar de Subcomisia ,,piata de capital'' din cadrul Comisiei Buget, Finante, Banci.

Conform acestui model se propune standardizarea serviciilor financiare la nivelul Romaniei in vederea creerii unui sistem economic consistent (eliminarea feluritelor redondante si necorelari) si performant (crearea de asa zise industrii pentru fiecare serviciu financiar).

3. Principalele cerinte ce trebuie sa stea la baza dezvoltarii unei piete organizate de marfuri in Romania

3.1. Incadrarea in tendintele internationale privind dezvoltarea noilor piete (emerging markets) si a globalizarii pietelor

a)      Fiecare organizator mare de piata din lume isi dezvolta o piata noua (emerging

markets) care sa-i permita sa se adapteze schimbarilor provocate de patrunderea spectaculoasa a calculatoarelor in domeniul pietelor de capital si de marfuri. Evidente in acest sens sunt trecerea generala la tranzactionarea computerizata si la realizarea de ,,site-uri'' de tip www (World Wide Web) de toate bursele clasice. Aceste burse devin astfel societati mult mai deschise accesului public decat inainte.

b)      Asocierea in vederea utilizarii in comun de catre burse concurente a aceluiasi

sistem automat de tranzactionare. Este reprezentativ in acest sens utilizarea in comun a sistemului de tranzactionare computerizata de catre CME, MATIF (Marche a Terme International de France), LIFE (London International Financial Futures and Options Exchange) pentru a extinde posibilitatile de tranzactionare a membrilor fiecarei burse pe baza unei intelegeri semnate la data de 19 noiembrie 1995.

c)      Asocierea burselor in vederea schimbului de informatii si utilizarii in comun a

Caselor de Compensatii pentru a reduce la minim riscul privind realizarea unor tranzactii neacoperite. Remarcabil este in acest sens crearea UCG (Unified Clearing Group) prin asociere a 19 entitati de compensatii atat din piata de capital cat si din cea de marfuri.

d)     Organizatorii de piete isi extind gama de servicii si pe alte piete decat cele

tranzactionale. Un exemplu clasic deja este: dezvoltarea de catre CBOT (Chicago Board of Trade) a unei piete electronice pentru tranzactionare de titluri de valoare utilizand tehnologie de tip OTC (Over the - Couter). Sistemul de tranzactionare se numeste CBB (Chicago Board Brokerage). CBOT a primit avizul de la SEC (Securities and Exchange Commission) de a organiza un sistem de tranzactionare pentru titluri de valoare guvernamentale (bonuri de tezaur, obligatiuni) inca din decembrie 1995.

e)      Asocierea organizatorilor de piata in vederea globalizarii pietelor. Una din aceste

asociatii este si IOSCO (International of Securities Commission) a carui obiectiv principal este internationalizarea pietelor prin standardizarea tranzactiilor pe titlu de valoare (Securities) si derivate (futures, options).

3.2. Preluarea solutiilor care au avut succes in marile burse din lume, ca urmare a studiului evolutiei mecanismului bursier in tarile est europene

SOLUTII:

a.       Obtinerea sprijinului burselor mari din lume pentru organizarea pietei (exemplu:

implicarea CME si CBOT in dezvoltarea burselor de marfuri din Ungaria si Polonia).

b.      Crearea unei singure comisii de supraveghere si a unei singure case de

compensatii pentru bursele de valori si de marfuri similar cu modelul din Ungaria.

c.       Selectarea de solutii tehnice folosite pentru functionarea pietei futures si options,

in urma analizei modelelor folosite de principalele burse din lume.

3.3. Sustinerea includerii in prioritatile reformei si in programul de guvernare a unui proiect de creare a unei piete de futures & options organizata in Romania care sa aiba la baza modelul financiar stabilit la Intalnirea de la Constanta din 7-11 august 1997, proiectul propus trebuie sa se bazeze pe identificarea unui suport financiar si un cadru legislativ adecvat pentru functionare.

4. Principii de baza

In urma analizei cerintelor prevazute anterior, rezulta ca cea mai fezabila solutie este abordarea de tip sistem integrat. Cu cat gradul de integrare este mai ridicat cu atat solutia rezultata va fi mai buna. In principiu exista trei abordari posibile fiecare putand avea un grad

mai mic sau mai mare de integrare functie de numarul de componente implicate.

a. Integrare totala la nivelul pietei organizate din Romania, integrare care sa cuprinda atat piata de capital cat si cea de marfuri si ar consta in :

utilizarea unei comisii unice de supraveghere a pietei prin extinderea functiilor

CNVM si modificarea legii 52/1994 ;

folosirea in comun a unor componente functionale de tipul : sistem de

tranzactionare computerizat, casa de compensatie, sistem de diseminare a informatiei.

Prin acesta varianta se are in vedere crearea unei singure piete la termen si de optiuni pentru UBMR si care sa foloseasca componentele in comun cu piata OTC (RASDAQ). Aceasta varianta este sustinuta de UBMR si USAID.

b.      Integrarea partiala simpla, numai la nivelul UBMR si care presupune :

crearea unei comisii proprii de supraveghere pentru piata de marfuri ;

folosirea in comun la nivelul UBMR a componentelor necesare functionarii

pietei : sistemul de tranzactionare, casa de compensatii, sistemul de diseminare a informatiei.

c.       Integrare partiala, mixta intre piata de capital si piata de marfuri cu mai multe variante :

folosirea unei comisii de supraveghere unica iar sistemul de tranzactionare va fi

unul propriu pentru fiecare piata in parte ;

folosirea unei supravegheri separate, dar utilizarea in comun la nivelul celor doua

piete a unor componente functionale ;

folosirea unei supravegheri separate si utilizarea unor componente functionale

numai la nivelul UBMR.

Un alt principiu care trebuie respectat ar fi stabilirea modului de reglementare a pietei. Pentru toate variantele de integrare se propune ca piata sa fie de tip autoreglementare la nivelul UBMR. Tranzactionarea in piata la disponibil se va face conform reglementarilor, procedurilor si tehnologiei proprii fiecarei burse, reglementari pentru care trebuie obtinut avizul UBMR. Piata futures si options va fi reglementata conform legii burselor de marfuri.

5. Directiile posibile de actiune pentru crearea unei piete organizate de marfuri in Romania

Trecerea de la economia planificata la economia de piata poate fi abordata in doua moduri :

1.Fara implicare directa, lasand sa se faca o trecere naturala iar crearea infrastructurii sa se faca in momentul aparitiei necesitatii ei economice. Aceasta abordare este simpla, aparent fara costuri, dar periculoasa, deoarece procesul nu este stapanit, permitand deviatii care pot duce la schimbari de directii, diferite de cele ale economiei de piata. Piata de tip haotic la care s-a ajuns dupa mai bine de zece ani de neimplicari este rezultatul acestei abordari ;

2. Fortarea mecanismelor economiei de piata pe baza unei strategii de implementare pornind de la un model financiar bine definit.

Pasii propusi a fi parcursi sunt :

a.       Definirea unui model financiar care sa permita o abordare de sistem integrat ;

b.      Fortarea startarii unei piete organizate la disponibil (fizica) de marfuri. Un pas

important este reglementarea pietei fizice la disponibil (cash) utilizand concepte de tip bursier pentru a iesi din starea de haos in care s-a ajuns. Un pas concret in acest sens este si propunerea de ordonanta privind activitatile cu caracter comercial de vanzare-cumparare la intern si de import-export efectuate in numele si contul statului si achizitiile publice de bunuri.

c. Crearea cadrului legislativ si a infrastructurii necesare pentru realizarea unor piete la termen (futures) si de optiuni pentru marfurile reprezentative produse in Romania : cereale (grau, porumb, floarea soarelui, soia, orz, etc.), metale (tabla laminata, profile aluminiu, etc.), produse petrochimice, etc. Crearea acestei piete este necesara pentru a asigura descoperirea pretului si acoperirea riscului. Concret, pentru a starta aceasta piata trebuie abordate doua proiecte :

Finalizarea legii burselor de marfuri ;

Asigurarea infrastructurii necesare functionarii pietei la termen (futures) si de optiuni :

sistemul de tranzactionare computerizata ;

casa de compensatii ;

agentia de brokeraj ;

d. Corelarea strategiilor de privatizare cu strategiile de dezvoltare a pietei organizate de marfuri.

Piata organizata la disponibil trebuie sa integreze toate serviciile conexe la care se apeleaza pe tot parcursul pe care il face marfa cand trece din proprietatea producatorului la cumparator. De exemplu : transport, depozitare, prelucrarile suferite, pentru a se incadra in standardele impuse de piata (imbunatatirea calitatii, certificarea calitatii, garantare). Privatizarea facuta avand ca scop numai transferul proprietatii poate ingreuna si amana lansarea in lucru a pietei la termen (futures).

6. Instrumente bursiere

Bursa de marfuri reprezinta cea mai complexa forma de piata. Bursa, pe langa mijlocirea unui numar semnificativ de vanzatori si cumparatori, ofera mecanismul de a forma, pe baza cererii si a ofertei, pretul real pentru un anumit produs.

Instrumentele pa care BRM le ofera la tranzactionare sunt:

- Contracte spot pe marfuri;

- Contracte forward pe marfuri;

- Contracte futures pa valute: ,, Dolar B.R.M. ", ,, Marca B.R.M. ", ,, EURO B.R.M. ".

- Licitatii de vanzare/achizitie interne si internationale de marfuri si servicii.

Marfurile tranzactionate la B.R.M. sub forma tranzactiilor spot si forward sunt grupate in 3 piete distincte.

Pe piata intai se tranzactioneaza un numar redus de marfuri fungibile, dar cu frecventa mare si vitale activitatii economice. Pe aceasta piata se pot tranzactiona unele marfuri agroalimentare, metale, produse chimice si petroliere, materiale de constructie si altele.

Pe piata a doua se negociaza un numar mare de marfuri fungibile, care insa nu reprezinta aceeasi continuitate tranzactionala (prezinta un factor de continuitate mic). Este vorba de marfuri agroalimentare, fire si fibre textile, produse metalurgice, produse chimice, materiale de constructie etc.

Piata a treia permite tranzactionarea marfurilor nefungibile, a produselor complexe, in general nebursiere si a serviciilor intr-un regim asemanator cu cel al licitatiilor, sub supravegherea si responsabilitatea bursei.

Este propriu bursei ca in ring sa nu negocieze direct clientii, datorita specializarii impuse personalului din ring.

Practica a demonstrat ca aceste activitati trebuie sa fie preluate de societati specializate: Agentii Bursiere (A.B.), in personalul carora sunt inclusi si reprezentantii efectivi in ring: brokerii. Acestia, in marja unor indicatii de pret comandate de client, trebuie sa-i obtina acestuia pretul cel mai bun.

Un client - persoana fizica sau juridica - care doreste sa tranzactioneze in ringul B.R.M. trebuie mai intai sa contacteze o Agentie Bursiera . Etapele in desfasurarea relatiei Agentie Bursiera - client sunt:

- formularea cererii de deschidere de cont (pentru tranzactiile futures);

- stabilirea termenilor contractului Agentie Bursiera - client si semnarea acestuia;

- constituirea garantiilor sau depozitelor aferente contului, pentru marja;

- transmiterea ordinului de tranzactionare catre Agentia Bursiera

Comisionul perceput de Agentia Bursiera este negociabil, plafonul lui putand fi un element concurential in castigarea potentialilor clienti. Prin contractul de reprezentare, Agentia Bursiera se obliga sa respecte instructiunile clientului, sa-l anunte de realizarea lor si totodata poarta raspunderea pentru erorile broker-ului. Totodata clientul trebuie sa-si insuseasca Regulamentul B.R.M. si sa-l recunoasca obligatoriu.

In toate etapele sedintei brokerii au posibilitatea, prin intermediul decker-ilor, sa informeze Agentia Bursiera de evolutia preturilor si sa primeasca de la acestea, dupa eventuala consultare a clientilor, noi ordine de coborare - urcare a preturilor, pe care sunt obligati sa le respecte cu strictete. Ei sunt raspunzatori de ratarea contractului, cand a existat un anunt complementar in plaja de preturi care le era permisa.

Contractele CASH sunt contracte de vanzare - cumparare cu toate clauzele negociate direct de partile contractante. Tranzactiile CASH pot fi atat cu executare imediata (SPOT) cat si cu livrare ulterioara (CASH FORWARD). Pentru ca un contract cash sa poata fi tranzactionat si incheiat in bursa, activul de baza trebuie sa indeplineasca la data executarii urmatoarele conditii:

sa fie la vedere, in sensul ca trebuie sa existe fizic, palpabil;

sa fie disponibil, in sensul ca asupra lui nu trebuie sa poarte nici o alta obligatie (cum ar fi gajul);

sa fie prezent, in sensul ca trebuie sa fie depozitat intr-un depozit agreat al bursei;

sa se incadreze in standardul de calitate al acestui contract.

Contractele SPOT sunt contracte clasice de vanzare - cumparare a caror executare are loc imediat dupa incheiere, practic intr-un timp foarte scurt (de la 24 ore pana la maximum 20 zile lucratoare, in functie de piata bursiera si de activul de baza) de la semnare. Principiul care sta la baza stabilirii scadentei este ca pretul de piata al activului de baza sa nu varieze semnificativ intre momentul incheierii contractului si cel al executarii. Pretul de executie al contractului este identic cu cel stabilit in momentul incheierii sale. Aceste contracte tranzactionate in bursa preiau caracteristicile de baza ale oricarui contract bursier; ele presupun livrarea obligatorie a activului de baza la scadenta, iar acesta trebuie sa indeplineasca cele patru caracteristici prezentate mai inainte inca din momentul incheierii contractului, ca o conditie de valabilitate a acestuia.

Contractul FORWARD reprezinta un acord ferm de vointa intre doua parti - vanzatorul si cumparatorul - de a livra si respectiv a plati la o anumita data viitoare o marfa, valuta sau activ financiar la un pret stabilit in momentul intelegerii. Contractul este deci determinat, in elementele sale esentiale (obiect, pret, scadenta) in momentul perfectarii tranzactiei; ramane incerta valoarea contractului de lichidare, functie de variatia pe piata spot a activului de baza. Astfel, pentru vanzator o crestere a pretului va insemna automat o pierdere, iar pentru cumparator castig (si invers, daca pretul scade atunci vanzatorul castiga si cumparatorul pierde).

Avantajul contractului forward il reprezinta faptul ca toate clauzele sale sunt negociabile intre parti, astfel incat este adaptat perfect nevoilor celor doi parteneri.

Contractul FUTURES reprezinta o intelegere intre parti de a cumpara sau vinde un activ oarecare (marfa, valuta, titlu de valoare) la o data viitoare. Diferenta fundamentala dintre contractul forward si contractul futures provine din faptul ca toate clauzele contractului futures sunt standardizate din punct de vedere al cantitatii, pretului si scadentei. Aceste contracte fac zilnic obiectul unei proceduri de regularizare (daily settlement). De asemenea, bursa stabileste pentru fiecare tip de contract limitele de variatie ale pretului in cadrul sedintei de tranzactionare, pasul de variatie, lunile de scadenta, ultima zi de tranzactionare si pretul de regularizare.

Obiectele aferente contractului futures pot fi executate in natura, prin livrarea fizica a activului de baza, cash (prin plata diferentelor de pret la scadenta) sau pot fi lichidate in bursa prin operatiunea de offsetting (prin aceasta operatorul deschide o noua pozitie, de sens contrar celei deschise anterior, pentru acelasi activ).

Marcarea la piata a contractelor se face de catre casa de clearing (casa de compensatie), si inseamna calculul profitului / pierderii pentru fiecare contract futures, compensarea la nivelul fiecarei agentii bursiere si decontarea sumelor calculate. Un contract futures efectuat de brokeri in ringul bursei devine pozitie deschisa in momentul in care este inregistrat la casa de clearing. Dat fiind ca aceste sume sunt in fapt egale se poate spune ca piata futures functioneaza dupa regula jocului cu suma nula.

Casa de compensatie poate fi societate separata sau departament in cadrul bursei, pe plan mondial fiind intalnite ambele forme de organizare. Indiferent de forma de organizare, scopul casei de Compensatie este de a asigura indeplinirea obligatiilor contractuale rezultate din incheierea contractelor futures. Dupa ce brokerii negociaza pretul si incheie tranzactiile, contractele nascute intre clientii acestora se inlocuiesc cu contracte intre clienti si casa de compensatie. Astfel, casa de compensatie devine cumparator pentru vanzatorul initial si vanzator pentru cumparatorul final.

Contractele tip OPTIUNE (OPTIONS) sunt contracte standardizate incheiate intre vanzatorul optiunii si cumparatorul ei.

Bursa Monetar - Financiara si de Marfuri Sibiu S.A. (BMFMS)

a) Organizare

Bursa Monetar - Financiara si de Marfuri Sibiu S.A. a fost infiintata in data de 14 decembrie 1994, avand 11 actionari care detineau 17 carti de membru. In iulie 1997 Bursa sibiana a devenit prima bursa futures si de optiuni din Romania, jucand un rol important in cadrul economiei de piata romanesti prin oferirea unor instrumente eficiente pentru managementul riscului.

Crearea primei burse futures din Romania a constituit o etapa de maxima importanta in transformarea unei societati care se ocupau de intermedieri si licitatii, intr-un centru national in care participantii la piata bursiera au oportunitatea de a-si acoperi riscurile sau de a specula modificarea preturilor folosind titluri financiare derivate.

In prezent, capitalul social al BMFMS este de 500.000 $, reprezentand aportul adus de cei 54 de actionari care detin 90 de carti de membru, fiecare carte de membru dand dreptul la un loc de broker in toate ringurile Bursei.

b)     Carti de membru

Cartea de bursa (un pachet de 50 de actiuni BMFMS) da detinatorului ei dreptul de a efectua tranzactii in oricare dintre ringurile Bursei.

Intrucat nu toate cele 90 carti de bursa sunt active, Asociatia Bursei a hotarat sa nu se mai emita alte carti de bursa, cei care doresc sa desfasoare activitate bursiera avand posibilitatea sa devina membri prin cumpararea sau inchirierea uneia dintre cele 90 carti emise.

Pretul de adjudecare al unei carti de bursa la ultimele licitatii a fost de aproximativ 5.500 $/carte iar pretul de inchiriere fiind de 3 luni.

Membrii Bursei au acces direct in ringurile de tranzactionare ale BMFMS si pot fi totodata membri compensatori, avand astfel acces si la mecanismul de compensare oferit de Casa Romana de Compensatie.

Membrii Bursei care sunt si membri compensatori trebuie sa aiba o relatie de colaborare, in vederea compensarii tranzactiilor lor, cu un membru compensator. Aceste acorduri trebuie sa fie aprobate de catre Bursa.

Directorii si angajatii autorizati sa tranzactioneze pentru sau in numele agentiei de brokeraj trebuie sa fie atestati de catre Bursa ca operatori pentru pietele futures si de optiuni.

c)      Patrimoniu

Patrimoniul evaluat al BMFMS este de 1,12 mil. $. In anul 1996 s-a finalizat noul sediu al BMFMS, in suprafata de peste 1 000 mp, BMFMS fiind singura bursa din Romania cu sediu in proprietate.

d)     Produse tranzactionate la Bursa Monetar - Financiara si de Marfuri Sibiu

Contracte futures

Optiuni pe contracte futures

1. Contractul futures este un angajament de a vinde sau cumpara o marfa, valuta, indice

financiar avand cantitate, calitate, scadenta si modalitatea de lichidare/livrare standardizate. Metoda de stabilire a pretului este sistemul de licitare prin strigarea deschisa in ringul Bursei. Contractul futures are o data scadenta pana la care poate fi tranzactionat in ring. Vanzatorii si cumparatorii pot initia operatiunile adecvate dand brokerilor ordine de vanzare/cumparare, prin care sunt specificate pretul, cantitatea, data scadentei si termenul de valabilitate al ordinului. Scadenta contractelor futures tranzactionate la BMFMS este de 1,2,3,4,5 si 6 luni.

Optiunile pe contracte futures - optiuni care fac obiectul tranzactionarii in ringurile

Bursei Monetar-Financiar si de Marfuri Sibiu - sunt contracte standardizate care dau cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a cumpara sau vinde contractul futures suport la un pret prestabilit, numit pret de exercitare pe perioada de valabilitate a contractului. Pentru dreptul dobandit cumparatorul trebuie sa plateasca vanzatorului in momentul incheierii tranzactiei o suma de bani numita prima. Vanzatorul se obliga sa vanda sau sa cumpere contractul futures de la baza optiunii la pretul de exercitare daca optiunea este exercitata de cumparator.

Exista doua tipuri distincte de optiuni: put si call. Prin cumpararea unei optiuni put se obtine dreptul de a lua o pozitie short de contractul futures suport. Cumpararea unei optiuni call da dreptul la o pozitie long pe contractul futures de la baza optiunii. Optiunile call si put sunt contracte complet separate, distincte si ofera drepturi diferite. Ele nu sunt parti opuse ale aceleiasi tranzactii. Orice optiune put are un cumparator si un vanzator; la fel si optiunea call.

Bursa Monetar - Financiara si de Marfuri Sibiu este prima bursa din Romania in care s-au tranzactionat contracte fututres si optiuni pe contracte futures. Pentru a raspunde cerintelor pietei, BMFMS si-a diversificat permanent produsele oferite spre tranzactionare. Din iulie 1997, data introducerii primului contract futures si pana in prezent, la BMFMS au fost introduse urmatoarele tipuri de titluri financiare derivate :

11 iulie 1997 - contractul futures pe indicele propriu BMS1 (cosul actiunilor la societatile tranzactionate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti)

1 august 1997 - contractul futures pe dolarul S.U.A. (simbol ROL/USD)

1 octombrie 1997 - contractul futures pe marca germana (simbol ROL/DEM)

1 octombrie 1997 - contractul futures pe lira italiana (simbol ROL/ITL)

1 septembrie 1998 - contractul futures pe indicele BET(ROL)

9 noiembrie 1998 - optiuni pe contractul futures pe indicele BET(ROL)

2 decembrie 1998 - contractul futures pe moneda unica europeana (simbol ROL/EURO)

22 martie 1999 - contractul futures pe raportul EURO/USD

1 iunie 1999 - optiuni pe contractul futures ROL/USD

1 iunie 1999 - optiuni pe contractul futures EURO/USD

17 ianuarie 2000 - contractul futures pe rata dobanzii BUBOR1

17 ianuarie 2000 - optiuni pe contractul futures pe rata dobanzii BUBOR1

6 martie 2000 - contractul futures pe raportul USD/JPY

6 martie 2000 - optiuni pe contractul futures pe raportul USD/JPY

Implementarea tranzactiilor futures la Sibiu a fost precedata de participarea, in octombrie 1996, a Bursei sibiene, reprezentata prin presedintele Teodor Ancuta, la expozitia burselor de marfuri din intreaga lume - EXPO '96 care se desfasoara anual la Chicago. Timp de trei saptamani au avut loc contacte, schimburi de experienta cu reprezentanti ai celor mai importante burse din lume si procurarea unui valoros material documentar.

Un rol covarsitor l-a avut vasta experienta a domnului Thomas Curtean, cetatean american de origine romana, nascut in Sibiu, care, timp de 2 luni in anul 1997, a condus si organizat intregul colectiv al Bursei sibiene, finalizand metodologia de tranzactionare a contactelor futures (regulamente, proceduri, tehnici, formulare, casa de compensatie etc.). In aceasta perioada dl. Thomas Curtean s-a ocupat de pregatirea primei serii de brokeri care activeaza bursa din Sibiu.

Thomas Curtean este, din 1957, membru activ la doua mari burse din Statele Unite - Chicago Board of Trade si Chicago Mercantile Exchange - si are o cariera ca trader de peste 40 de ani in aceste doua burse. In prezent detine si doua carti de bursa la BMFMS.

In data de 10 iulie 1998, la un an de la lansarea contactelor futures, Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu, a lansat, tot in premiera pentru Romania, optiunile pe contracte futures. Implementarea acestui nou instrument de acoperire a riscului a fost precedata de pregatirea mecanismelor de tranzactionare, de organizare a unui curs de brokeri pentru piata de optiuni si de abordarea rolurilor si a avantajelor pe care le prezinta optiunile pe contracte futures, in cadrul unui seminar organizat de BMFMS. Lansarea optiunilor nu ar fi posibila fara eforturile speciale ale presedintelui onorific, dl. Thomas Curtean si ale d-lui Alexander Etienne Hergan, director al Peregrien Financial Group, firma membra a CME, si din mai 1998, membru si al Bursei Sibiu.

In prezent, in ringurile BMFMS sunt tranzactionate optiuni pe contractele futures pe indicele BET(ROL), pe contractul leu/dolar, leu/marca germana, leu/euro, euro/dolar, euro/yen japonez si BUBOR 1, cu scadente la1, 2, 3, 4, 5 si 6 luni.

e)      Cadrul legal

Cadrul legal in domeniul burselor de marfuri din Romania in prezent se limiteaza la OG 69/28 august 1997 publicata in M.O. 227/30 august 1997 si la legea 31/1990 cu modificarea si completarile ulteriore. Desi ordonanta nr. 69 prevedea infiintarea unei Comisii a Operatiunilor la Termen, ea nu este functionala pana in prezent.

Totusi, infiintarea unei comisii care sa supravegheze tranzactiile futures in Romania constituie o necesitate stringenta.

f)  Perspective

In anul 2000, activitatile Bursei Monetar-Financiare si de Marfuri Sibiu se vor concentra spre extinderea gamei de produse oferite si spre largirea numarului de participanti la pietele la termen.

Politica Bursei este aceea de a oferi servicii de calitate, de a realiza o buna administrare a resurselor de care dispune pentru mentinerea comisioanelor la un nivel redus.

h)     Obiectivele principale ale Bursei Monetar - Financiare si de Marfuri Sibiu

Extinderea oportunitatilor oferite de investitori;

Posibilitati eficiente pentru acoperirea riscului;

Mai mare lichiditate a pietei;

Costuri de tranzactionare redusa;

Obiective pe termen scurt si mediu

Promovarea activitatii specific bursiere prin infiintarea de agentii de brokeraj in

toate judetele tarii (cresterea numarului agentiilor de brokeraj active, de la 31 existente in prezent pana la acoperirea tuturor judetelor tarii). Acest obiectiv este sustinut de constanta preocupare a BMFMS privind educarea mediului economic romanesc, ca singura bursa din tara care tranzactioneaza titluri financiare derivate.

Introducerea scadentelor la 9 si 12 luni pentru toate contractele futures si cu

options tranzactionate in prezent la BMFM Sibiu (ROL/USD, ROL/DEM, ROL/EURO, BET/ROL, EURO/USD, EURO/JPY, BUBOR 1 optiuni pe contractele futures BET/ROL, ROL/USD, EURO/USD, EURO/JPY, BUBOR 1).

Perfectionarea programelor informatice de transmitere in timp real catre agentiile

de brokeraj a tranzactiilor efectuate in ringurile BMFMS precum si a programelor de compensare a tranzactiilor, achizitionarea unui soft de masurare a gradului de risc.

Organizarea, dupa un sistem mai eficient si mai accesibil, a cursurilor de

pregatire si atestare a operatorilor pe pietele futures pe baza manualului ,,Totul despre futures si optiuni'' aparut in 1999. In prima parte a anului 2000 va fi lansata o noua lucrare de specialitate. Pana in prezent au aparut 10 brosuri si manuale editate de BMFMS, bazate pe experienta acumulata in cei doi ani si jumatate de tranzactionare fara intrerupere.

i)        Casa Romana de Compensatie

Casa de Compensatie a Bursei Monetar-financiare si de Marfuri Sibiu functioneaza ca societate pe actiuni, cu personal propriu, avand un capital social subscris de 1.800.000.000 lei. Societatea ,,Casa Romana de Compensatie'' a fost infiintata in urma initiativei BMFMS, avand ca principal obiect de activitate garantarea, decontarea si compensarea contractelor futures tranzactionate in ringul Bursei sibiene, activitate ce era asigurata anterior de un departament specializat al BMFMS. Bursa isi mentine atributiile de recompensare si reglementare a pietei, iar compensarea si decontarea se executa prin Casa Romana de Compensatie, care introduce in sistem o veriga noua, si anume membrul compensator.

j)       Bursa Monetar - Financiara si de Marfuri Sibiu- tranzactii futures si cu optiuni in conditii de maxima siguranta

BMFMS depune toate eforturile pentru asigurarea unor conditii de siguranta maxima pentru toti participantii la tranzactiile futures si cu optiuni desfasurate in ringurile sale. Sistemul de proceduri si regulamente au fost concepute pentru a preveni orice caz de practici ilegale sau necorespunzatoare si pentru a autoriza Bursa sa identifice, sa limiteze si sa remedieze orice eveniment de acest gen care ar putea surveni. Sistemul de integritate financiara al BMFMS a trecut examenul a doi ani de activitate in care s-a confruntat cu anumite perioade de nesiguranta si de volatilitate. Este evident faptul ca acest sistem si-a atins scopul propus, insa Bursa incearca sa il imbunatateasca si sa-l adapteze permanent pentru a raspunde cat mai bine la cererile tot mai complexe si la schimbarile care se produc in domeniul tranzactiilor futures. Bursa este angajata in asigurarea unei piete care sa functioneze corespunzator, in conditii egale pentru toti participantii, si va continua sa actioneze pentru a asigura integritatea financiara si de tranzactionare din ringurile ei.