Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» Mediul natural - element fundamental al activitatii economice


Mediul natural - element fundamental al activitatii economice




Mediul

Mediul natural - element fundamental al activitatii economice - nu este evidentiat ca atare in conturile economiei romanesti desi este parte esentiala a capitalului din care economia isi extrage renta.

Un aspect relevant pentru stabilirea starii mediului natural la un anumit moment se tine cont de doua etape de lucru fundamentale:

  • identificarea surselor de informare;
  • alegerea modalitatilor de prezentare a datelor brute.

Mediile naturale propriu-zise, adica acelea in care nu a intervenit niciodata mana omului, sunt extrem de rare. Doar padurile virgine, piscurile muntoase, oceanele, anumite rauri, estuare sau mlastini pot fi considerate ca fiind medii naturale. Ele prezinta o mare diversitate biologica: specii care si-au gasit aici refugiul, se dezvolta si continua sa traiasca, perpetuandu-se. Atunci cand este distrus, un mediul natural nu mai poate fi reconstruit. De aceea zonele cu medii naturale reprezinta componente ale unui patrimoniu unic.




Animalele si plantele care traiesc intr-un anume loc sunt intim legate de conditiile fizice si biologice din acel spatiu: plantele depind de conditiile de umiditate ale solului (datorate de compozitia acestuia in nisip, mal, argila, aciditate) de conditiile de umbra sau lumina, de orientarea lor care le permite sa beneficieze de mai multe ore de racoare sau de soare … unele plante chiar se dezvolta intr-un anume loc pentru ca depind de prezenta altor plante. Anumite animale vaneaza in acel loc sau traiesc acolo pentru ca se hranesc cu anumite plante, altele pentru ca vaneaza animalele ierbivore etc.

Atunci cand un eveniment vine sa perturbe temporar sau constant un element important al unui mediu natural, el poate antrena o multitudine de consecinte.

Studiile de impact cerute de proiectele mari au drept scop sa se asigure ca ceea ce urmeaza a fi facut nu va perturba echilibrul mediului si biodiversitatea prezenta. Daca se gasesc specii rare – protejate, de exemplu, prin conventia de la Washington - proiectul poate fi oprit (cum a fost oprit proiectul unei autostrazi la sud de Mans - Franta, sau cum a fost modificat traseul TGV – ului Atlantic).

Au existat situatii cand medii naturale au devenit unice sau extrem de rare. Este asadar normal ca si speciile rare sa-si gaseasca acolo refugiul. Aplicarea conventiei privind biodiversitatea a necesitat inventarierea, in toate zonele geografice, a acestor medii naturale. Aceste lucrari au condus la definirea Directivei Natura 2000.

ZNIEFF si Natura 2000

In timpul Conferintei de la Rio din 1992, Statele participante au adoptat 27 de principii ale Dezvoltarii Durabile, si-au luat angajamentul sa elaboreze un plan national de punere in practica a acestor principii (numite de atunci Agenda 21) si sa inceapa cu definirea termenilor unei asumari globale a responsabilitatii asupra mediului general pentru rezolvarea unor probleme cum ar fi: distrugerea stratului de ozon, supraincalzirea globala si mentinerea biodiversitatii.

Astfel, conventia de la Cartagina defineste: obligatiile de protectie a mediilor si a speciilor, drepturile de autor ale cercetatorilor s.a.

In zonele studiate, a trebuit sa se lanseze un program mondial de recensamant si de inventariere a zonelor ce merita atentie si necesita masuri de supraveghere si protejare.

Fiecare tara, fiecare continent a intreprins aceste cercetari. In Europa, Uniunea Europeana a decis inceperea procedurii de identificare a ZNIEFF - zone naturale de interes ecologic, faunistic si floristic. Lucrarile au fost finalizate in 5 ani.

Planul Natura 2000 a propus protejarea unor arii din teritoriul national, in principal interzicand constructia si amenajarea in scopuri economice in aceste zone.

Schimbarea climei

Cand vine vorba de cresterea globala a temperaturii, unii se ascund dupa argumente ca cel ca Pamantul s-a descurcat si altadata in astfel de conditii; prin urmare nu ar fi nimic de facut … decat de asteptat …. In realitate se face comparatie cu o epoca foarte indepartata (acum vreo 150.000 ani) cand concentratia de carbon avea valorile de astazi, ea fiind generata de activitatea vulcanica. Scoarta terestra si-a incetat miscarea si apoi a crescut o imensa padure ecuatoriala ce a absorbit carbonul in exces.

In prezent aceasta padure nu mai exista. In plus, in acele vremuri, locuitorii Pamantului nu erau atat de numerosi. Astazi, populatia Terrei numara aproape 6 miliarde si se prognozeaza dublarea locuitorilor Pamantului in decursul acestui secol. Astfel se consuma 9 miliarde de tone de petrol sau combustibil echivalent pe an, iar evolutia demografica poate sa conduca la dublarea acestui consum.

Incalzirea globala este un fenomen mai mult decat evident si in Romania, motiv pentru care este necesara adoptarea masurilor care se impun la nivel international, cu adaptarea la starea de fapt a situatiei fizico-geografice si economice a tarii noastre. Pentru a putea determina nivelul de incalzire si masurile corespunzatoare care se impun trebuie sa se stabileasca:

  • dimensiunea: w/m.p sau gradele C adaugate intr-un spatiu sau timp determinate;
  • marimea: cantitatea combinata de gaze cu efect de sera absorbite.

Trebuie deci sa le repetam continuu celor ce practica „politica strutului” ca situatia e grava, ca ne aflam intr-un real impas, ca doar politicile clare, hotarate pot redresa situatia. Nu exista mecanism „divin” de autoreglare. Responsabilitatea sta in mainile oamenilor.

Doar asteptand o evolutie tehnologica semnificativa, fara sa luam masuri eficiente intre timp, nu este o solutie pentru problema complexa a efectelor emisiilor de bioxid de carbon, dat fiind ca starea mediului inconjurator este, in prezent, grav afectata. In timpul in care doar asteptam emisiile se produc in continuare, ceea ce duce la compromiterea majora a starii de sanatate a mediului. Legislatia nationala si internationala trebuie sa fie cea care sa reglementeze cantitatea de emisii si cei ce nu respecta cerintele trebuie sanctionati corespunzator.

Consecintele unei 'eco taxe'





In decursul negocierilor de la Kyoto, anumiti participanti, reprezentanti ai unor state sau sectoare economice, au cerut si obtinut un instrument de interventie. Nimeni nu a contestat faptul ca i se cere fiecarei tari sau zone geografice: fie reducerea emisiei de carbon, fie mentinerea acesteia in limitele actuale, fie supravegherea cresterii. Nici toate tarile si nici toate sectoarele de activitate nu progreseaza in acelasi ritm fiind necesar deci crearea unui mecanism prin care cei care vin din urma sa se alinieze celor mai avansati. S-a creat astfel permisul de emisie de carbon. Cei care isi reduc emisiile pot vinde permisul altora pana cand si acestia reusesc sa le diminueze.

Aceasta masura nu a convenit celor care nu au vazut in ea decat un subterfugiu, un mod de a intarzia reducerea emisiilor de carbon. O analiza mai atenta a relevat asadar complexitatea problemei dezvaluind o fata pozitiva, dar si una negativa.

Instituirea permisului ca valoare de schimb a creat prima moneda internationala utilizabila doar de tarile semnatare. Este evident ca sectoarele care puteau reduce cu usurinta emisiile de carbon cu cel putin 8% in Europa, aveau posibilitatea de a-si constitui o valoare de portofoliu de permis de carbon. Acest lucru nu a fost trecut cu vederea de investitorii publici si privati care au intrevazut posibiltatea relansarii investitiilor in sectoare care fusesera nevoite sa-si reduca activitatea tocmai pentru a reduce emisiile de carbon. Daca se actioneaza astfel se poate ajunge la relansarea activitatilor anumitor sectoare cu emisii majore.

Un alt aspect negativ este riscul amanarilor repetate care ar pune in pericol chiar obiectivele protocolului de la Kyoto care ar trebui realizate pana in 2012.

Realitatea e bineinteles la mijloc. Intrebarea care se pune este daca acest mecanism raspunde obiectivului propus. In majoritatea cazurilor, un sector economic cu emisii ridicate de carbon, e un sector care nu a stiut sa evolueze, sa creeze instalatii cu randament mai mare, procese cu consum mai mic de materii prime sau energie si care sa produca mai putine deseuri …

Una din solutiile propuse este de a astepta o evolutie tehnologica semnificativa dar nimeni nu poate sti cand si unde se va produce. Tendinta actuala este aceea de diminuare a emisiilor de carbon si intarire a constrangerilor. Astfel un agent economic nu stie niciodata daca sa mizeze pe inertie sau pe progres.

Eficienta mecanismului 'permis de poluare' depinde totusi de politicile nationale, regionale, locale si teritoriale care pot aduce prevederi suplimentare.

Un american a creat chiar o bursa a carbonului mizand pe o crestere a valorii nominale a permisului de emisie si pe penuria de permise. Aceasta speculatie a „monedei” carbon e asemanatoare speculatiei oricarei monede. Problema rezida in marimea diferentei dintre cerere si oferta.

Reducerea emisiilor de carbon

Razboiul impotriva risipei, decretat dupa cele doua socuri petroliere din 1973 si 1979 a produs rezultate interesante. Cu toate acestea, eforturile au scazut in intensitate in anii urmatori. In spatele acestui leitmotiv se contura o idee puternica: cum se pot face economii mai multe si mai bune, diminuand constant si emisiile de carbon.

Ca tendinta, tarile industrializate au scazut de cinci ori intensitatea energetica in 120 ani. Din 1880 pana in 2000, cantitatea de energie necesara pentru a produce aceeasi valoare economica s‑a micsorat de cinci ori. De exemplu, in timpul ultimilor treizeci de ani, Masina economica „Franta” si‑a imbunatatit de doua ori randamentul energetic. Aceasta evolutie a fost posibila prin recuperarea caldurii pierdute, ameliorarea sistemelor tehnice, a randamentelor nominale a materialelor in multe sectoare, prin renuntarea in parte la materiile prime, prin reducerea cantitatii de emisii si deseuri, prin producerea energiei alternative, prin rationalizarea lantului de transporturi.

Orice abordare serioasa a acestei probleme trebuie sa porneasca prin a elimina din organizarea lantului de productie a tuturor proceselor neesentiale sau a celor care mobilizeaza in mod inutil carbonul. Aceasta situatie se traduce printr‑o economie de sarcini si o productivitate economica crescuta. Dar “buna gestionare” trebuie de asemenea realizata intr‑o maniera strategica. Sa luam de exemplu sectorul agroalimentar unde an de an, complexitatea si industrializarea lantului de productie a determinat trecerea de la 10 la 15, apoi la 20 sau chiar 25 numarul de calorii de energie fosila consumata pentru o calorie alimentara ce ajunge la consumatorul final. Totusi, in aceste conditii, daca maine s‑ar intrerupe sau s­‑ar reduce puternic capacitatea de aprovizionare, am mai fi in masura sa satisfacem cererea?

Lumea de astazi nu are nimic in comun cu cea de acum 50 de ani. Credem ca deprinderile noastre mai recente, la scara vietii sunt imuabile. Realitatea istorica este ca se schimba in permanenta si ca perceptiile contemporane reprezinta o iluzie.

Conservarea diversitatii biologice

Dezvoltarea Durabila pune in valoare, la nivelul mediului global si local, protectia biodiversitatii. Aceasta notiune se refera la protectia speciilor rare si pe cale de disparitie. Totusi, ritmul de scadere a efectivului de specii pe intreg globul este intr‑atat de alarmant incat oamenii de stiinta vorbesc astazi de o a sasea extinctie, referindu­‑se la marile transformari din trecut, care au dus la disparitia speciilor dominante in cinci ere succesive.

Este vorba mai ales de specii rare care traiesc doar in zone specifice, devenite la randul lor rare. Deseori aceste specii au avut capacitatea sa isi gaseasca in acele zone conditiile specifice (aer, apa, sol, lumina, aciditate) care sa le permita supravietuirea. De aceea mediile acestea rare sunt zone care merita respectate si trebuie lasate neamenajate.



Aceste specii se pot uneori gasi in locuri neasteptate. In acest spirit de altfel, legislatia romaneasca privind studiile de impact asupra mediului, obliga la efectuarea studiilor de teren inainte de orice amenajare, pentru a identifica, daca este cazul, prezenta unor specii care ar impiedica interventiile distructive in acel mediu, in caz contrar, antrenand disparitia acelor specii rare care isi gasisera acolo refugiu.

Lista de la Washington adoptata in anii 1970 si intarita in cursul anilor 1990 care cuprinde specii animale si vegetale amenintate, si care este opozabila in dreptul international, a adus constructorii in situatia de a‑si abandona proiectele. De exemplu, in Franta a fost cazul unui proiect de autostrada abandonat sau de modificari aduse liniei de TGV Atlantic.

Conferinta de la Rio a fost un eveniment propice pentru demararea unei conventii internationale cu privire la amploarea acestui fenomen si la rapiditatea disparitiei speciilor. Lucrarile au inceput cu Conventia de la Cartagena care reglementeaza normele internationale in domeniul protectiei biodiversitatii si a brevetelor celor vii, a drepturilor de proprietate intelectuala asupra brevetelor.

In Franta, lucrarile efectuate in cadrul programului de descoperire a ZNIEFF (zone naturale de interes ecologic pentru fauna si flora) lansat de Uniunea Europeana in spiritul Conventiei de la Cartagena au condus la crearea planului Natura 2000. Acest plan sugereaza ca pe langa zonele naturale deja protejate, sa se interzica amenajarea si urbanizarea acelor zone care adapostesc o biodiversitate interesanta.

Poluarea globala si protectia sanatatii

Am prezentat deja, in capitolul dedicat responsabilitatii locale asupra mediului inconjurator, modul de abordare a sanatatii salariatilor si obligatiile pentru prevenirea riscurilor vis‑a‑vis de populatia locala.

In ceea ce priveste abordarea globala, intrebarea care se naste vizeaza insasi natura productiilor. Anumite sectoare au creat in cursul anilor substante folosite ulterior in fabricarea produselor care afecteaza sanatatea oamenilor, indiferent de zona in care se afla.

Concentratia de pesticide sau fungicide din lanturile alimentare, din zonele naturale, uneori si din resursele de apa, au atins un nivel care a depasit deja de mult cota de alerta. Cand ploua in zona Amazonului se pot identifica urme ale acestor produse. Cercetarile efectuate de Institutul Pasteur din Lille au demostrat ca fiecare ploaie lasa asemenea urme pe fiecare campie din Franta.

Principalele semne de intrebare ce apar privesc modalitatile de substituire, pentru acelasi scop, a unui produs cu altul; de exemplu produsele de in sau canepa care au inlocuit cu succes azbestul (fibra din silicat natural), in unele zone, chiar daca acesta din urma continua sa fie comercializat in alte zone ale globului.

Exista mereu alternativa mai brutala de a inceta productia poluatoare a produselor incriminate si de a cauta o tehnologie care sa permita abandonarea practicilor invechite. Chimistii cauta de exemplu o modalitate care sa permita abandonarea productiei petrochimice a moleculelor. Toate cercetarile si sperantele lor se indreapta spre biochimie si recombinarea lanturilor de carbon pornind de la resursele regenerabile.

Realizarea unui plus de valoare economica duce la o valoare de piata a produselor si serviciilor superioara in comparatie cu valoarea aferenta a celorlalti actori. Daca acest plus de valoare nu se bazeaza decat pe costuri masive ce vor fi acoperite de sectorul public sau asigurarile sociale (prin costurile sociale legate de poluare) putem vorbi de ineficacitate economica.

Unele ramuri de activitate sunt problematice pe plan social, cu efecte nefaste asupra mediului si sanatatii publice si probabil ineficiente pe plan economic. In aceste cazuri, caracterul de scurta durata al activitatii este evident.

Protectia mediului si dezvoltarea durabila sunt in mod direct legate de sanatatea populatiei, avand numeroase componente care se interconditioneaza. In Romania se folosesc o serie de indicatori prin care se apreciaza starea de sanatate a populatiei (acestia sunt prezentati in Anuarul Statistic). Intre cei mai importanti se numara:

  • numar de paturi de asistenta medicala in spitale;
  • numar de medici;
  • numarul personalului sanitar mediu;
  • asistenta medicala de urgenta;
  • numarul de nascuti vii in unitati de ocrotire a sanatatii;
  • speranta de viata la intreaga populatie;
  • speranta de viata pentru populatia de peste 60 de ani;
  • riscul de mortalitate la adulti;
  • boli profesionale.


Aspecte privind piata imobiliara

Am observat deja ca efectele nocive ale activitatii in anumite sectoare trebuie reduse. Actorii economici, mai ales cei din sectorul industrial au facut eforturi cu rezultate vizibile, insa acestea trebuie continuate.

Domeniul trasporturilor are nevoie de decizii majore si de reorientare.

Sectorul constructiilor, cu o cota de aproximativ 40% din bilantul general trebuie de asemenea sa evolueze. De exemplu, ritmul mediu anual de reinnoire a parcului imobiliar in Franta este de 1.2% astfel incat inlocuirea lui in totalitate ar presupune o perioada de circa 60 de ani.

Miscarea americana Green Architecture a lansat, in anii 1980, conceptul de Cladire Ecologica (cu consum minim de energie). Acesta a ajuns in tarile europene la inceputul anilor 1990 cu rezultate vizibile, imediate . Este posibila deja imaginarea unor operatiuni care sa micsoreze de patru sau chiar cinci ori fluxul de energie necesar pentru a asigura nevoile unei cladiri cu suprafete si niveluri de confort medii. Aceasta miscare de pionierat a dat nastere si unei profesii, astfel incat au fost concepute certificari materiale. A luat nastere si un grup de lucru international in vederea realizarii unui caiet de sarcini pentru un viitor standard ISO.

Chiar daca patrimoniul imobiliar reprezinta un flux slab in imaginea de ansamblu a fluxurilor de activitate, este totusi esential ca toate operatiunile imobiliare noi sa se inscrie in noua perspectiva. In raport cu factorul patru propus de Clubul de la Roma (dublarea prosperitatii prin injumatatirea consumului de resurse) - obiectivul colectiv al tarilor dezvoltate pentru prima jumatate a secolului in care ne aflam consta in sistematizarea tuturor acestor abordari. De notat ca in acest caz, ciclul de viata al cladirilor permite realizarea de economii substantiale.

Poluarea transfrontiera

Toate problemele de mediu au o origine locala, dar pot afecta o zona mult mai larga. Solutiile acestor probleme, de asemenea, pot avea implicatii locale, internationale si globale. De exemplu, emisiile produse de arderea combustibililor fosili isi au originea intr-un punct si trebuie controlate la sursa. Impactul poate fi local, daca solul si aerul din imediata vecinatate a sursei sunt contaminate; poate fi international, daca emisiile se depun undeva mai departe sub forma de ploi acide; si poate fi global, deoarece emisiile contribuie la acumularea de gaze ce produc efectul de sera.

Masurile actuale ce vizeaza controlarea efectelor extinse ale problemelor locale au fost luate in principal prin intelegeri regionale si globale. In acest tip de Program de Actiune, accentul se pune pe masuri care sa minimizeze costurile nete ale respectarii intelegerilor internationale prin tratarea, pe cat posibil, atat a problemelor interne cat si a celor internationale.

Totusi este important ca tarile din Europa Centrala si de Est sa-si clarifice daca motivul urmaririi unei anumite strategii este local sau regional. De exemplu, efectele locale principale ale arderii combustibililor fosili asupa poluarii aerului constau in principal din emisii de particule fine, care afecteaza local in principal sanatatea oamenilor; in timp ce efectele emisiilor de bioxid de sulf asupra sanatatii sunt mai putin severe. Pe de alta parte, emisiile de bioxid de sulf produc in tarile invecinate probleme mai mari decat particulele fine, datorita contributiei lor la formarea ploilor acide. Ca urmare, tarile din Europa Centrala si de Est sunt solicitate de tarile vecine sa acorde prioritate reducerii contributiei lor la ploile acide.

Costul reducerii emisiilor de particule sunt mult mai mici decat costurile masurilor ce au drept scop reducerea emisiilor de bioxid de sulf. Un studiu recent al poluarii aerului in orasul Tarnobrzeg din sud-estul Poloniei a stabilit ca beneficiile reducerii bioxidului de sulf au fost invariabil mai mici decat costurile, in timp ce beneficiile reducerii concentratiilor de pulberi sedimentabile au depasit costurile, in mod constant, cu pana la 70 %. Cu alte cuvinte, balanta locala a costurilor si beneficiilor poate diferi substantial de cea regionala si globala.

Strategia de abordare a problemelor regionale sau globale privind poluarea aerului si apei trebuie construita, in masura posibilitatilor, pe suprapunerea dintre impactul local si cel international al masurilor de reducere a emisiilor. Reformele economice si strategiile sau investitiile pentru atingerea obiecivelor interne din domeniul protejarii mediului vor conduce la reduceri mari ale emisiilor de poluanti ai aerului la nivel regional si global. Daca in tarile Europei Centrale si de Est vor fi solicitate reduceri suplimentare in vederea atenuarii problemelor regionale sau globale, donatorii ar putea lua in considerare finantarea bilaterala sau multilaterala in vederea acoperirii costurilor suplimentare impuse de respectarea unor standarde mai stricte privind emisiile. Asemenea aranjamente ar fi mai potrivite acolo unde costurile reducerii emisiilor variaza de la o tara la alta.

Maximizarea efectelor benefice totale interne si internationale ale imbunatatirii calitatii apei necesita ca resursele sa fie indreptate in principal catre reducerea la sursa a emisiilor din zonele costiere si din estuare. Aceasta va contribui la protejarea ecosistemelor costiere si la reducerea fluxurilor de nutrienti, care sunt principala sursa a problemelor internationale.

Masuri de reducere a problemelor legate de poluare transfrontiera: preocupari regionale si globale Mecanisme pentru indeplinirea in comun a responsabilitatilor de reducere a poluarii transfrontiere







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate