Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
LOCUL SI ROLUL COMERTULUI IN ECONOMIA DE PIATA


LOCUL SI ROLUL COMERTULUI IN ECONOMIA DE PIATA


LOCUL SI ROLUL COMERTULUI IN ECONOMIA DE PIATA

1.1. Continutul activitatii de comert

Notiunea de comert are un caracter complex determinat de functia economica, ce consta in a cumpara bunuri pentru a le revinde in acelasi stadiu din punct de vedere fizic, dar in conditiile cerute de consumator. Din punct de vedere juridic, notiunea de comert defineste transferarea titlurilor de proprietate asupra bunurilor intre producator, respectiv comerciant si consumatorul final. Daca privim activitatea de comert din punct de vedere istoric, se observa ca necesitatea ei a aparut in momentul in care oamenii au inceput sa comunice. Deci, forma empirica a comertului la inceput a fost sub forma unui schimb de produse si constituia asa-zisul troc. In acest stadiu, pentru a-si procura cele necesare, oamenii cedau produsele care le prisoseau in favoarea altora necesare. Specialistii apreciaza ca o forma avansata a schimburilor comerciale a aparut din cele mai vechi timpuri, respectiv de aproape 4000 de ani, in acea perioada tari ca Mesopotamia, China, Anglia sau chiar tarile baltice, cu ajutorul flotelor comerciale si a negutatorilor, realizau activitatea de comert. Mai tarziu, grecii si romanii, prin imperiile constituite si prin traseele comerciale terestre si meridiane, au pus bazele unor schimburi comerciale avansate, prin crearea unor sisteme monetare (monezi de aur, argint), deci de-a lungul timpului putem afirma ca schimburile comerciale tot mai diversificate din punct de vedere al produselor si mai ample din punct de vedere al traseelor comerciale, au determinat o dezvoltare a nevoilor de consum ale populatiei.




Figura nr.1

Locul activitatii de comert in societatea de consum

In general, in prezent, intre producatori si consumatori, nu mai exista o legatura directa, deoarece apare cel de-al 3-lea partener, reprezentat de comerciant. Astfel chiar si marile firme de productie incearca sa externalizeze activitatea de distributie pentru a-si canaliza eforturile strict catre activitatea productiva.

Avand in vedere transformarile continue in evolutia societatii, continutul activitatii de comert reprezinta o punere a produsului la dispozitia consumatorului, prin cercetarea pe baza studiilor de piata si determinarea nevoilor consumatorilor. Deci pe langa activitatea propriu-zisa de intermediere, comertul cuprinde si activitati de cercetare a pietei, de informare a populatiei, de educare si protectie a consumatorului, de publicitate etc. In economiile moderne, specifice economiei de piata, comertul dispune de o retea de mari piete cu ridicata, de retele de vanzatori si compartimente de vanzare, fapt pentru care isi poate indeplini rolul lui de reglare a raportului dintre cerere si oferta.

1.2. Functiile comertului

Prin complexa sa activitate, comertul indeplineste anumite functii, destinate sa asigure un flux normal al produselor spre locurile de consum.

1. Principala functie a comertului o constituie cumpararea marfurilor de la producatori si transferarea acestora in depozite, in vederea pregatirii lor pentru vanzarea catre utilizatorii finali sau intermediari. Deci scopul acestei functii este de a se asigura materializarea muncii producatorului in forma baneasca, prin transferul bunurilor catre comercianti.

2. Functia de stocare a marfurilor. Aceasta functie presupune studierea de catre comerciant a nevoilor consumatorului, pentru a determina stocul optim de marfuri care sunt necesare in anumite perioade si in anumite teritorii. Comerciantul trebuie sa realizeze o repartizare in timp, in functie de sezonalitatea productiei si a consumului, iar atunci cand dispune de o retea de distributie complexa trebuie sa faca o repartizare optima si pe regiuni.

3. Fractionarea cantitatilor mari de marfuri pentru crearea unor loturi optime pe sortimente de produse si asigurarea micilor partizi care se vor pune la dispozitia consumatorului. Realizarea acestei functii presupune organizarea in cadrul retelei comerciale a unor operatiuni specifice ca de exemplu, portionarea, dozarea, ambalarea, sortarea dupa diferite criterii, controlul calitatii, asigurarea conditiilor de depozitare.

4. Transferul marfurilor catre zonele si punctele cele mai indepartate sau mai izolate, pentru a fi vandute consumatorilor. Aceasta functie presupune o buna orientare a transferului de marfuri in functie de consumul regional, o manipulare atenta precum si activitatea de transport de la centrul retelei catre periferie. Realizarea acestei functii presupune o buna cunoastere a pietei, alegerea celor mai apropiati furnizori, precum si a celor mai scurte cai de transport si a celor mai ieftine modalitati.

5. Crearea conditiilor de realizare efectiva a actului de vanzare - cumparare. Pentru realizarea acestei functii comertul trebuie sa dispuna de o retea de unitati (magazine, puncte mobile de vanzare, depozite, automate etc.), prin intermediul carora sa fie puse la dispozitia consumatorului marfurile necesare si sa se organizeze procesul de vanzare, de asemenea aceste unitati trebuie sa dispuna de personal calificat, precum si de modalitati cat mai moderne de decontare a contravalorii  marfurilor.

6. Cercetarea doleantelor utilizatorilor, a sugestiilor acestora, a obiceiurilor de consum si a gradului de instruire. Realizarea acestei functii presupune existenta unui personal de inalta calificare si utilizarea unor metode si tehnici prin care sa se faca o centralizare a tuturor prospectiunilor comerciale, deci ea antreneaza alaturi de comercianti si producatori si majoritatea consumatorilor de la care se poate determina partajul de produse si caracteristici ale acestora.

1.3. Actele de comert

Potrivit Codului comercial, actul de comert reprezinta o actiune realizata in procesul realizarii unei profesiuni comerciale. cu titlu exceptional poate fi calificat drept act de comert si un act care a avut loc intre comercianti, in cazul in care prin natura sa una din parti isi fundamenteaza existenta pe exercitarea unor activitati comerciale. Unele dintre aceste acte sunt considerate comerciale si atunci cand autorii, in functie de formula utilizata, de exemplu scrisoarea de schimb, sau in functie de obiectul activitatii, de exemplu operatiunile bancare publice, realizeaza operatiuni de schimb care privesc transferul titlului de proprietate in scopuri lucrative.

Data fiind complexitatea fenomenelor ce au loc in cadrul economic, definirea actelor de comert lasa sa se inteleaga ca acestea ar acoperi o arie larga de operatiuni ce pot fi avute in vedere ca activitati comerciale, drept urmare apare necesitatea unei anumite structurari a actelor de comert. Pornind de la aceasta necesitate literatura de specialitate distinge urmatoarea structura: acte de comert naturale, acte de comert formale si acte de comert potrivit teoriei accesorii.

Actele de comert naturale sunt acele activitati care, prin ele insele, reprezinta comert, dand profilul profesiunii celor implicati in realizarea lor, in aceasta categorie intra 6 tipuri de acte comerciale. Tipul cu ponderea cea mai ridicata il constituie totalitatea cumpararii de marfuri, in scopul vanzarii sau inchirierii lor. de mentionat ca o singura operatiune de cumparare efectuata in scop lucrativ este suficienta pentru a constitui actul de comert, nefiind necesar sa existe neaparat o repetitie a acestora, actul de cumparare trebuie sa se refere la marfuri sau la alte valori, ca titlurile de renta, brevetele de inventie etc. Exceptie fac operatiunile care se refera la tranzactiile imobiliare, care sunt excluse din cadrul actelor comerciale, imbracand un alt regim juridic. Actul de cumparare efectuat in vederea revanzarii sau inchirierii marfurilor respective presupune intentia realizarii unui profit, de asemenea mai trebuie cunoscut faptul ca marfurile cumparate pot fi revandute fie in starea in care au fost achizitionate, fie transferate sau puse in functiune. Deci, pentru a efectua un act de comert, vanzarea trebuie sa aiba ca obiect marfuri cumparate cu intentia de a fi revandute, aceasta face ca in unele cazuri vanzarea anumitor produse sa reprezinte un act civil pentru unul dintre parteneri si un act comercial pentru celalalt partener, in acest caz exemplul clasic este oferit de tranzactiile incheiate intre un cultivator agricol si negustorii de cereale sau morarii si negustorii de faina. Pentru cultivatorul agricol, vanzarea este un act civil insa pentru un negustor vanzarea este un act de comert pentru ca el cumpara produsele respective pentru a le revinde.

- In cadrul aceleiasi grupe a actelor de comert sunt incluse si activitatile interpusilor dintre participantii la tranzactiile comerciale, cum ar fi Brokerii; activitatea acestora consta in a interveni intre cumparator si vanzator, pentru a-i pune in relatie si pentru a le facilita realizarea tranzactiilor impuse de transferul marfurilor care vizeaza obiectul de vanzare - cumparare. Pentru aceasta activitate, brokerii sau alte tipuri de agenti, percep un comision care reprezinta baza existentei lor si in acelasi timp o sursa de profit.

- Un alt tip de comert cuprins in grupa actelor naturale de comert il constituie transformarea materiilor prime in obiecte de consum, cu conditia ca respectivele transformari sa fie efectuate de catre o intreprindere care are drept scop asigurarea unui anumit profit din realizarea obiectivelor, respectiv aici, spre deosebire de primul caz, o singura operatiune nu constituie un act de comert, pentru aceasta fiind necesara o anumita repetabilitate, drept urmare nu sunt acte de comert transformarile efectuate de un meserias care lucreaza cu concursul unui personal redus pentru asigurarea existentei sale, un asemenea mestesugar cauta sa-si asigure traiul cotidian si mai putin sa realizeze profit. De altfel in lucrarile anumitor organisme specializate, cum ar fi ONU sau UE, mestesugarii din industria agricola si industriile extractive, cu exceptia celor miniere, nu constituie intreprinderi comerciale.

- Prin natura lor, tot acte de comert sunt considerate si activitatile de transport. In acest caz se pleaca de la premisa ca marfurile sunt orientate si expediate de catre punctele de productie spre piete si locurile de transformare si de consum prin grija transportatorilor, care efectueaza astfel acte de comert aducatoare de profit, investind mijloace cumparate pentru a fi inchiriate si utilizate de catre negustori. De asemenea, sunt considerate ca acte de comert si inglobate in aceasta categorie, toate operatiunile care privesc activitatea maritima (constructii de nave, cumparare si vanzare de vapoare).

- Un grup important de operatiuni cuprinse in grupa actelor de comert il formeaza cele referitoare la activitatea bancara; bancile, a caror principala activitate consta in a colecta si concentra fondurile de la diversi particulari, pentru a le pune la dispozitia industriasilor sau a comerciantilor, efectueaza operatiuni comerciale intrucat pentru respectiva activitate percep comisioane si dobanzi care in fond reprezinta pretul capitalurilor imprumutate, iar prin natura lor, respectivele comisioane si dobanzi reprezinta surse de profit pentru intreprinzatorii finali.

- O ultima grupa de operatiuni considerate acte de comert naturale sunt activitati mai diverse, cum ar fi cele efectuate de agentiile de curs valutar si birourile de afaceri, care efectueaza operatiuni variate in favoarea altor intreprinzatori (cumparari si vanzari de mijloace). Tot in aceasta ultima grupa sunt cuprinse si activitatile intreprinzatorilor de spectacole publice.

Actele de comert proforma sau actele de comert a caror substanta comerciala este data de forma lor; este vorba de o categorie restransa de operatiuni care pot imbraca forma unor acte de comert. Intre acestea se inscriu operatiunile realizate sub acoperirea sau prin intermediul scrisorilor de schimb. De exemplu, agentul A, comerciant sau nu, a dat 1000 lei agentului B, comerciant, care la randul sau a dat o suma asemanatoare agentului C. Intr-o asemenea situatie, agentul B poate cere agentului A sa plateasca agentului C, la o data fixata, suma de 1000 lei, varsamantul acoperind in acest caz stingerea sau aplicarea celor 2 datorii. O asemenea operatiune se va cere in scris, redactandu-se respectiva scrisoare de schimb amintita anterior, oricare ar fi calitatea, comerciant sau nu, a semnatarului, sau natura cauzei angajamentului, datorie comerciala sau nu. Operatiunile realizate sub forma scrisorii de schimb sunt considerate de codul comercial ca acte de comert.

Actele de comert in virtutea teoriei accesorii

Grupa respectiva cuprinde toate operatiunile ce se refera la acte care, pur civile, prin natura lor devin comerciale daca sunt facute de catre un comerciant cu ocazia realizarii unei anumite laturi a activitatii sale comerciale. De exemplu: daca un comerciant cumpara un autoturism, acesta este un act pur civil pentru o persoana particulara, dar devine un act comercial pentru acelasi comerciant sau pentru altul, daca respectivul autoturism este destinat cauzei sale de comert pentru a deservi un voiajor comercial sau conducerea firmei in deplasarile sale de afaceri; la fel este si in cazul mobilierului de birou, al rechizitelor etc. Exceptie face achizitionarea imobilelor, care asa cum s-a aratat anterior, priveste o operatiune exceptata de codul comercial, asemenea operatiuni fiind considerate acte civile. Data fiind complexitatea sistemului de valori care caracterizeaza activitatea intreprinzatorilor comerciali si tinand seama de cele amintite cu privire la structura actelor de comert, trebuie precizat ca intreprinzatorul comercial poate efectua:

- acte civile care pot consta in cumpararea unui imobil pentru uzul sau personal sau chiar pentru exercitarea activitatii comerciale in cumpararea diverselor mijloace imobiliare (masini) pentru uzul personal.

- acte comerciale din grupa celor naturale sau proforma - ex.: cumparari si revanzari de marfuri, schimburi de creante.

- operatiuni devenite acte de comert in virtutea teoriei accesorii - ex.: achizitionarea unei mobile de birou, a unui computer etc.

Cunoasterea detaliata a structurii actelor de comert permite la randul sau si impune in acelasi timp, operarea unei noi clasificari a activitatii de comert, ducand la conturarea unei structuri care sa aiba in vedere obiectul afacerilor. Potrivit acestui criteriu se disting: comertul propriu-zis, comertul bancar, comertul transporturilor si comertul asigurarilor.

Comertul propriu-zis are in vedere totalitatea actelor de vanzare si cumparare a produselor naturale transformate sau fabricate; comertul respectiv cuprinde 2 tonuri distincte care pot coexista in cadrul aceleiasi intreprinderi si anume fabricatia si distributia, pentru fiecare din ele, existand un aparat distinct, aparatul de productie si aparatul comercial.

Comertul transporturilor cuprinde totalitatea actelor de comert care privesc operatiunile ce asigura orientarea si deplasarea marfurilor din centrele de productie catre locurile de transformare sau punctele de vanzare.

Comertul de asigurari are in vedere toate operatiunile referitoare la actele de asigurari a unor riscuri mijlocite prin plata primei de asigurare.

Toate actele comerciale sunt reglementate printr-un statut legal special, care contine atat regimul posibilitatilor de a exercita activitati de comert, cat si pe cel al cailor de probare al actiunilor si capacitatilor de a realiza activitatea respectiva. La randul lor, diferite acte de comert constituite in tipuri si ramuri de activitati comerciale, au generat aparitia, organizarea si functionarea unor intreprinderi sau societati specializate, care si-au axat intreaga activitate pe dezvoltarea si perfectionarea atat a sistemului de relatii, cat si a cadrului de piata in care actioneaza. Sunt intalnite astfel ca agenti de piata intreprinderi de distributie, intreprinderi sau societati financiar - bancare, intreprinderi sau societati de transport, intreprinderi, agenti sau societati de asigurari.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate