Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Interdependentele economice internationale


Interdependentele economice internationale


Interdependentele economice internationale

Cresterea si dezvoltarea economica, factori inseparabili si care se intrepatrund permanent stau la baza intregului progres al omenirii.

Societatea umana nu s-a dezvoltat uniform, pe tot globul pamantesc, datorita diferentelor in ceea ce priveste abundenta sau lipsa de resurse naturale, dar si diferentelor de organizare a comunitatilor umane.

Dezvoltarea economica a diferitelor teritorii a condus, in cele din urma, la aparitia unor forme economice organizate in mod unitar, in cadrul unor teritorii delimitate, respectiv in cadrul statelor nationale formate si extinse odata cu aparitia si dezvoltarea capitalismului.

Caracterul de national este dat de faptul ca acest ansamblu de schimburi de activitati se realizeaza intre membrii unei anumite comunitati umane, intr-un teritoriu bine delimitat, apartinand unui stat national.



Existenta economiilor nationale si dezvoltarea acestora au adus cu sine si legaturile dintre diversele economii nationale, ca forme de convietuire si de acces la resursele celuilalt sau de transfer a realizarilor unuia catre celalalt.

Odata cu aparitia statelor nationale si consolidarea economiilor nationale apar si strategii nationale de dezvoltare.

Unii economisti de renume, ca Adam Smith, vedeau numai in relatiile externe ale economiei nationale o resursa de imbogatire nationala.

Adam Smith considera ca "daca o tara straina ne poate furniza bunuri mai ieftine decat le-am produce noi, e mai bine sa le cumparam de la ea, cu o parte din produsul activitatii noastre, utilizat intr-un mod din care putem trage oarecare folos. Activitatea unei tari nu e utilizata cu cel mai mare avantaj cand e indrumata catre productia unui articol pe care ea il poate cumpara mai ieftin decat ar fi costul lui de productie" [24].

Adam Smith a prezentat o adevarata teorie cu privire la relatiile economice externe, care, la vremea sa erau cu preponderenta relatii comerciale. Acesta a sustinut ideea unei politici liberale economice in relatiile externe, care sa asigure natiunii britanice o reala sursa si metoda de imbogatire.

Adam Smith recunoaste ca deosebit de mari avantajele oferite de comertul exterior si anume:

pe de o parte, faptul ca acesta da producatorului intern sansa de a-si desface pe piata externa acea parte a productiei realizate care nu are cerere pe piata interna;

pe de alta parte, creeaza astfel mijloacele de plata pentru a aduce din afara pe piata interna acele produse care sunt cerute de aceasta si pentru care producatorii autohtoni nu au inclinatia sau disponibilitatea de a le produce.

David Ricardo [23], continuand si dezvoltand aceasta orientare a lui A. Smith, afirma ca "intr-un sistem de perfecta libertate a comertului, fiecare tara isi consacra in mod natural capitalul si munca acelor genuri de activitati care ii sunt cele mai avantajoase".

David Ricardo a incercat sa rezolve doua probleme legate de comertul international: teoria costurilor comparative si teoria echilibrarii automate a balantei de plati externe.

Conform teoriei costurilor comparative si a avantajului relativ in comertul international, rezulta ca fiecare tara se va specializa in producerea si exportul acelor produse pentru care are cei mai abundenti si ieftini factori de productie, ceea ce face ca diviziunea internationala a muncii sa se adanceasca, conducand spre maximizarea eficientei economice.

Atat A. Smith cat si D. Ricardo considera comertul international ca aducator de avantaje pentru economiile participante si ambii pun aceste avantaje in stransa si obiectiva legatura cu adancirea diviziunii internationale a muncii, cu specializarea producatorilor, dar si a economiilor nationale, pe acele produse care le asigura cele mai reduse costuri si cel mai mare profit.

Productia de marfuri si crearea noii piete mondiale au condus, pe de o parte, la aparitia concurentei internationale, iar pe de alta parte, la aparitia primelor concepte teoretice privind atitudinea necesara fata de comertul international, fie la export, fie la import. Astfel s-au conturat politici liberale (comerciale) care serveau intereselor unor exportatori si politici protectioniste, care aparau interesele noilor veniti pe arena productiei de marfuri, a industrializarii si apoi a comertului international.

Economia unei tari nu poate exista si nu poate fi viabila decat in cadrul si in legatura cu economiile celorlaltor tari.

Economia mondiala se bazeaza pe un amplu sistem de interdependente economice internationale. In cadrul acestui sistem de conexiuni, interesele si problemele economiilor nationale se intrepatrund si numai in virtutea acestor legaturi si raporturi calitative diferite ele pot exista si progresa.

Sistemul complex de interdependente economice existent s-a format dupa cel de-al doilea razboi mondial sub influenta profundelor schimbari in diviziunea mondiala a muncii si a revolutiei stiintifico-tehnice.

Interdependentele economice internationale se adancesc si se diversifica continuu, in stransa legatura cu:

schimbarile politice care au loc pe arena mondiala;

modificarea structurii lumii contemporane din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare economica;

adancirea diviziunii internationale a muncii, indeosebi ca urmare a revolutiei stiintifico-tehnice;

diversificarea centrelor de putere pe plan economic international;

evolutia preturilor internationale si a problemelor valutar-financiare sub influenta unor factori contradictorii.

Astfel, schimbarea configuratiei politice a lumii dupa cel de-al doilea razboi mondial, ca urmare a prabusirii sistemului colonial, a accentuat lupta pentru independenta de stat si formarea a numeroase economii nationale. Aceste tari au intrat in noi raporturi cu numeroase alte state in vederea valorificarii resurselor materiale si umane, pentru faurirea unor economii interdependente. Schimbarea radicala a raporturilor politice de dependenta, a contribuit in mod hotarator la dezvoltarea interdependentelor economice internationale.

Dupa cum subliniaza unii cercetatori, multe dintre popoarele astazi subdezvoltate cunosteau, la momentul pierderii independentei, un grad de civilizatie superior pentru epoca respectiva (incasii, aztecii, indienii etc.). Metropolele capitaliste au distrus, insa, complet sau in mare parte aceste civilizatii formate de-a lungul veacurilor, intrerupand cursul normal al evolutiei lor.

Economia mondiala moderna cuprinde nu numai economiile nationale, dar si o serie de organizatii, institutii internationale. Apar, pe de o parte, organizatiile economice internationale, care, la un anumit moment, se transforma in subiecti derivati de drept international, cu tendinte de a deveni subiecti directi de drept international. Transferul de competente peste atributele nationale le da acestora dreptul, cum este cazul Parlamentului European, de a se substitui statelor, in anumite limite si competente, chiar in relatiile internationale (rol consultativ). Pe de alta parte, se observa insa aparitia si intensificarea rolului unor institutii si organisme internationale in procesele mondoeconomice. ONU nu reuseste a se impune cu acuratete (PNUD, ONUDI, UNCTAD etc.), insa FMI, BERD, Banca Mondiala se implica si dau economiei mondiale impulsuri sau semnale clare de interferenta.

O alta caracteristica o reprezinta intensificarea integrarilor regionale si interregionale sau a globalizarii unor fenomene economice.

Un alt exemplu, de acest fel, il constituie noile deschideri pentru tarile din centrul si estul Europei sau exemplul Hong-Kong-ului.

Asimetria profunda dintre nivelurile de dezvoltare ale statelor, situatie specifica in care se afla economia mondiala contemporana, influenteaza in mare masura interdependentele economice internationale. Datele statistice arata faptul ca peste jumatate din populatia globului (56,1%) se afla in tarile cu economie subdezvoltata, in care PNB variaza de la tara la tara intre 90$ si 499 $/locuitor si acestea contribuie doar cu 8,5% la productia mondiala. Tarile dezvoltate, desi reprezinta doar 18,7% din populatia lumii, detin peste 68% din productia mondiala [27].

Decalaje mari se mentin si in ceea ce priveste productivitatea muncii sociale. Astfel, intre tarile dezvoltate din punct de vedere economic si cele mai putin dezvoltate, raportul este de 13:1.

In ultimele decenii au avut loc schimbari in ceea ce priveste centrele de putere economica. Unele dintre acestea au disparut sau si-au pierdut din importanta, in schimb altele au aparut si au tendinta sa se dezvolte. Avand in vedere numai trei centre de putere din Europa Occidentala, America de Nord si Asia de Sud-Est si un singur indicator (PIB) este evident ca Asia de Sud-Est si, in primul rand Japonia continua sa avanseze spre primul loc, SUA are tendinta sa decada, dar vin puternic din urma tarile din Europa Occidentala.

Cresterea sau scaderea preturilor la materii prime, materiale si combustibili (de exemplu petrol), majorarea sau reducerea dobanzilor la creditele acordate diferitelor tari, precum si ponderea mare a datoriilor externe ale unor tari, au facut sa creasca sensibilitatea economiilor nationale fata de evolutia si tendintele vietii economice internationale, ceea ce au imprimat interdependentelor dintre tari o dinamica pe care n-au avut-o pana acum.

In cel de-al treilea raport catre Clubul de la Roma, intitulat "Restructurarea ordinii internationale" sunt evidentiate tipurile de interdependente Nord-Sud, dintre tarile bogate si tarile sarace [28].

In primul rand, sunt interdependentele generate de nevoia de alimente; unele tari au surplusuri, in timp ce altele au deficite alimentare.

In al doilea rand, sunt interdependentele generate de nevoia de energie si minerale, in conditiile in care cererea si oferta au traiectorii geografice diferite.

In al treilea rand, apar interdependente generate de posibilitatea dereglarii echilibrului ecologic sau de problema apararii mediului inconjurator.

In al patrulea rand, sunt sperantele de a reduce decalajele izbitoare dintre bogatii si saracii lumii.

In concluzie, interdependentele economice inseamna cooperare reciproc avantajoasa, intre state suverane, bazate pe principiile dreptului international, pentru progresul fiecarei natiuni.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate