Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Factori care determina dinamica ISD


Factori care determina dinamica ISD


Factori care determina dinamica ISD

Investitiile directe in strainatate sunt supuse unor influente conjugate, cele mai importante fiind stabilitatea politica si economica a tarilor-gazda precum si mediul de afaceri ce caracterizeaza tarile respective. Intr-un mod mai analitic, factorii care determina dinamica si orientarea geografica a fluxurilor de ISD sunt de doua tipuri: factori economici si factori politici.

Factorii economici se refera la acele caracteristici ale pietei-tinta ce pot oferi avantaje potentiale de cost investitorului. Ei influenteaza oferta de ISD si de regula, variaza in functie de variabila de piata pe care o determina.

Valorificarea competentelor. Intelegem prin asta un avantaj esential sau atu pe care firma il poseda si pe care-l poate utiliza pe noi piete, sporindu-si astfel profiturile. Un exemplu cunoscut il ofera firmele specializate in servicii de fast food (McDonald's, Burger King, KFC etc.) care si-au inceput activitatea in Statele Unite pentru a se extinde apoi in toata lumea. Un alt exemplu este firma americana Wald Disney care a deschis parcuri de distractii si in alte tari, cel mai cunoscut fiind cel din apropierea Parisului.



Achizitionarea de resurse la costuri scazute. Atunci cand importul anumitor materii prime sau produse de baza este dificil sau puternic restrictionat prin masuri cantitative de catre tarile furnizoare, firmele producatoare sunt tentate sa se implanteze pe pietele tarilor respective. Acelasi impuls actioneaza si in situatia in care, urmarind sa-si reduca costurile de productie, firmele utilizeaza forta de munca mai ieftina din tarile in curs de dezvoltare. Un mare numar de companii japoneze (si chiar nordamericane) au infiintat unitati productive in tarile mai putin dezvoltate ale Asiei de sud-est, indeosebi in China, de unde achizitioneaza o serie de resurse importante, inclusiv forta de munca slab sau mediu calificata.    Achizitionarea de resurse straine (materii prime, mana de lucru, etc.) reprezinta asadar o motivatie cel putin la fel de puternica ca si cele precedente deoarece unele industrii sunt dependente de resurse naturale ce sunt localizate in alte zone ale globului decat acelea unde are loc productia. Sunt destul de frecvente situatiile in care tehnologia unui produs si piata de desfacere pentru el sa se afle intr-o tara industrializata iar materiile prime din care este fabricat, intr-o tara in curs de dezvoltare. In asemenea cazuri, marile firme producatoare incearca sa integreze vertical productia respectiva, investind in tarile care poseda resursele naturale. Intrucat capitalul poate fi usor transferat peste granita, nu este de mirare ca activitatile de explorare si exploatare a resurselor naturale din tarile in curs de dezvoltare se afla in mainile companiilor transnationale.

Patrunderea pe noi piete este o motivatie importanta in urmatoarele cazuri:

    • piata interna tarii unde este localizata firma este una matura, neoferind perspective de crestere a vanzarilor; de exemplu, intrucat piata nordamericana a cartilor de credit este una matura, firme ca Mastercard International, American Express s.a. avand sediul in Statele Unite, si-au extins sfera operatiilor si in alte zone, indeosebi in Europa occidentala.
    • Piata-tinta este protejata prin costuri de transport ridicate ce influenteaza negativ competitivitatea exporturilor; impactul este uneori atat de puternic incat anumite bunuri nici nu ar putea fi vandute pe pietele externe daca nu ar fi produse chiar pe pietele respective.
    • Piata-tinta este protejata prin restrictii la import (de tipul taxelor vamale, contingentelor, subventiilor interne etc.) impuse de catre guverne au drept scop protejarea pietelor nationale impotriva concurentei straine si incurajarea asa-numitelor "industrii tinere"; ele actioneaza de regula ca stimulente pentru producatori in a-si organiza productia direct pe pietele respective; decizia este insa in functie si de caracteristicile pietelor-tinta. Cu cat acestea sunt mai atractive sub aspectul capacitatii lor de absorbtie, cu atat investitorii sunt mai predispusi de a se implanta acolo.   
    • Tarile care urmeaza sa adere la uniuni vamale sau zone de liber schimb devin mai atractive pentru potentialii investitori care doresc sa beneficieze de noile fluxuri comerciale create in cadrul respectivelor uniuni sau zone; un exemplu il constituie tarile din Europa centrala si de est; in urma incheierii acordurilor de asociere a acestor tari la UE, o serie de companii de pe alte continente (Sony, Toyota, Suzuki, Daewoo, Hyundai s.a.) au investit in aceste tari pentru a beneficia de un regim mai favorabil in raporturile comerciale cu tarile din UE.   
    • Firma urmareste obtinerea de economii de scara, prin scaderea costului mediu ca rezultat al sporirii productiei si vanzarilor; obtinerea de economii de scara reprezinta in general o motivatie puternica de a investi in strainatate. Pentru anumite industrii - in care ponderea costurilor cu capitalul fix este relativ mare iar productia este standardizata - ea este chiar principala motivatie. Succesul investitiilor straine ce au drept scop obtinerea de economii de scara depinde de regula, de doua elemente:
      • caracteristicile pietei-tinta; aceasta trebuie sa fie suficient de mare pentru a asigura un volum al vanzarilor care sa permita obtinerea de economii la costurile de productie si comercializare; aceste economii trebuie sa fie superioare costurilor de transport;
      • capacitatile: atata vreme cat companiile dispun de capacitati disponibile pe propria piata, este putin probabil ca ele sa-si transfere productia in strainatate, cu exceptia cazurilor cand costurile de transport sunt foarte mari. Pe masura ce productia sporeste, utilizarea capacitatilor din tara se apropie de nivelul maxim iar costurile firmei nu mai pot fi acoperite decat prin cresterea capitalului fix, adica prin extinderea capacitatilor productive. Intr-o astfel de situatie, firma va fi tentata sa investeasca in strainatate. Acest tip de expansiune a activitatii unei firme - prin care ea produce in strainatate acelasi tip de bun pe care-l produce in propria tara, in scopul exploatarii economiilor de scara - poarta numele de dezvoltare orizontala.
    • Firma urmareste diversificarea fluxurilor de venit spre a-si reduce astfel dependenta fata de veniturile obtinute de pe o singura piata.

Factorii tehnologici si manageriali exercita o influenta tot mai puternica asupra orientarii fluxurilor de ISD, in contextul multiplicarii sistemelor de productie integrate la nivel global, descrise anterior. Adancirea specializarii, simplificarea ierarhiilor si accentul tot mai puternic ce cade pe crearea de retele au determinat investitorii sa se orienteze spre zonele inzestrate cu factori avansati si institutii capabile sa sustina avantajul competitiv al industriilor din zonele respective. Astfel, noile tehnici organizationale (sustinute de noile tehnologii) permit o administrare mai eficienta a operatiunilor la nivel global, incurajand realocarea functiilor intre regiuni si tari. Strategiile privind integrarea productiei internationale nu vor avea insa succes decat in masura in care firmele vor fi capabile sa adopte noile tehnologii. Un factor ce determina adesea companiile sa investeasca in strainatate este accesul la tehnologiile de varf. Daca un mare producator de automobile cum este Ford Motors Inc. "inghite" o companie britanica (de ex. Jaguar), unul din motivele pentru care o face este si acela de a pune mana pe inalta tehnologie britanica in domeniu.

Factorii politici se refera la atitudinea autoritatilor publice din tarile receptoare vis--vis de ISD. Ei influenteaza mai cu seama cererea de ISD aratand in ce masura guvernele au capacitatea si disponibilitatea de a crea un regim favorabil investitiilor straine. In categoria factorilor politici, includem aspectele de natura legislativa, administrativa precum si cele referitoare la politica economica a guvernelor.

Factorul legislativ este fara indoiala, cel mai important factor politic. Realitatea a aratat ca tarile care au atras cel mai mare volum de ISD de-a lungul anilor au fost cele care au oferit investitorilor un cadru legislativ coerent si relativ stabil.

Factorul administrativ. Nu trebuie totusi neglijate nici aspectele administrative; mediile economice caracterizate prin birocratie excesiva, formalitati greoaie, numar excesiv de mare de autorizari necesare functionarii firmelor, lipsa de coordonare la nivelul institutiilor statului, incompetenta si coruptie la nivelul functionarilor publici etc. sunt descurajante pentru investitorii straini. Cat priveste stabilitatea politica, importanta ei nu trebuie nici minimizata nici exagerata. Realitatea arata ca factorii legislativi si administrativi au avut o influenta mai puternica asupra fluxurilor de ISD decat stabilitatea politica din tarile-gazda.

Politica guvernului din tarile receptoare poate stiumula intrarile de ISD atunci cand actioneaza in directia crearii unui regim favorabil acestora. In principiu, guvernele pot actiona pe doua directii:

o      Liberalizarea comertului exterior produce urmatoarele efecte:

reduce nevoia investitorilor straini de a depasi barierele tarifare si netarifare care protejeaza anumite piete;

duce la intensificarea competitiei pe pietele respective. In mediile intens competitionale, toate firmele sunt obligate sa-si ridice nivelul de eficienta tehnica pentru a se mentine in afaceri, atat in activitatile comerciale ci si in cele conexe (servicii, infrastructura etc.).

o       Ca urmare a celor doua efecte mentionate mai sus, societatile transnationale sunt obligate sa-si restructureze activitatile si sa-si redistribuie activele intre tari, reducandu-si prezenta in zonele unde nu pot atinge pragul de competitivitate si crescand-o acolo unde este posibil. Aceasta implica transferarea amplasamentelor de productie si comercializare in functie de costuri precum si de alti factori (in principal de natura logistica) si de asemenea, implica o realocare intre tari a unor functii importante cum sunt: cercetarea-dezvoltarea, managementul financiar, politica de achizitii, deciziile strategice etc. in vederea maximizarii eficientei la nivelul societatii.

o      Liberalizarea regimului ISD reprezinta un mix de conditii legislative si administrative ce trebuie asigurate de catre un stat pentru a atrage investitii straine directe.    Un astfel de regim ISD tipic implica:

un numar redus de constrangeri in ce priveste intrarea pe piata a firmelor straine si activitatile ce pot fi desfasurate de acestea;

conditii standard privind tratamentul din partea institutiilor statului (incluzand garantii in domenii precum transferul fondurilor, exproprierile, rezolvarea litigiilor etc.);

un mediu de piata competitiv.

Toate aceste aspecte au reprezentat de-a lungul timpului motivatii - mai puternice sau mai slabe dar in orice caz importante - pentru deciziile firmelor de a investi in strainatate. Desi pastreaza inca o anumita relevanta, unele dintre ele si-au pierdut mult din importanta, mai cu seama in domeniile in care schimbarea tehnologica joaca un rol insemnat. Cea mai puternica erodare a cunoscut-o accesul la resurse naturale si mana de lucru ieftina. Importanta relativa a resurselor naturale a scazut ca urmare a scaderii generalizate a preturilor mondiale la materiile prime si produsele de baza, sub impactul a doua tendinte: cresterea productivitatii si utilizarea lor superioara. Cat priveste mana de lucru, pe de o parte, ponderea manoperei in valoarea nou-creata a scazut in medie la toate categoriile de produse, cu exceptia celor intensive in factorul munca; pe de alta parte, chiar si in industriile ce folosesc intensiv forta de munca (textila, componente electronice etc.), nevoia de a utiliza noi tehnologii si tehnici de productie pentru satisfacerea unor piete tot mai exigente si mai sofisticate va reduce in viitor importanta relativa a salariilor mici. Marimea pietei interne continua sa ramana factorul economic cu cel mai puternic impact asupra deciziei de a investi in strainatate, cu toate ca si acesta a cunoscut un recul in ultimele doua decenii, datorat in principal inlaturarii barierelor comerciale si intensificarii legaturilor din cadrul blocurilor regionale. De remarcat ca marimea pietei-tinta este un factor complex, el putand fi incadrat atat in categoria factorilor ofertei cat si a factorilor cererii.

Pe langa factorii enumerati mai sus, situatia generala a economiei, reflectata cu ajutorul indicatorilor macroeconomici (rata inflatiei, rata dobanzii, cursul de schimb, deficitul bugetar, datoria publica, fiscalitatea, soldul balantei de plati, datoria externa etc.) constituie de asemenea un factor de atractivitate in masura in care reflecta o anumita stabilitate. Tarile in care indicatorii macroeconomici manifesta o volatilitate ridicata sunt in general evitate de investitorii straini. Totusi, ar fi o greseala sa atribuim acestui factor o importanta exagerata.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate