Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL INTREPRINDERII


DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL INTREPRINDERII


S.C. "PETRO S.A." BUCURESTI

PREZENTARE GENERALA

S.C. "PETRO S.A." are sediul in ROMANIA, localitatea BUCURESTI, strada SEBASTIAN, nr. 88, sector 5.

Este unul dintre cei mai mari producatori de echipamente industriale din SUD-ESTUL EUROPEI.



ISTORIC

Societatea a fost infiintata in anul 1904 ca sucursala a societatii austriece "MACHINEN WAGGONBAU FABRIKS AKTIENGESELLSCHAFT IN SIMMERING", proprietatea uzinelor din BRNO "BRUNN - KONIGSFELDER MACHINENFABRIK".

Profilul initial de productie al societatii era: instalatii complete pentru fabrici de petrol, benzina si parafina, vagoane cisterna si instalatii pentru fierastraie cu abur, cazangerie.

La numai doi ani de la infiintare, in anul 1906, societatea obtine Diploma de Onoare si Medalia de aur la expozitia internationala organizata la BUCURESTI.

In anul 1908, uzina inceteaza de a mai fi o sucursala a societatii austriece, devenind societate anonima pe actiuni, cu capital romanesc si strain, avand numele: "SOCIETATEA PETRO - FABRICA DE MASINI".

In perioada 1910 - 1916 cifra de afaceri se dubleaza, iar profitul intreprinderii creste de trei ori.

Dupa razboi se extinde capacitatea de productie si se modernizeaza tehnologiile de fabricatie.

In anii '20, vorbind din punct de vedere economic, societatea PETRO este destul de puternica, facand parte din importantele uzine metalurgice din tara la acea data.

In 1927 PETRO isi incheia anul cu 814 tone, in 1928 cu 936 tone, 1100 tone in 1930, capacitatea anuala de productie fiind de cca. 1660 tone.

Dupa criza economica din anii 1929-1933, care a afectat si societatea PETRO, aceasta incepe sa se redreseze, cunoscand o perioada de mare avant, in special dupa 1939. Extinderea, dotarea tehnica, perfectionarea productiei au facut ca uzinele PETRO sa realizeze 80% din instalatiile de inalta presiune (peste 350 tone marfa) din ROMANIA.

In vremea aceea PETRO executa cazane energetice, echipamente pentru instalatii petroliere, poduri, piese forjate, structuri metalice pentru autobuze, instalatii de aer conditionat s.a.

Dupa al doilea razboi mondial, societatea se redreseaza repede si productia incepe sa creasca, fiind astfel de 1234 tone in 1946 si de 2925 tone in anul 1948.

Incepand cu anul 1954 PETRO isi diversifica productia, realizandu-se noi grupe de produse, astfel:

- echipament chimic - 1954

- unitati de pompare - 1956

- cazane de apa fierbinte de 3 100 Gcal/ora - 1952-1958

- cazane industriale de 50 tone/ora - 1959

- cazane energetice de 120 tone/ora - 1966

- cazane energetice de 420 tone/ora - 1967

In perioada 1967 - 1984 PETRO isi extinde capacitatea de productie prin construirea unei noi platforme BERCENI, care executa cazane, parti sub presiune pentru cazane, rotoagregate si componente pentru centrale nucleare.

De-a lungul timpului PETRO si-a constituit relatii comerciale cu mai mult de 30 de tari din intreaga lume.

Produsele executate de PETRO sunt garantate si prezinta monograma AMERICAN PETROLIUM INSTITUTE, echipamentele sunt autorizate conform cod ASME si de asemenea structurile metalice prezint autoriza]ia SLV din partea institutului german de sudura.

In anul 1990, ca urmare a Hotararii Guvernului nr. 1176/02.11.1990 a luat fiinta S.C. PETRO S.A., fiind inregistrata la Camera de Comert si Industrie sub nr. J/40/1655/1991, avand un capital social de 130.616.750.000 lei, impartit in 5.224.670 actiuni cu valoare nominala de 25.000 lei fiecare, in intregime subscris de actionari.

Actiunile sunt dematerializate conform art. 5 din Ordonanta de urgenta nr.5/1997, sunt nominative si indivizibile, iar distribuirea acestora s-a facut astfel:

- FPS

- SIF Muntenia

- 6,83% - PPM

Societatea PETRO S.A. este o societate deschisa, actiunile sale vor fi tranzactionate pe piata organizata a valorilor mobiliare (piata RASDAQ sau BVB), iar evidenta acestora se va tine de Registrul Roman al Actionarilor.

S.C. PETRO S.A. a facut obiectul privatizarii in masa in conformitate cu Legea nr. 55/1995.

Rezultatul privatizarii in masa il constituie subscrierea a 8996 persoane fizice, insumand 6,83% din capitalul social total.

PETRO este in prezent furnizorul principal de boilere din ROMANIA ii unul din cei mai mari producatori de echipamente industriale din SUD-ESTUL EUROPEI.

OBIECTUL DE ACTIVITATE

Proiectarea, producerea si comercializarea cazanelor energetice si industriale, echipamentelor pentru utilaj petrolier si centrale nuclearo-electrice, cazanelor recuperatoare, partilor specifice centrale, pieselor de schimb, pieselor turnate si forjate, inclusiv servicii de asistenta tehnica in tara si strainatate.

- efectuarea operatiilor de comert exterior, engineering, colaborarea directa cu banci de comert exterior;

- efectuarea operatiunilor de fond valutar, putand participa si conveni la operatiuni de credit;

- desfasoara activitate cu caracter social in favoarea salariatilor;

- cercetare, expertiza, consulting pentru cazane energetice si industriale, echipamente pentru utilaj petrolier si centrale nuclearo-electrice, cazane recuperatoare, parti specifice centrale;

- proiectare, cercetare, expertiza, consulting, producerea si comercializarea instalatiilor de tratare a apei si a pieselor de schimb;

montarea, punerea in functiune si predarea la beneficiar;

- producerea si comercializarea de utilaj agricol; tiparire si multiplicare, activitati de asistenta medicala in favoarea salariatilor;

- desfasurarea activitatilor de transport in tara si strainatate pentru aprovizionarea cu materii prime, materiale si pentru activitatile de service; asistenta tehnica pentru produsele executate in cadrul societatii;

- activitati comerciale cu caracter social;

- comisionar in vama;

proiectarea, executia si comercializarea instalatiilor de protectie a mediului.

STRUCTURA ORGANIZATORICA SI FUNCTIONALA A S.C. PETRO S.A.

SISTEMUL DE CONDUCERE

Rolul sistemului de conducere este de a analiza informatiile provenite de la sistemul de executie prin intermediul sistemului informational si de a adopta variate decizii pe aceasta baza.

ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR - este organul de conducere al societatii, care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica economica si comerciala.

Adunarile generale ale actionarilor sunt ordinare si extraordinare si au in principal urmatoarele atributii:

- aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi, precum si normativul de constituire a compartimentelor functionale si de productie;

- alege membrii consiliului de administratie si ai comisiei de cenzori, le stabileste remunerarea, si descarca de activitate si il revoca;

- alege directorul general, il descarca de activitate si il revoca, directorul general este si presedintele consiliului de administratie;

- stabileste bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz, programul de activitate al exercitiului urmator;

- examineaza, aproba sau modifica bilantul si contul de profit si pierderi;

- aproba repartizarea profitului;

- hotaraste cu privire la contractarea de imprumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe;

- analizeaza rapoartele consiliului de administratie privind stadiul si perspectivele societatii cu referire la profit si dividende, pozitia pe piata interna, nivelul tehnic, calitatea, forta de munca, protectia mediului, relatiile cu clientii, s.a.

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE - administreaza societatea fiind format din 5 membri alesi de AGA pe o perioada de 4 ani.

In relatiile cu tertii societatea este reprezentata de catre presedintele consiliului de administratie pe baza si in limitele imputernicirilor date de AGA, sau in lipsa lui, de catre unul din vicepresedinti, desemnat de consiliu.

Consiliul de Administratie are in principal urmatoarele atributii:

- angajaza si concediaza personalul si stabileste drepturile si obligatiile;

- aproba operatiunile de incasari si plati potrivit competentelor acordate;

- aproba operatiunile de vanzare si cumparare de bunuri, aproba incheierea de contracte de inchiriere, aproba tactica si strategia de marketing;

aproba incheierea sau rezilierea contractelor;

- prezinta anual raportul cu privire la activitatea societatii, bilantul si contul de profit si pierdere pe anul precedent precum si proiectul de buget al societatii pe anul in curs;

- rezolva orice probleme stabilite de AGA.

COMITETUL DE DIRECTIE - este alcatuit din: Dir. General, Dir. Executiv, Dir. Conducere Contracte, Dir. Control si AC, Dir. Export - Import Marketing, Dir. Proiectare, Tehnologie, Informatica, Dir. Comercial, Dir. Mecano - Energetic.

Consiliul de administratie poate delega o parte din atributiile sale acestui comitet de directie, de a conduce societatea cu scopul indeplinirii deciziilor acestuia.

Deciziile comitetului de directie se iau cu majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai.

Comitetul de directie este cel care coordoneaza sistemul de contracte si comenzi cu tertii:

- sistemul de aprovizionare cu materii prime, materiale etc., de la furnizorii din tara si strainatate;

- sistemul de desfacere a principalelor produse finite obtinute, catre principalii clienti din tara si din strainatate.

ORGANIZAREA INTERNA

Societatea este si se preconizeaza sa ramana o societate integrata in care procesul tehnologic incepe de la materia prima pe care o achizitioneaza de la furnizorii de materii prime ii se termina cu produsele finite destinate beneficiarilor interni si externi.

A) Profilul de baza si principalele produse ale subsistemului de productie.

Profilul de baza al subsistemului productie cuprinde urmatoarele domenii:

a) Fabrica Unitati de Pompare - cu urmatoarele compartimente si unitati:

- compartimente la nivel de fabrica

- biroul lansare

- biroul programare, urmarire cu rolul de programare si urmarirea productiei in cadrul fabricii

- unitati productive si auxiliare

- Sectia I - Turnatorii, Forje, Tratament Termic - unde se executa turnarea pieselor din otel si fonta, tratamente termice, modele pentru turnatorii etc. (ateliere componente: Turnatoria de Otel, Turnatoria de Fonta, Tratament Termic, Forje, Modelarie);

Sectia a -II - a Prelucrari Mecanice - unde se executa prelucrari prin aschiere pentru toate produsele executate, ambalarea, montarea pieselor componente ale Unitatilor de Pompare ( U.P. ) etc. ( ateliere componente: Mecanica Reductoare, Mecanica Grea, Mecanica Armaturi, Montaj Usor, Constructii Metalice ).

Principalele produse executate in cadrul acestei fabrici sunt:

- U.P. pentru industria petroliera;

- Reductoare pentru actionarea morilor de carbune si a preincalzitoarelor de aer rotative ( PAR );

- Constructii metalice pentru U.P.

- Cazane SIGMA pentru incalzire suprafete locative.

- Fabrica de Cazane si Circuite - coordonata de directorul de fabrica, cu urmatoarele compartimente, unitati productive si auxiliare:

- Compartimente la nivel de fabrica

- biroul lansare

- biroul productie

- biroul aprovizionare, colaborari exterioare;

- Unitati productive:

Sectia a-V-a cazane si Circuite, unde se executa operatii de tevarie grea si tevarie usoara ( ateliere componente: tevarie Usoara, tevarie Grea, Pereti Membrane, Tamplarie )

Principalele produse executate aici sunt:

- Cazane regeneratoare tip LENTYEB

- Circuite de inalta temperatura si presiune cu 133 mm 609 mm;

- Vaporizatoare, Economizoare, Supraincalzitoare etc.

b) Fabrica Prelucrari Mecanice si Montaj - coordonata de asemenea de director de fabrica si cuprinde:

- Sectia a-VIII - a - Prelucrari, Montaj Parti Specifice are in componenta ateliere de debitare, mecanica grea, sectoare de prelucrari mecanice.

Principalele produse executate sunt:

- Subansamble pentru cazane de abur de 75 t/h, 420 t/h, 510 t/h, 1100 t/h;

- Subansamble pentru cazane apa fierbinte 100 Gcal/h;

- Ventilatoare de aer si gaze pana la 5000 mm etc.

Ultimele doua fabrici se afla pe platforma BERCENI.

Pe platforma DEALUL SPIRII mai exista si sectia a-VI-a - Scularie, unde se executa SDV- uri, matrite necesare procesului de productie.

Societatea are in componenta si Sectia a-VII-a - Mecano - Energetic care dispune de urmatoarele unitati de lucru: statia de distributie gaze, statia compresoare, centrala termica, stocator oxigen si CO2, statia de acetilena, statia hidrofoare si apa calda. Asigura alimentarea cu apa, energie electrica si termica, gaze, precum si intretinerea ti repararea utilajelor.

B) Dotari tehnologice, nivel tehnologic, grad de uzura

Societatea este dotata cu echipamente tehnologice conventionale de performanta medie, gradul de uzura fizica si morala al tuturor masinilor si utilajelor tehnologice este in general de peste 80%.

Corespunzator tehnologiilor utilizate se disting urmatoarele grupe mari de echipamente:

- mijloace fixe pentru turnatorii;

- mijloace fixe pentru tratamente termice;

- mijloace fixe pentru forje;

- mijloace fixe pentru debitarea materialelor;

- mijloace fixe pentru prelucrari mecanice;

- mijloace fixe pentru sudarea metalelor;

- mijloace fixe pentru masura si control;

- mijloace fixe pentru transport si manipulare;

- mijloace fixe pentru birotica, informatica si mobilier.

PIATA DE APROVIZIONARE CU MATERII PRIME SI DESFACERE A PRODUSELOR

PIATA DE APROVIZIONARE CU MATERII PRIME

Aprovizionarea cu materii prime si materiale se face de la furnizorii din tara si strainatate.

Desfasurarea normala a procesului de aprovizionare nu se poate realiza fara un program, un plan de aprovizionare, care sa prevada asigurarea necesarului cel putin pentru un an (evident in conditiile in care se cunoaste ce se va produce).

De modul in care se deruleaza procesul de aprovizionare depinde constituirea rezervelor materiale si ritmicitatea productiei.

In acest sens in cadrul intreprinderii functioneaza un compartiment de specialitate care dispune de o baza de date ce cuprinde toti furnizorii potentiali ce pot fi abordati.

Prezentarea principalilor furnizori si a sortimentelor de materii prime si materiale este redata in tabelul 1.

Tabel 1

Nr. Crt.

Furnizor

Sortiment

SIDEX GALATI

Table

C.S.HUNEDOARA

Profile laminate

I.T. REPUBLICA

Tevi

I.T. ROMAN

Tevi

RULMENTUL Brasov

Rulmenti

RULMENTUL Barlad

Rulmenti

ASTRA Arad

Arcuri elicoidale

I.S. Campia Turzii

Electrozi si sarma de sudura

DUCTIL Buzau

Electrozi si sarma de sudura

NEPTUN Campina

Motoare electrice

SANT ANDREEA - ITALY

Arzatoare

PIATA DE DESFACERE A PRODUSELOR

Intreprinderea "PETRO S.A." produce in special cazane energetice industriale, echipament pentru utilaj petrolier ( unitati de pompaj ), centrale nuclearo - electrice etc.

In domeniul segmentelor de piata in care S.C. PETRO S.A. este prezenta, au aparut dupa anul 1990 schimbari importante caracterizate astfel:

- scaderea drastica a cererii, a produselor cu caracter "bunuri de investitii", ceea ce a influentat cererea de cazane energetice si cazane industriale.

- destructurarea pietei CAER care a condus la scaderea drastica a

cererii de unitati de pompare pe piata fostei URSS;

- scaderea cererii de utilaj tehnologic, in special a echipamentelor termo - mecanice, legate de echiparea centralelor termo - electrice;

- scaderea cererii de componente pentru centrala de la Cernavoda, ca urmare a dificultatilor de finantare in continuarea investitiei.

Incepand cu anul 1993, cu toate ca factorii negativi in influenta cererii se pastreaza, au aparut factori noi cu influenta pozitiva cum ar fi:

- cresterea cererii de piese de schimb si subansambluri pentru modernizare necesare repararii si imbunatatirii performantelor cazanelor energetice in functiune;

- revigorarea cererii de unitati de pompare in unele tari din fosta URSS;

- cresterea cererii de constructii metalice si utilaje tehnologice, intre care noi familii de utilaje pentru industria alimentara, chimica si agricultura;

- cresterea cererii pentru cazane mici pentru abur si apa calda ca urmare a aparitiei unor intreprinderi private, tendintei de automatizare locala a asigurarii cu energie termica a populatiei precum si aparitiei unor societati medii si mici ca urmare a divizarii societatilor mari cu capital de stat.

S.C. PETRO S.A.- Bucuresti este deja cunoscuta in tara si in lume si are un anumit prestigiu castigat in peste cei 40 ani de activitate.

Principalii beneficiari interni si externi vor fi prezentati in tabelele de mai jos:

BENEFICIARI INTERNI

Nr. Crt.

Beneficiar

Sortiment

F.E. Bacau

Parti cazane

F.E. Arad

Parti cazane

F.E. Turceni

Parti cazane

F.E. Brasov

Parti cazane

F.C.N.E. Cernavoda

Componente C.N.E.

NUCLEAR MONTAJ Buc.

Componente C.N.E.

PHEONIX Baia Mare

Parti cazane

B.A. Floresti

Unitati pompare

ENERGOUTIL CONTACT

Cazane abur

SOCET Bucuresti

Piese schimb cazane

BENEFICIARI EXTERNI

Nr. Crt.

Beneficiar

Sortiment

LAKER ENERGY

Componente C.N.E.

BWE DANEMARCA

Parti cazane

BABCOCK - HITACHI

Parti cazane

FOSTER WHEELER - Anglia

Parti cazane

ABB CARBON

Parti specifice

SCHLICK - Germania

Parti specifice

INDEXP. Siria

Unitati pompare

INDEXP. India

Unitati pompare

PETROBRAS Brazilia

UnitatI pompare

MITSUBISHI - Japonia

PeretI membrana

Din contractele incheiate in momentul de fata principalii clienti si ponderea acestora in total contracte sunt:

CLIENTI

%din total contracte

% din total contracte ext.

% din total contracte int.

F.E. Turceni

F.E. Arad

F.E. Bacau

B.A. Floresti

SIDEX Galati

MITSUBISHI

PETROBRAS Brasiliero

ABB CARBON

SOIMI

CAPITOLUL 1

ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI

CE REFLECTA ECHILIBRUL FINANCIAR - PATRIMONIAL SI FUNCTIONAL AL INTREPRINDERII

Intr-o viziune generala, echilibrul semnifica ideea de armonie intre diferitele componente ale unui sistem, ceea ce din punct de vedere al domeniului financiar presupune armonizarea resurselor cu nevoile. Insa, stiind ca resursele si utilizarile componente ale bilantului sunt variate, le putem analiza prin prisma diferitelor conceptii de echilibru. Deci, ideea de echilibru financiar poate fi evidentiata tinand cont de doua modalitati de prezentare a bilantului, si anume: patrimoniala si functionala.

BILANTUL NECESAR ANALIZEI PATRIMONIALE

Prin abordarea financiara a bilantului se evidentiaza diferitele modalitati de realizare a echilibrului financiar functional sau patrimonial al intreprinderii la sfarsitul perioadei de gestiune (ce difera de la o tara la alta), ceea ce ingaduie o analiza financiara statica.

Pentru a putea realiza o mai buna intelegere a patrimoniului unei intreprinderi este recomandat sa se realizeze o prezentare a bilantului din punct de vedere juridic.

Asadar, sub aspect juridic, bilantul sintetizeaza starea patrimoniala a unei intreprinderi, adica totalitatea drepturilor si angajamentelor patrimoniale ce pot exista la un moment dat.

Drepturile patrimoniale pot fi de doua feluri: drepturi de proprietate ce reprezinta drepturile unei persoane de a utiliza bunurile detinute in scopul consumului, productiei si obtinerii de venituri si drepturi de creanta, adica drepturi de obtinere a unor prestatii din partea altor persoane.

Angajamentele patrimoniale reprezinta obligatiile pe care intreprinderea le are la un moment dat, adica angajamentele contractate de diferiti parteneri in interesul intreprinderii. Aceste drepturi patrimoniale sunt situate in pasivul bilantului si ele se pot diferentia dupa originea lor, dar si dupa efectele lor. Astfel, putem spune ca angajamentele patrimoniale, din punct de vedere al efectelor ce le produc, pot fi identificate sub formele: datorii ce reprezinta obligatia intreprinderii de a efectua o plata si capitaluri proprii. Aceste din urma angajamente sunt asumate fata de proprietarii intreprinderii in raport direct cu aporturile acestora la constituirea sau majorarea capitalului. Deci, capitalurile proprii evidentiaza valoarea dreptului pe care proprietarii il detin asupra intreprinderii.1

Asa cum prezentarea juridica permite evidentierea drepturilor si angajamentelor patrimoniale, asa si abordarea din punct de vedere financiar evidentiaza relatia dintre resurse si nevoi.

Ca o concluzie, putem aprecia ca pasivul este reprezentat de angajamentele contractate (din punct de vedere juridic), iar activul este reprezentat de drepturi patrimoniale (sub aspect juridic) sau alocari de fonduri pentru achizitionarea acestor drepturi(sub aspect financiar).

Deci, putem spune ca bilantul reprezinta documentul pe baza caruia se poate efectua o ampla analiza patrimoniala a intreprinderii. Indiferent de momentul incheierii acestuia, o regula general valabila (ce reprezinta principiul financiar fundamental de constituire a patrimoniului) este aceea a mentinerii egalitatii intre sumele inscrise in activ si cele inscrise in pasiv.

Prezentarea bilantului

Elementele

Patrimoniului

Contabila

Activ

Pasiv

Juridica

Drepturi

de proprietate

de creanta

Angajamente fata de

proprietari (capitaluri

proprii)

tertI (datorii)

financiara

Utilizarea fondurilor

incredintate intreprinderii

Nevoi

Sursele fondurilor

Incredintate intreprinderii

Resurse

Fig. 1.1 Abordari ale bilantului

Aprecierea financiara a bilantului grupeaza activele in raport de lichiditate (termenul de transformare in bani), iar pasivele in functie de exigibilitatea lor (termenul de plata). Pornind de la aceasta idee se poate realiza o analiza patrimoniala punand in evidenta concomitent gradul de exigibilitate a elementelor de pasiv (capacitatea lor de a deveni scadente la termen) si cel de lichiditate al elementelor de activ (capacitatea acestora de a fi transformate in bani ). Insa pentru a putea infaptui o analiza lichiditate - exigibilitate a intreprinderii trebuie avuta in vedere conceptia patrimoniala, pe de o parte, si criteriile de clasificare a posturilor bilantiere, pe de alta parte.

Datele necesare pentru efectuarea unei analize financiare a intreprinderii sunt evidentiate in bilantul financiar ce se realizeaza pe baza elementelor prezente in bilantul contabil, dar numai dupa o prelucrare in prealabil a posturilor de activ si de pasiv dupa criteriile de lichiditate si, respectiv, exigibilitate.

Elementele de activ sunt situate in bilant avand in vedere gradul de lichiditate (calitatea unui activ de a se transforma oricand si fara a -si pierde valoare, in bani). In activul bilantului sunt prevazute, mai intai, elementele cu lichiditate mai mica, adica imobilizarile, cu cele trei forme; necorporale, corporale si financiare, numite si intrebuintari permanente. Apoi bilantul inregistreaza elemente ce au un grad de lichiditate mult mai mare decat imobilizarile, si anume activele circulante, motiv pentru care ele sunt definite drept intrebuintari (nevoi) temporare. Totodata aceste ultime elemente de activ sunt considerate a fi:

a.      active din exloatare (stocuri, creante) cu o lichiditate mai mica;

b.     active in afara exploatarii (disponibilitati), elemente usor vandabile, cu o lichiditate mai mare.

Elementele de pasiv sunt situate in bilant in functie de gradul crescator de exigibilitate (capacitatea lor de a deveni scadente la un moment dat). Asadar, pasivul bilantier este reprezentat de capitalul propriu si datorii (pe termen lung, mediu si scurt).

Capitalul propriu prezinta in componenta sa: capitalul social, rezerve, profit nerepartizat, subventii, provizioane reglementate si alte elemente. Altfel spus, capitalul propriu provine atat de la asociati cat si din reinvestiri al acumularilor anterioare (capital social, rezerve, profit nerepartizat) cat si din surse publice (subventii, provizioane reglementate). Intru-cat aceste resurse nu prezinta o anumita scadenta (nu sunt exigibile), decat in cazuri de faliment, sunt cunoscute si sub forma de resurse permanente (sau capitaluri permanente)2.

Datoriile reprezinta o parte importanta a pasivului bilantului, ele impartindu-se in doua mari grupe, in functie de termenul de acadenta:

datorii pe termen lung si mediu, care sunt datorii financiare si bancare cu scadenta mai mare de un an;

datorii pe termen scurt, compuse din credite comerciale, credite bancare pe termen scurt, avansuri primite si obligatii fiscale, cu scadenta mai mica de un an, numite si resurse temporare.

Dintr-un alt punct de vedere, datoriile intreprinderii por fi evidentiate si ca: datorii financiare, datorii din exploatare si alte datorii.

Avand in vedere echilibrul dintre activul si pasivul bilantier, ca o conditie generala de existenta a bilantului, se poate discuta despre cele doua metode principale de finantare:

a nevoilor permanente, pe seama resurselor permanente, prin alocari de fonduri banesti

a nevoilor temporare, din surse temporare.

Daca aceasta conotatie se respecta, ea poate conduce la un echilibru financiar pe termen lung (partea de sus a bilantului) si la un echilibru financiar pe termen scurt (partea de jos) a bilantului.

2. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AI ECHILIBRULUI FINANCIAR

SITUATIA NETA

Pornind de la elaborarea juridica a bilantului se poate evidentia conceptul de situatie neta (SN), cunoscuta si sub denumirea de activ net contabil, ea pune in evidenta drepturile pe care actionarii le poseda asupra intreprinderii. Altfel spus, diferenta dintre activ si datoriile totale constituie situatia neta, care evidentiaza valoarea contabila a fondurilor proprii.

Activul net constituie dimensiunea financiara a intreprinderii si intervine in diagnosticarea solvabilitatii, adica in scopul estimarii capacitatii intreprinderii de a face fata argumentelor sale pe baza actualelor sale active.

De cele mai multe ori indicatorul "situatia neta" prezinta valori pozitive si chiar crescatoare, ceea ce semnifica o gestiune economica solida a intreprinderii. Asadar, cresterea acestui indicator evidentiaza atingerea obiectivului prioritar al oricarei intreprinderi, si anume maximizarea valorii capitalurilor proprii, adica a valorii intreprinderii.

De asemenea valoarea pe care o inregistreaza situatia neta poate fi una negativa, caz in care ea presupune o intreprindere aproape de faliment, intru-cat datoriile totale contractate de intreprindere depasesc valoarea inregistrata de activul real.

Concluzionand putem spune ca indicatorul "situatia neta" poate sugera o situatie de bunastare atunci cand capitalurile proprii cresc sau, din contra, ea poate evidentia o situatie de saracie in situatia in care se inregistreaza o reducere a capitalurilor proprii si o inchidere a exercitiului cu pierderi.

SITUATIA NETA = ACTIV TOTAL - DATORII TOTALE

Tabelul nr. 1.2.1

INDICATOR

VALORI ABSOLUTE

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

Situatia neta

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%


Graficul 1.2.1

Indicatorul "Situatia neta" inregistreaza o tendinta de crestere pe intreaga perioada de timp analizata (2002, 2003, 2004), ceea ce inseamna ca detinerile actionarilor au crescut permanent. In valori nominale, acest indicator inregistreaza cresteri din ce in ce mai mari de la an la an ceea ce semnifica o gestiune economica solida a intreprinderii. Insa in termeni reali, situatia neta nu mai exprima aceeasi sanatate puternica a intreprinderii, intru-cat ea inregistreaza reduceri semnificative si chiar valori negative.

FONDUL DE RULMENT

"Fondul de rulment" este un indicator ce se determina pe baza analizei bilantului financiar (bilantul lichiditate-exigibilitate). El reprezinta excedentul de resurse financiare care se degaja in urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente si poate fi folosit pentru finantarea nevoilor curente. Cu alte cuvinte, fondul de rulment reprezinta acea parte din capitalul permanent care depaseste in valoare imobilizarile nete (nevoi permanente), partea ce este utilizata pentru finantarea activelor circulante. Deci, fondul de rulment reprezinta marja de securitate din perspectiva finantarii activelor circulante.

Fondul de rulment financiar poate fi determinat prin doua modalitati:

FONDUL DE RULMENT FINANCIAR = CAPITALURI PERMANENTE 

(exclusiv amortizari sI Provizioane)

- NEVOI PERMANENTE

(in valoare neta)

Privit din acest punct de vedere, fondul de rulment financiar evidentiaza acea parte a capitalurilor permanente degajate de partea (etajul) superioara a bilantului in vederea acoperirii nevoii de finantare din partea de jos a bilantului.

FOND DE RULMENT FINANCIAR1 = NEVOI TEMPORARE

- RESURSE TEMPORARE

In aceasta a doua modalitate de prezentare, fondul de rulment financiar exprima valoarea superioara a activelor circulante nete (nevoi temporare) fata de cea a datoriilor pe termen scurt (resurse temporare). Aceasta diferenta indica partea din activele circulante neacoperite de datoriile pe termen scurt.

Prima modalitate de exprimare a fondului de rulment financiar este prezenta in practica de specialitate din Franta, iar cea de a doua in tarile anglo - saxone .

Trei situatii por fi evidentiate in analiza celor doua parti bilantiere: activ imobilizat net si capitaluri permanente, pe de o parte si activ circulant net si datorii pe termen scurt, pe de alta parte.

1. Capitaluri permanente > Activ imobilizat net - FRF > 0

Activ circulant net > Datorii pe termen scurt _ FRF > 0

In aceasta ipoteza, cand se inregistreaza un fond de rulment financiar pozitiv, se poate spune ca situatia este pozitiva intru-cat o parte din ce in ce mai mare a nevoilor permanente este finantata din resurse permanente sau ca activele circulante pe termen scurt permit rambursarea in totalitate a datoriilor pe termen scurt, si chiar mai mult decat atat degajarea lichiditatilor excedentare. 

2. Capitaluri permanente < Activ imobilizat net - FRF < 0

Activ circulant net < datorii pe termen scurt - FRF < 0

Atunci cand fondul de rulment financiar inregistreaza valori nevative, situatia intreprinderii poate fi considerata ca fiind nefavorabila, deoarece nevoile curente sunt acoperite intr-o masura din ce in ce mai mica de resursele permanente.

3. Capitaluri permanente = Activ imobilizat net - FRF = 0

Activ circulant net = Datorii pe termen scurt - FRF = 0

In aceasta a treia ipoteza, una mai mult teoretica si mai putin practica, se asigura echilibrul celor doua parti ale bilantului: capitaluri permanente si activ imobilizat net sau activ circulant net si datorii pe termen scurt.

Tabelul nr. 1.2.2

INDICATOR

VALORI ABSOLUTE

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

Fondul de rulment financiar

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%


Graficul 1.2.2

Pe intreaga perioada de analiza (anii 2002, 2003, 2004), fondul de rulment financiar inregistreaza valori negative si un trend descrescator (in primii doi ani) si crescator in cel de al treilea an, ceea ce inseamna ca sursele permanente nu reusesc sa finanteze in totalitate alocarile permanente. Acest lucru se datoreaza cresterii intr-o masura mai mare a nevoilor permanente fata de resursele permanente. Acest fenomen este reflectat atat prin analiza in termeni nominali cat si in termeni reali. Astfel ca, in termeni nominali fondul de rulment financiar a crescut cu 298,82% in anul 2003 fata de anul 2002, iar in anul 2004 fata de anul 2003 el a scazut cu 8,23%. In termeni reali, fondul de rulment financiar a inregistrat o crestere de 56,52% in anul 2003 fata de anul 2002 si o reducere de 61,87% in anul 2004 fata de anul 2003. In aceste conditii, putem spune ca intreprinderea nu dispune de o marja de securitate si ca ea nu isi poate acoperi nevoile permanente pe seama resurselor permanente in nici unul din cei trei ani de activitate analizati.

FONDUL DE RULMENT PROPRIU

Avand in vedere analiza fondului de rulment financiar si structura capitalurilor permanente se poate analiza "Fondul de rulment propriu". Acest indicator semnifica acea parte din capitalurile proprii care depasesc valoarea imobilizarilor nete si care sunt folosite in scopul finantarii activelor circulante. Acest excedent trebuie sa reprezinte ponderea cea mai mare in fondul de rulment si sa inregistreze o tendinta continua de crestere.

FOND DE RULMENT PROPRIU = CAPITALURI PROPRII

- IMOBILIZARI NETE

Tabelul nr. 1.2.3

INDICATOR

VALORI ABSOLUTE

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

Fondul de rulment propriu

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%


Graficul 1.2.3

Conform rezultatelor obtinute putem afirma ca fondul de rulment propriu (parte componenta a fondului de rulment financiar) a inregistrat, in termeni nominali, cresteri atat in anul 2003 fata de anul 2002 (98,07%), cat si in anul 2004 fata de anul 2003 (0,54%). Insa daca avem in vedere analiza indicatorului in termeni reali, acesta a inregistrat scaderi atat in anul 2003 fata de anul 2002 (22,26%) cat si in anul 2004 fata de anul 2003 (58,23%). Valori negative ale fondului de rulment propriu inseamna ca pentru finantarea nevoilor permanente, resursele permanente sunt insuficiente si de aceea intreprinderea a recurs la imprumuturi pe termen scurt.

FOND DE RULMENT IMPRUMUTAT

In situatia in care fondul de rulment propriu inregistreaza valori negative se poate discuta despre notiunea de fond de rulment imprumutat (FRI). Acest indicator "fondul de rulment imprumutat", cunoscut in literatura de specialitate si sub denumirea de "fond de rulment strain" (FRS), reprezinta acea parte din datoriile pe termen mediu si lung ce depaseste valoarea imobilizarilor nete, excedent ce este destinat finantarii activelor circulante.

FOND DE RULMENT IMPRUMUTAT = FOND DE RULMENT FINANCIAR

- FOND DE RULMENT PROPRIU

Tabelul nr. 1.2.4

INDICATOR

VALORI ABSOLUTE

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

Fondul de rulment imprumutat

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%


Graficul 1.2.4

Fondul de rulment imprumutat (strain) a inregistrat in anul 2003 fata de anul 2002 o reducere de 48,67%, in termeni nominali, in termeni reali reducerea fiind mult mai mare (79,85%); in anul 2004 fata de anul 2003 el inregistrand valori pozitive in termeni nominali (50,35%), pentru ca in termeni nominali sa prezinte o valoare negativa (37,54%).

Reducerea in termeni reali, in anul 2003 fata de anul 2002 de 79,85%, cat si in anul 2004 fata de anul 2003 de 37,54%, semnifica plusul de finantare la care resursele permanente pot asigura finantarea integrala a nevoilor permanente. Urmarind tendinta in care se inscrie acest indicator, putem spune ca, atat in perioada analizata cat si, probabil, in viitor situatia intreprinderii este si va fi negativa, din acest punct de vedere, intru-cat fondul de rulment imprumutat inregistreaza valori crescatoare de la an la an.

NEVOIA DE FOND DE RULMENT

Avand in vedere ideea de echilibru ce trebuie sa existe intre nevoile temporare si resursele temporare, pe baza analizei bilantului patrimonial se poate prezenta un nou indicator de echilibru financiar, "Nevoia de fond de rulment" (NFR).

NEVOIA DE FOND DE RULMENT = NEVOI TEMPORARE (exclusiv active de

trezorerie)

- RESURSE TEMPORARE (exclusiv pasive

de trezorerie )

Operatiile de exploatare antreneaza formarea nevoii de finantare care conduce la constituire mijloacelor de finantare. Confruntarea globala a nevoilor si a mijloacelor de finantare face sa se degaje o nevoie de finantare indusa de ciclul de exploatare sau nevoie de fond de rulment .

Nevoia de fond de rulment sau necesarul de fond de rulment reprezinta excedentul de nevoi temporare de finantare ramase dupa acoperirea nevoilor curente pe seama resurselor curente care vor trebui sa fie acoperite din capitalurile permanente. Astfel spus, nevoia de fond de rulment indica partea din activele ciclice ce trebuie finantate din resurse stabile.

O valoare pozitiva a necesarului (nevoii) de fond de rulment semnifica existenta unui excedent de nevoi temporare in raport cu resursele temporare.

O valoare negativa a indicatorului " Nevoia de fond de rulment" indica un excedent din resursele temporare in raport cu nevoile temporare.

Tabelul nr. 1.2.5

INDICATOR

VALORI ABSOLUTE

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

Nevoia de fond

de rulment

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%


Graficul 1.2.5

In termeni reali nevoia de fond de rulment a inregistrat reduceri de la an la an ceea ce semnifica un excedent al resurselor temporare in raport cu nevoile temporare. Acesta situatie este una deosebit de benefica, ea exprimand un echilibru in finantarea curenta a activitatii intreprinderii.

TREZORERIA NETA

Ca o diferenta intre fondul de rulment financiar si nevoia de fond de rulment se poate determina indicatorul "Trezoreria neta" (TN).

Trezoreria neta evidentiaza disponibilitatile banesti aflate in intreprindere ca urmare a activitatii intreprinse intr-un exercitiu financiar. De asemenea, trezoreria neta exprima plusul de lichiditati ce au ramas la nivelul intreprinderii dupa ce nevoile ciclice au fost acoperite prin surplusul de resurse permanente. Practic, trezoreria neta reprezinta diferenta dintre fondul de rulment si nevoia (necesarul) de fond de rulment.

TREZORERIA NETA = FOND DE RULMENT

- NEVOIA DE FOND DE RULMENT

Trezoreria neta poate exista in trei situatii:

TREZORERIA > 0

O trezorerie pozitiva este generata de fondul de rulment superior nevoii de fond de rulment, fapt ce ne conduce la ideea efectuarii de plasamente si a detinerii de disponibilitati banesti. Aceasta situatie este imbucuratoare pentru intreprindere, dar numai pe o perioada scurta de timp deoarece ea semnifica realizarea echilibrului financiar, pentru ca pe termen lung o trezorerie pozitiva ne poate conduce la o utilizare partiala a lichiditatilor.

TREZORERIA < 0

O trezorerie neta negativa semnifica un dezechilibru financiar, deoarece nevoia de fond de rulment nu poate fi finantata in totalitate din resurse permanente, ci doar cu ajutorul unor credite de trezorerie (pe termen scurt).

TREZORERIA = 0

O trezorerie neta nula exprima ideea de echilibru financiar, fara excedent sau deficit, situatie in care fondul de rulment este egal in valoare cu nevoia de fond de rulment.

Tabelul nr. 1.2.6

INDICATOR

VALORI ABSOLUTE

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

Trezoreria neta

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%


Graficul 1.2.6

Urmarind evolutia in timp a indicatorului "Trezoreria neta", putem spune ca ea a inregistrat reduceri de la an la an, atat in termeni nominali cat si in termeni reali. Toate aceste reduceri ale trezoreriei nete exprima faptul ca in urma activitatii desfasurate nu se degaja excedent de finantare, ci se inregistreaza un deficit de trezorerie, lucru deosebit de negativ pentru intreprindere.

1.3. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA DE

BILANT FUNCTIONAL

Analiza financiara realizata pe baza bilantului financiar nu permite reliefarea principalelor legaturi dintre resurse si alocarea lor.

Scopul principal al bilantului functional il reprezinta identificarea nevoilor intreprinderii, pe de o parte, iar pe de alta parte, prezentarea modului in care resursele de finantare se aloca, avand in vedere diferitele cicluri: de investitii, de exploatare si de finantare.

Asadar, bilantul functional trebuie intocmit astfel incat posturile sale bilantiere (elementele de activ si de pasiv) sa fie prezentate dupa apartenenta lor la un ciclu sau altul6.

ciclul de investitii cuprinde totalitatea deciziilor luate la nivelul intreprinderii pentru satisfacerea nevoilor de imobilizari, acestui ciclu fiindui aferent nevoile stabile si resursele stabile.

Ciclul de exploatare face referire la perpetuitatea activitatilor operationale de productie (aprovizionare-fabricatie-stocare-vanzare) si la capitalul angajat in acest ciclu (bani-marfa-productie-marfa-bani). Acestui ciclu ii corespund nevoile temporare de exploatare si resursele temporare de exploatare.

Ciclului de finantare ii corespunde operatiunile derulate intre intreprindere si proprietarii de capital (actionarii si creditorii), permitand eliminarea decalajelor dintre fluxul de lichiditati de intrare si iesire, degajate de ciclul de exploatare.

Constructia bilantului functional are la baza o serie de principii:

utilizarea valorii brute a activelor in scopul evidentierii deciziei finale;

nu se ia in considerare notiunea de activ fictiv;

imobilizarile detinute in leasing sunt introduse, la valoarea de contractare, care se asimileaza nevoilor stabile deoarece aceste imobilizari participa la procesul de exploatare;

titlurile de plasament sunt asimilate creantelor in afara exploatarii, nefacand parte din activele de trezorerie din cauza gradului de lichiditate diferit pe care il inregistreaza;

cheltuielile inregistrate in avans sunt asimilate investitiilor, majorand valoarea nevoilor permanente, deoarece ele privesc mai multe exercitii;

restul cheltuielilor inregistrate in avans sunt asimilate creantelor, fie celor din exploatare, fie celor din afara exploatarii, dupa caz;

primele de rambursare ce privesc obligatiunile sunt deduse din activ si vor diminua sursele externe ale resurselor permanente (in pasiv);

veniturile inregistrate in avans sunt asimilate resurselor temporare, fie celor din exploatare, fie celor din afara exploatarii, dupa caz;

cu valoarea diferentelor de conversie activ se majoreaza creantele sau se diminueaza obligatiile;

cu valoarea diferentelor de conversie pasiv se diminueaza creantele sau se majoreaza obligatiile.

Privit din punct de vedere functional, echilibrul financiar al intreprinderii are in vedere inregistrarea unui fond de rulment pozitiv si chiar al unui fond de rulment care sa acopere nevoile de finantare ale ciclului de exploatare (stocuri + creante de exploatare - datorii de exploatare).

FONDUL DE RULMENT NET GLOBAL

Fondul de rulment net global ce este cunoscut si sub denumirea de fond de rulment functional reprezinta surplusul resurselor durabile in raport cu valorile imobilizate. Astfel, fondul de rulment net global, poate fi definit dupa relatiile:

FOND DE RULMENT NET GLOBAL = RESURSE PERMANENTE

- NEVOI PERMANENTE

FOND DE RULMENT NET GLOBAL = ( NEVOI TEMPORARE +NEVOI DE TREZORERIE )

- ( RESURSE TEMPORARE + PASIVE DE TREZORERIE )

Tabelul nr. 1.3.1

INDICATOR

VALORI ABSOLUTE

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

Fondul de rulment net global

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%


Graficul 1.3.1

Analizand indicatorul "Fondul de rulment net global" se constata ca inregistreaza valori negative in toti cei trei ani de activitate analizati. Privind acest fapt din punct de vedere real, putem spune ca o reducere continua a fondului de rulment net global indica o situatie nefavorabila a intreprinderii, deoarece nevoile temporare sunt acoperite intr-o masura din ce in ce mai mica de resursele temporare.

NEVOIA DE FOND DE RULMENT TOTALA

Avand in vedere nevoile de exploatare si cele in afara exploatarii pe de o parte, iar pe de alta parte, datoriile de exploatare si cele in afara exploatarii, prin determinarea diferentei dintre ele se poate afla marimea indicatorului "Nevoia de fond de rulment totala" (NFRT). Nevoia de fond de rulment este compusa din nevoia de fond de rulment aferenta activitatii de exploatare (NFRE) si nevoia de fond de rulment in afara activitatii de exploatare (NFRAE).

NFRT = NFRE + NFRAE

Nevoia de fond de rulment din exploatare (NFRE) reprezinta excedentul de nevoi ciclice de finantare, ramase dupa acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente provenite din activitatea de exploatare si care vor trebui sa fie acoperite din resurse permanente. Se determina ca diferenta intre nevoile curente de exploatare si resursele curente de exploatare.

NFRE = NEVOI CURENTE DE EXPLOATARE

- RESURSE CURENTE DE EXPLOATARE

Nevoile curente de exploatare sunt direct legate de ciclul de exploatare.

Resursele curente de exploatare cuprind datoriile de exploatare.

Nevoia de fond de rulment din afara exploatarii (NFRAE) reprezinta excedentul de nevoi ciclice de finantare ramase dupa acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente provenite din afara activitatii de exploatare ce vor trebui sa fie acoperite din resurse permanente. Se determina ca diferenta intre nevoile ciclice din afara exploatarii si resursele ciclice din afara exploatarii.

NFRAE = NEVOI CURENTE DIN AFARA EXPLOATARII

- RESURSE CURENTE DIN AFARA EXPLOATARII

TREZORERIA NETA

Privita din punct de vedere al analizei functionale, trezoreria neta (TN) este data de diferenta dintre activele si pasivele de trezorerie, adica disponibilitatile din conturile bancare si casierie, alte valori lichide, precum si plasamentele intreprinderii (titluri de plasament) si creditele curente si soldul creditor la banci.

Relatia de calcul a acestui indicator este:

TREZORERIA NETA = TREZORERIA DE ACTIV - TREZORERIA DE PASIV

Tabelul nr. 1.3.2

INDICATOR

VALORI ABSOLUTE

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

Trezoreria neta

Trezoreria de activ

Trezoreria de pasiv

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%


Graficul 1.3.2

O trezorerie negativa, atat in termeni nominali, cat mai ales in termeni reali, indica faptul ca intreprinderea a trebuit sa apeleze la credite de trezorerie pentru a-si putea finanta activitatea curenta.

NOTA

Indicatori precum "Nevoia de fond de rulment" si "Fondul de rulment" calculati atat pe baza bilantului financiar cat si pe baza bilantului functional vor inregistra valori diferite. Aceste diferentieri isi au originea in diferitele criterii de regrupare a posturilor bilantiere. Insa, indicatorul "Trezoreria neta" nu inregistreaza valori diferite.

SITUATIA NETA

Tabelul nr. 1.3.3

INDICATOR

VALORI ABSOLUTE

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

Situatia neta

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%


Graficul 1.3.3

Din analiza indicatorului "Situatia neta" reiese o crestere, in termeni nominali, atat in anul 2003 fata de anul 2002 (49,28%), cat si in anul 2004 fata de anul 2003 (306,63%). Insa, exprimand acest indicator in valori reale se constata o reducere semnificativa in anul 2003 fata de anul 2002 (41,41%), reducere ce semnifica o crestere superioara a datoriilor totale contractate de intreprindere fata de activul real. Comparand anii 2004 si 2003 se observa o crestere a indicatorului, in termeni reali, crestere favorabila intreprinderii si anume atingerea celui mai important obiectiv al acesteia, maximizarea valorii sale.

NECESARUL DE FOND DE RULMENT TOTAL

Tabelul nr. 1.3.4

INDICATOR

VALORI ABSOLUTE

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

Necesarul de fond de rulment

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%


Graficul 1.3.4

Analizand evolutia acestui indicator se constata ca in termeni nominali el inregistreaza o crestere in anul 2003 fata de anul 2002 (277,99%) pentru ca in anul 2004 fata de anul 2003 sa scada (11,02%). In termeni reali, indicatorul prezinta aceeasi evolutie (in anul 2003 fata de anul 2002 creste cu 48,35%, iar in anul 2004 fata de anul 2003 scade cu 63,03%). Cresterea indicatorului "Necesarul de fond de rulment total" semnifica o crestere a nevoilor temporare in raport cu resursele temporare, in timp ce reducerea sa se explica ca o crestere intr-o masura mai mare a resurselor temporare fata de nevoile temporare. Aceasta reducere, in termeni reali, a indicatorului exprima o situatie negativa pentru intreprindere.

1.4. APRECIEREA GLOBALA

A ECHILIBRULUI FINANCIAR AL INTREPRINDERII

PUNCTE SLABE:

1. Din punct de vedere al echilibrului intre resursele si nevoile permanente:

nu exista un echilibru financiar in ceea ce priveste resursele si nevoile permanente;

marja de siguranta a finantarii permanente nu se incadreaza in limitele accesibile;

tendinta dezechilibrului intre resursele si nevoile permanente;

supradimensionarea resurselor in raport cu nevoile permanente;

2. Din punct de vedere al echilibrului intre resursele si nevoile temporare:

marja de siguranta a finantarii temporare nu se incadreaza in limitele admisibile;

existenta unui puternic dezechilibru in ceea ce priveste resursele si nevoile temporare;

structura necorespunzatoare a necesarului de fond de rulment global.

CONCLUZII:

Dezechilibrul financiar al intreprinderii a fost precar pe parcursul intervalului de analiza si a manifestat o depreciere considerabila. Aceasta stare se poate explica pe urmatoarele doua directii:

pe baza criteriilor referitoare la termenele finantarii;

dezechilibru financiar in ceea ce priveste resursele respectiv, utilizarile permanente;

dezechilibru financiar accentuat in ceea ce priveste resursele si nevoile temporare;

pe baza criteriului functional:

echilibru functional nesatisfacator

Cauzele principale ale dezechilibrului financiar al intreprinderii se regasesc in raporturile financiare care au loc intre resursele si nevoile permanente si temporare.

INDICATORII ECHILIBRULUI FINANCIAR

(bilantul financiar)

Tabelul nr. 1.4.1

Nr. Crt.

INDICATOR

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

SITUATIA NETA (SN)

FONDUL DE RULMENT FINANCIAR (FRF)

NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR)

TREZORERIA NETA (TN)

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130,3%

INDICATORII ECHILIBRULUI FINANCIAR

(bilantul functional)

Tabelul nr. 1.4.2

Nr. Crt.

INDICATOR

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

SITUATIA NETA (SN)

FONDUL DE RULMENT NET GLOBAL (FRNG)

NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR)

TREZORERIA NETA (TN)

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130,3%



CAPITOLUL 2

ANALIZA INDICATORILOR DE PERFORMANTA

PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

2.1 SCOPUL, NECESITATEA SI UTILITATEA

CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

Asa cum bilantul intreprinderii evidentiaza starea patrimoniala rezultata in urma incheierii unui exercitiu financiar, tot asa contul de profit si pierdere arata cum s-a ajuns la acea stare patrimoniala si care au fost fluxurile de venituri si cheltuieli ce au determinat evolutia intreprinderii.

Contul de profit si pierdere ofera informatii cu privire la activitatea de productie, comercializare si financiara a intreprinderii, cuprinzand :

cifra de afaceri;

veniturile si cheltuielile grupate dupa natura lor (de exploatare, financiara si exceptionala);

rezultatele (profit sau pierdere) aferente fiecarei activitati;

rezultatul brut al exercitiului, impozitul pe profit si rezultatul net.

Contul de rezultate, cum este numit in occident sau contul de profit si pierderi, cunoscut fiind sub aceasta denumire in Romania.

Pentru a putea cunoaste cat mai bine componenta contului de profit si pierdere trebuie avute in vedere, in prealabil veniturile si cheltuielile ce il compun. Astfel, veniturile se impart in: venituri din exploatare, venituri financiare si venituri exceptionale, iar cheltuielile sunt cunoscute drept: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli exceptionale.

Veniturile din exploatare sunt compuse din:

cifra de afaceri, in a carei componenta sunt cuprinse veniturile din vanzarea marfurilor si productia vanduta;

productia stocata;

productia imobilizata;

subventii de exploatare;

venituri din reluari de provizioane (daca nu s-au utilizat sau s-a utilizat doar o parte din ele);

alte venituri din exploatare.

Veniturile financiare provin din:

participarea intreprinderii la capitalul altei societati;

venituri din plasamente imobilizate;

venituri din diferente de curs valutar;

venituri din dobanzi;

reluarea provizioanelor financiare constituite si ramase fara obiect;

veniturile din cesiunea de valori mobiliare de plasament.

Veniturile exceptionale includ:

- operatiuni de gestiune (amenzi, penalitati, despagubiri, reduceri sau scutiri de la plata impozitelor)

operatiuni de capital (venituri din vanzarea elementelor de activ, subventii pentru investitii virate la venituri, reluari asupra provizioanelor exceptionale)

Cheltuielile de exploatare cuprind:

costul marfurilor cumparate;

cheltuieli realizate cu achizitiile de materii prime si materiale;

cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti;

impozite, taxe si varsaminte asimilate (exceptand impozitul pe profit);

cheltuieli cu salariatii;

amortizari ale imobilizarilor;

provizioane aferente activelor circulante, riscurilor si cheltuielilor de exploatare;

alte cheltuieli de exploatare.

Cheltuieli financiare cuprind:

pierderi din creante legate de participatii;

cheltuieli privind titlurile de plasament cedate;

cheltuieli din diferente de curs valutar;

cheltuieli privind dobanzile;

amortizari si provizioane financiare calculate;

alte cheltuieli financiare.

Cheltuielile exceptionale provin din:

operatiuni de gestiune (amenzi, penalitati, donatii acordate);

operatiuni de capital (valoarea contabila a activelor furate, pierdute sau distruse; amortizari si provizioane exceptionale calculate).

Veniturile si cheltuielile de exploatare determina marimea rezultatului din activitatea de exploatare ce poate fi profit sau pierdere.

Veniturile impreuna cu cheltuielile financiare conduc la obtinerea rezultatului financiar ce poate fi profit sau pierdere.

Rezultatul exploatarii impreuna cu cel financiar conduce la rezultatul curent.

Veniturile si cheltuielile exceptionale determina marimea rezultatului exceptional ce poate fi profit sau pierdere.

Rezultatul curent impreuna cu rezultatul exceptional determina rezultatul brut al exercitiului din care o data dedus impozitul pe profit conduce la rezultatul net al exercitiului ce poate fi profit sau pierdere.

CHELTUIELI

VENITURI

CHELTUIELI DE

EXPLOATARE

VENITURI DIN

EXPLOATARE

Costul marfurilor

vandute

Vanzari de marfuri

Consumuri provenind

de la terti

Productia vanduta

Cheltuieli materiale

Lucrari si servicii

executate de terti

Productia stocata

Impozite, taxe si

varsaminte asimilate

Productia imobilizata

Cheltuieli cu

Personalul

Subventii de exploatare

Alte cheltuieli de

Exploatare

Alte venituri din exploatare

Amortizari si

provizioane calculate

Venituri din Provizioane privind exploatarea

( reluari )

CHELTUIELI FINANCIARE

VENITURI FINANCIARE

Pierderi din creante

legate de participatii

Venituri din participatii

Cheltuieli privind

titlurile de plasament

cedate

Venituri din

alte imobilizari financiare

Venituri din creante imobilizate

Cheltuieli din diferente de curs valutar

Venituri din titluri de

plasament

Cheltuieli privind

dobanzile

Venituri din

diferente de curs valutar

Alte cheltuieli

financiare

Venituri din dobanzi

Cheltuieli privind

amortizarile sI

provizioanele

Alte venituri financiare

Venituri financiare din

provizioane

CHELTUIELI EXCEPTIONALE

VENITURI EXCEPTIONALE

Operatiile de gestiune

Operatiile de

gestiune

Operatiile de capital

Operatiile de

capital

Amortizarile sI

provizioanele calculate

Venituri din

provizioane ( reluari )

IMPOZITUL PE

PROFIT

Tabel nr.1 Structura contului de profit si pierdere

Prezentarea contului de rezultate ia forma unui tablou ce evidentiaza, pe de o

parte "cheltuielile" (consumul de bogatie), iar pe de alta parte "veniturile" (cresterea de bogatie).8

2.2. ANALIZA PRINCIPALELOR REZULTATE FINANCIARE ALE INTREPRINDERII

Pe baza contului de rezultate se poate evidentia o serie de indicatori valorici privind atat volumul cat si rentabilitatea intreprinderii.

Soldurile intermediare de gestiune (marje de acumulare) sunt indicatori valorici ce pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului, adica prezinta contul de profit si pierdere intr-o forma mai aproape de obiectivele analizei financiare. 9 Realizarea obiectivelor analizei financiare are in vedere tratarea in prealabil a contului de profit si pierdere. Toate acestea se realizeaza cu scopul de a evidentia modul cum intreprinderea functioneaza, precum si rentabilitatea acesteia. Astfel, putem analiza indicatori, precum: marja comerciala, productia exercitiului, valoarea adaugata, excedentul (deficitul) brut de exploatare, rezultatul exploatarii, rezultatul curent, precum si rezultatul net al exercitiului.

CASCADA S.I.G.

VANZARI DE MARFURI

-COSTUL MARFURILOR

VANDUTE

=MARJA COMERCIALA

PRODUCTIA VANDUTA

- PRODUCTIA STOCATA

- PRODUCTIA IMOBILIZATA

=PRODUCTIA EXERCITIULUI

MARJA COM. + PROD. EX.

-CONSUMURILE PROVENITE

DE LA TERTI

=VALOAREA ADAUGATA

+SUBVENTII DE EXPLOATARE

- IMPOZITE, TAXE SI

VARSAMINTE ASIMILATE

- CHELTUIELI CU PERSONALUL

=EXCEDENTUL BRUT DE

EXPLOATARE

+RELUARI ASUPRA

PROVIZIOANELOR PRIVIND

EXPLOATAREA

+ALTE VENITURI (DIN

EXPLOATARE )

- AMORTIZARI SI PROVIZIOANE CALCULATE

-ALTE CHELTUIELI ( DE

EXPLOATARE )

=REZULTATUL EXPLOATARII

( PROFIT SAU PIERDERE

+VENITURI FINANCIARE

-CHELTUIELI FINANCIARE

=REZULTATUL CURENT

( INAINTE DE IMPOZIT )

+/-REZULTATUL EXCEPTIONAL

- IMPOZIT PE PROFIT

=REZULTATUL NET AL

EXERCITIULUI ( PROFIT NET )

Fig. 2 Cascada soldurilor intermediare de gestiune

Soldurile intermediare de gestiune evidentiaza rezultatele intreprinderii in functie de treptele lor de formare.

ANALIZA MARJEI COMERCIALE

Marja comerciala (MC) reprezinta castigul obtinut sub forma de adaos din activitatea de comercializare a marfurilor.

Atunci cand costul de achizitie al marfurilor este mai mic decat veniturile obtinute din vanzarea lor, excedentul rezultat reprezinta marja comerciala. Altfel spus, indicatorul "Marja comerciala" indica valoarea adaosului comercial ce rezulta in urma deducerii cheltuielilor ocazionate de achizitia marfurilor din veniturile generate de vanzarea acestora.

Asadar:

MARJA COMERCIALA = VENITURI DIN VANZAREA MARFURILOR

- COSTUL MARFURILOR VANDUTE

Tabelul nr. 2.2.1

INDICATOR

VALORI ABSOLUTE

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

Marja comerciala

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%


Graficul 2.2.

Indicatorul "Marja comerciala" a inregistrat, atat in termeni nominali, cat si in termeni reali, valori negative, ca urmare a reducerii vanzarilor de marfuri si cresterii costului marfurilor vandute (fenomen ce apare in toti cei trei ani de activitate analizati). Aceasta reducere este apreciata ca fiind negativa pentru intreprindere, cu atat mai mult cu cat marja comerciala constituie singura resursa veritabila a intreprinderii

PRODUCTIA EXERCITIULUI

Indicatorul "Productia exercitiului" (PE) evidentiaza totalitatea bunurilor si serviciilor realizate de firma pe perioada unui exercitiu. El exprima activitatea globala a intreprinderii prin componentele sale: productia vanduta (bunurile si serviciile facturate la pret de vanzare), productia stocata (valoarea ei pozitiva releva cresterea stocului final, cresterea riscului de nevandabilitate ) si productia imobilizata (destinata nevoilor proprii ale firmei).

PRODUCTIA EXERCITIULUI = PRODUCTIA VANDUTA

+ PRODUCTIA STOCATA

+ PRODUCTIA IMOBILIZATA

Tabelul nr. 2.2.2

INDICATOR

VALORI ABSOLUTE

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

Productia exercitiului

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%

Graficul 2.2.2


Analizand indicatorul "Productia exercitiului" se constata ca in marimi nominale a inregistrat valori pozitive, dar nu suficient de mari incat sa acopere deprecierea aparuta ca urmare a inflatiei, cu toate ca productia vanduta a inregistrat cresteri in fiecare an.

VALOAREA ADAUGATA

Indicatorul "Valoarea adaugata" (VA) indica cresterea valorii ce rezulta prin utilizarea factorilor de productie, in special, a factorilor: munca si capital, mai mult decat valoarea materiilor prime, materialelor si serviciilor cumparate de la terti de catre intreprindere. De asemenea, putem spune ca valoarea adaugata exprima bogatia creata pe seama valorificarii resurselor de orice natura (tehnice, umane, financiare) ale intreprinderii peste valoarea consumurilor intermediare provenite de la terti. Cu alte cuvinte, valoarea adaugata indica valoarea nou creata fara, insa, a tine cont de amortizare (remunerarea imobilizarilor).10

VALOAREA ADAUGATA = PRODUCTIA EXERCITIULUI

+ MARJA COMERCIALA

- CONSUMURI DE LA TERTI

Dupa cum se poate observa din formula de calcul a valorii adaugate, in componenta acesteia, alaturi de productia exercitiului si marja comerciala, intra si "consumul de la terti". Aceasta cheltuiala se justifica prin cumparari de materii prime si materiale, variatia stocurilor de materii prime si materiale, precum si prin alte cheltuieli si cumparari externe.

Tabelul nr. 2.2.3

INDICATOR

VALORI ABSOLUTE

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

Valoarea adaugata

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%


Graficul 2.2.3

Indicatorul "Valoarea adaugata", in termeni nominali, a inregistrat valori pozitive ca urmare a valorificarii resurselor sale peste valoarea consumului intermediar de la terti. In termeni reali, ea a inregistrat o permanenta tendinta de reducere datorita cresterii indicelui preturilor de consum intr-un ritm superior cresterii nominale a indicatorului.

EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE

Excedentul brut de exploatare (EBE) exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare. De aceea acest indicator este cunoscut si sub denumirea de "Acumulare bruta de exploatare" (ABE), el exprimand capacitatea bruta de autofinantare11 ce se degaja din activitatea de exploatare.

Acest indicator, in cazul in care inregistreaza valori pozitive poarta denumirea de excedent brut de exploatare (EBE), iar in situa]ia in care el ia valori negative e cunoscut ca insuficienta bruta de exploatare (IBE). Dar indiferent de pozitia in care se afla (excedent sau deficit), acest indicator se determina ca diferenta intre valoarea adaugata si subventiile de exploatare, pe de o parte, si cheltuielile cu personalul si impozitele, taxele si alte asemenea varsaminte, pe de alta parte. Astfel, avem:

EBE = (VALOAREA ADAUGATA + SUBVENTII DE EXPLOATARE)

- (CHELTUIELI CU PERSONALUL + IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE

ASIMILATE)

Alaturi de aceasta formula de determinare a excedentului brut de exploatare, care este si cea mai utilizata, pot fi amintite si altele care ne conduc, bineinteles, la aceeasi valoare, precum:

1. EBE = venituri din exploatare incasabile - cheltuieli pentru exploatare platibile;

2. EBE = excedentul de trezorerie al exploatarii (ETE) + venituri din exploatare de incasat - cheltuieli pentru exploatare de platit;

3. EBE = ETE + NFRE + PRODUCTIA IMOBILIZATA (unde ETE - excedentul de trezorerie al exploatarii ce se poate determina dupa relatia: ETE = EBE - NFRE - PRODUCTIA IMOBILIZATA Si NFRE - variatia nevoii de fond de rulment aferent activitatii de exploatare).

Excedentul brut de exploatare poate fi evidentiat sub trei aspecte, el fiind:

a.      o masura a performantelor economice ale intreprinderii;

b.     independent de politica financiara a intreprinderii, de politica de investitii, de politica de dividend, de politica fiscala precum si de elemente exceptionale;

c.      o resursa financiara fundamentala, o resursa de trezorerie potentiala, un cash-flow potential.

Tabelul nr. 2.2.4

INDICATOR

VALORI ABSOLUTE

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

Excedentul brut de exploatare

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%


Graficul 2.2.4

Prin analiza acestui indicator se poate constata ca el a inregistrat o singura crestere, si anume, in anul 2003 fata de anul 2002 (40,32%), pentru ca in rest el sa prezinte valori negative, atat in termeni nominali cat si in termeni reali. Toate aceste valori negative reprezinta o reducere a potentialului de autofinantare bruta degajata de activitatea de exploatare a intreprinderii.

REZULTATUL EXPLOATARII

Rezultatul aferent activitatii de exploatare poate fi profit sau pierdere. El scoate in evidenta rentabilitatea sau pierderile dupa deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale aferente acestei activitatii. Acest indicator reflecta performantele unei intreprinderi in ceea ce priveste activitatea de exploatare.

REZULTATUL EXPLOATARII = (VENITURI DIN PROVIZIOANE PENTRU

EXPLOATARE

+ ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE)

- (CHELTUIELI CU AMORTIZARILE SI

PROVIZIOANELE DE EXPLOATARE

+ ALTE CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE)

Sau altfel spus:

REZULTATUL EXPLOATARII = VENITURI DIN EXPLOATARE

- CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

Tabelul nr. 2.2.5

INDICATOR

VALORI ABSOLUTE

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

Rezultatul exploatarii

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%

Graficul 2.2.5


In termeni nominali, acest indicator prezinta o evolutie pozitiva de la an la an, ce reflecta cresterea potentialului brut de castig din activitatea de exploatare. In termeni reali el inregistreaza reduceri ce indica o situatie nefavorabila, mai ales datorita faptului ca activitatea de exploatare este activitatea de baza a intreprinderii.

REZULTATUL CURENT

Rezultatul curent (RC) ca si rezultatul exploatarii poate fi profit sau pierdere. El este influentat atat de rezultatul exploatarii cat si de rezultatul aferent activitatii financiare.

REZULTATUL CURENT = REZULTATUL EXPLOATARII

+ VENITURI FINANCIARE

- CHELTUIELI FINANCIARE

In aceasta situatie rezultatul curent nu reprezinta altceva decat baza de calcul a impozitului pe profit. Prin compararea lui cu rezultatul exploatarii se evidentiaza politica financiara a intreprinderii.

Tabelul nr. 2.2.6

INDICATOR

VALORI ABSOLUTE

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

Rezultatul curent

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%


Graficul 2.2.6

Rezultatul curent inregistreaza reduceri de la an la an, atat in valori nominale cat si in valori reale, ceea ce indica un aspect negativ al intreprinderii ca efect al reducerii potentialului brut de castig din activitatea curenta (de exploatare si financiara) a intreprinderii.

REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI

Rezultatul net al exercitiului (RN) evidentiaza rentabilitatea sau pierderile intreprinderii, dupa ce cheltuielile totale au fost deduse din volumul total al veniturilor, precum si dupa deducerea impozitului pe profit aferent activitatii intreprinderii din exercitiul financiar precizat. Altfel spus, rezultatul net al exercitiului evidentiaza rentabilitatea capitalului investit, adica remunerarea actionarilor pentru investitiile facute. La incheierea exercitiului financiar, daca rezultatul apare ca profit net poate sa fie distribuit sub forma de dividende acordate actionarilor in raport cu numarul de actiuni detinute de acestia sau sa fie reinvestit in intreprindere.

Tabelul nr. 2.2.7

INDICATOR

VALORI ABSOLUTE

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

Rezultatul net al exercitiului


Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%

Graficul 2.2.7

Rezultatul net al exercitiului, exprimat in preturi curente, inregistreaza valori negative care reflecta o situatie nefavorabila a intreprinderii, manifestata prin remunerarea redusa a capitalurilor proprii.

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE

Capacitatea de autofinantare (CAF) exprima un surplus monetar rezultat in urma compararii veniturilor care genereaza incasari cu cheltuielile ce genereaza plati in cadrul intreprinderii in decursul unui exercitiu financiar. Acest surplus monetar reprezinta, de fapt, capacitatea intreprinderii de a finanta cresterea sa.

Indicatorul "Capacitate de autofinantare" poate fi determinat prin mai multe metode de calcul, dar cele mai importante fiind, metoda deductiva si metoda aditionala.

Metoda aditionala, in determinarea capacitatii de autofinantare, porneste de la rezultatul net al exercitiului la care se adauga, pe parcurs, cheltuieli calculate, dar numai dupa ce din acestea s-au scazut veniturile calculate. Metoda aditionala indica compozitia elementelor indicatorului "Capacitatea de autofinantare". Ea se prezinta astfel:

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE =

Rezultatul net al exercitiului

- Venituri din cesiunea elementelor de activ

- Reluari asupra provizioanelor exceptionale

- Reluari asupra provizioanelor financiare

+ Valoarea net contabila a elementelor de activ

cedate

+ Amortizari si provizioane exceptionale calculate

+ Amortizari si provizioane financiare calculate

+ Amortizari si provizioane de exploatare calculate

Metoda deductiva este o alta modalitate de determinare a capacitatii de autofinantare ce are ca punct de pornire excedentul brut al exploatarii la care se adauga toate veniturile posibil de incasat (in prezent sau in viitor) si se scad toate cheltuielile de platit (in prezent sau in viitor). Metoda deductiva permite determinarea modalitatii de constituire a capacitatii de autofinantare avand in vedere urmatoarele elemente:

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE =

Excedentul brut de exploatare

+Alte venituri din exploatare

-Alte cheltuieli pentru exploatare

+Venituri financiare

-Cheltuieli financiare

+Venituri exceptionale

-Cheltuieli exceptionale

-Impozitul pe profit

In determinarea capacitatii de autofinantare, dupa metoda deductiva, trebuie avute in vedere doar elemente aferente veniturilor si cheltuielilor, astfel;

a.      veniturile financiare presupun neluarea in calcul a reluarilor asupra provizioanelor;

b.     cheltuielile financiare nu iau in calcul amortizarile si provizioanele financiare calculate;

c.      veniturile exceptionale sunt acceptate la calculul capacitatii de autofinantare cu exceptia:

veniturilor din cesiunea elementelor de activ

cotelor parti din subventii virate asupra rezultatului exercitiului

reluarilor asupra provizioanelor exceptionale;

d.     cheltuielile exceptionale, pentru a fi acceptate la calculul capacitatii de autofinantare trebuie omise urmatoarele elemente componente:

valoarea net contabila a elementelor de activ cedate;

amortizari si provizioane exceptionale calculate.

Tabelul nr. 2.2.8

INDICATOR

VALORI ABSOLUTE

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

Capacitatea de autofinantare


Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%

Graficul 2.2.8

Valorile negative inregistrate de indicatorul "Capacitatea de autofinantare" in termeni reali indica faptul ca potentialul de autofinantare rezultat din activitatea intreprinderii se afla intr-o continua reducere, fapt deosebit de negativ pentru firma.

2.3. APRECIEREA GLOBALA

A REZULTATELOR FINANCIARE

PUNCTE FORTE:

firma se afla in expansiune deoarece cifra de afaceri a prezentat o tendinta de crestere permanenta pe parcursul intregii perioade de analiza;

cresterea veniturilor pe total si pe principalele elemente componente;

cresterea capacitatii de autofinantare in anul 2003 fata de anul 2002;

cresterea ponderii veniturilor de exploatare in favoarea celor financiare.

PUNCTE SLABE:

reducerea valorii reale a productiei realizate pe total;

cresterea riscului de nevandabilitate prin cresterea ponderii productiei stocate in structura productiei exercitiului;

reducerea capacitatii de autofinantare a activitatii in anul 1999 fata de anul 1998;

reducerea in valori reale a activitatii comerciale si a marjei comerciale aferente;

politica deficitara in ceea ce priveste repartizarea dividendelor.

CONCLUZII:

Performantele financiare ale intreprinderii indica o tendinta de reducere a eficientei globale a activitatii, a capacitatii de dezvoltare a intreprinderii.

TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Tabelul nr. 2.3.1

Nr. Crt.

INDICATOR

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

MARJA COMERCIALA

PRODUCTIA EXERCITIULUI

VALOAREA ADAUGATA

EBE

REZULTATUL EXPLOATARII

REZULTATUL CURENT

REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130,3%


CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE

Tabelul nr. 2.3.2

Nr. Crt.

INDICATOR

CRESTERE RELATIVA

NOMINALA

REALA

CAPACITAREA DE AUTOFINANTARE

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130,3%


CAPITOLUL 3

SITUATIA INTREPRINDERII

EVIDENTIATA PRIN ECHILIBRUL FINANCIAR DINAMIC

Prin analiza functionala se urmareste evidentierea activitatii intreprinderii si rezultatele acesteia. Pentru a realiza acest lucru sunt necesare tabloul soldurilor intermediare de gestiune si tabloul de finantare. Primul (cel al soldurilor intermediare de gestiune) pune in evidenta etapele succesive in formarea rezultatului final, in timp ce tabloul de finantare prezinta variatia trezoreriei nete ca efect al variatiei fondului de rulment net global si al variatiei nevoii de fond de rulment.

3.1. PREZENTAREA ECHILIBRULUI FINANCIAR DINAMIC PRIN TABLOUL DE FINANTARE NEVOI - RESURSE

Tabloul de finantare are rolul de a evidentia echilibrul functional prin analiza modului in care se formeaza si in care se utilizeaza fondul de rulment net global, precum si relatia acestuia cu trezoreria intreprinderii. In elaborarea tabloului de finantare trebuie avute in vedere doua bilanturi consecutive si contul de profit si pierdere din exercitiul analizat. Tabloul de finantare are doua parti.

Prima parte a tabloului de finantare arata modul de formare a echilibrului de structura pe baza elementelor stabile ale echilibrului functional (nevoi si resurse permanente). Cu alte cuvinte, prima parte a tabloului de finantare prezinta modul de realizare a variatiei fondului de rulment net global (variatia FRNG).

VARIATIA FRNG =VARIATIA RESURSE PERMANENTE

- VARIATIA NEVOI PERMANENTE

Pentru a construi tabloul de finantare trebuie sa se porneasca de la EBE (prezentat pe baza contului de profit si pierdere) ca sursa potentiala pentru capacitatea de autofinantare a intreprinderii12.

Comparand variatia resurselor permanente cu cea a nevoilor permanente se poate determina variatia FRNG. Atunci cand variatia FRNG evidentiaza o degajare de resurse, o crestere este incadrata in coloana aferenta nevoilor permanente. In situatia in care variatia FRNG indica o diminuare, o intrebuintare, ea se va inscrie in coloana aferenta resurselor.

O crestere a fondului de rulment net global este determinata de o crestere a resurselor permanente fata de nevoile permanente, in timp ce o reducere a fondului de rulment net global este rezultatul cresterii nevoilor permanente intr-un ritm superior resurselor permanente. Ultima situatie in care se poate afla intreprinderea evidentiaza un dezechilibru financiar, care insotit de o crestere a nevoii de fond de rulment, indica un dezechilibru alarmant al trezoreriei si, de asemenea, o crestere a riscului de faliment al intreprinderii.

Partea a doua a tabloului de finantare prezinta modul de utilizare al fondului de rulment in vederea realizarii echilibrului functional al intreprinderii. Pentru aceasta trebuie avuta in vedere o confruntare a nevoilor si resurselor temporare. Insa, in elaborarea tabloului de finantare, trebuie urmarit si echilibrul monetar (dintre incasari si plati).

Ecuatia fundamentala, pe care o indica tabloul de finantare, este:

VARIATIA FR = VARIATIA NFR + VARIATIA TN

INTREBUINTARI ( NEVOI )

RESURSE ( DEGAJARI )

Dividende datorate in exercitiul precedent

Achizitionarea elementelor de activ

Reducerea capitalurilor proprii

Rambursarea datoriilor financiare

Capacitatea de autofinantare

Cesiunea sau reducerea elementelor de activ

Cresterea capitalurilor proprii

Cresterea datoriilor financiare

Cresterea fondului de rulment net global ( variatia FRNG )

I VARIATIA FONDULUI DE

RULMENT NET GLOBAL

Cresterea stocurilor si creantelor de exploatare

Cresteri altI debitori

Reducerea datoriilor de exploatare

Reducerea datoriilor catre alti debitori

Reduceri de stocuri si creante de exploatare

Reduceri alti debitori

Cresterea datoriilor de exploatare

Cresterea datoriilor in afara exploatarii

Cresterea NFR ( variatia NFR )

II VARIATIA NEVOII DE

FOND DE RULMENT

III VARIATIA TREZORERIEI

NETE

Tabloul de finantare

In elaborarea tabloului de finantare trebuie sa avem in vedere "maturitatea"13 nevoilor si resurselor permanente si temporare. Astfel, se pot evidentia nevoi si resurse pe termen mediu si lung, pe de o parte, iar pe de alta parte, nevoi si resurse pe termen scurt, conform urmatoarei scheme:

ALOCARI

RESURSE

Alocari pe termen mediu si lung

Activ imobilizat

Capitaluri permanente

Alocari pe termen scurt

Active circulante

Datorii pe termen scurt

Resurse pe termen mediu si lung

Capitaluri permanente

Activ imobilizat

Resurse pe termen scurt

Datorii pe termen scurt

Active circulante

Daca diferenta dintre resurse si alocari pe termen mediu si lung este pozitiva, ea corespunde cu suma noilor resurse pe termen lung care se gasesc in excedent fata de noile alocari pe termen lung. Acest excedent poate fi utilizat pentru finantarea noilor alocari pe termen scurt, ceea ce determina o crestere a fondului de rulment net global in cursul perioadei analizate.

Daca diferenta dintre resursele si nevoile pe termen mediu si lung este negativa, aceasta indica faptul ca intreprinderea a trebuit sa-si finanteze o parte din alocarile sale permanente pe seama resurselor pe termen scurt, ceea ce determina o reducere a fondului de rulment net global.

Tabelul 3.1.1

INDICATORI

VALORI ABSOLUTE

CRESTERI RELATIVE

NOMINALE

REALE

Variatia FRNG

Variatia NFR

Variatia TN

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130,3%


Graficul 3.1.1

In termeni nominali, cat si in termeni reali, se constata o reducere a tuturor indicatorilor, fapt care conduce la urmatoarele afirmatii:

reducerea variatiei FRNG indica un dezechilibru financiar ce conduce la un dezechilibru major al trezoreriei si la cresterea riscului de faliment al intreprinderii;

reducerea variatiei NFR se datoreaza cresterii intr-o masura mai mare a resurselor temporare fata de nevoile temporare, fapt negativ pentru intreprindere;

reducerea variatiei trezoreriei se datoreaza valorilor mari (negative) pe care le-a inregistrat variatia FRNG si variatia NFR si exprima faptul ca in urma activitatii desfasurate nu se degaja un excedent de finantare.

3.2. MODALITATI DE APRECIERE A EVOLUTIEI

TREZORERIEI GLOBALE A INTREPRINDERII

TABLOURILE FLUXURILOR FINANCIARE

Multiplele tipuri de tablouri pentru analiza fluxurilor financiare, ce au aparut in teoria si practica financiara, au rolul de a explica fluxurile financiare care antreneaza variatia trezoreriei, fiind centrat pe conceptul de excedent de trezorerie si nu pe notiunea de echilibru financiar14.

In functie de importanta lor precum si de cerintele pe care le poate utiliza analistii financiari, conducerea intreprinderii, bancile, tablourile fluxurilor financiare pot fi diferite:

tabloul fluxurilor de trezorerie

tabloul plurianual al fluxurilor financiare

tabloul explicativ al variatiei trezoreriei

TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE

Tabloul fluxurilor de trezorerie prezinta deciziile luate de intreprindere, avand in vedere o anumita logica financiara;

posibilitatea intreprinderii de a genera trezorerie (ETG) din toata activitatea sa;

stabilirea, de catre conducerea intreprinderii, marimii prelevarilor obligatorii, pe de o parte, iar pe de alta parte, marimea a ceea ce ramane la dispozitia intreprinderii (fluxul de trezorerie disponibil - FTD)

stabilirea modului in care trezoreria ramasa la dispozitia intreprinderii este utilizata pentru finantarea investitiilor;

determinarea noilor resurse stabile, in cazul in care trezoreria disponibila este insuficienta pentru acoperirea investitiilor nete.

Explicatii

Excedent brut global

Variatia nevoii de fond de rulment

A = EXCEDENT DE TREZORERIE GLOBAL

- Cheltuieli financiare

- Impozit pe profit

- Dividende platite in cursul exercitiului

- Rambursari de imprumuturi financiare

B = FLUXUL DE TREZORERIE DISPONIBILA

( dupa prelevari obligatorii )

Investitii interne sI externe

-Subventii pentru investitii primite

+Variatia altor imobilizari in afara exploatarii

- Cesiunea imobilizarilor

C = INVESTITII NETE

Cresterea sau reducerea capitalului

+ Imprumuturi financiare noi

D = APORTURI LA RESURSELE STABILE ( aporturi externe )

E = VARIATIA TREZORERIEI: ( B+D ) - C

= Variatia disponibilitatilor

- Variatia creditelor bancare curente

Tabloul fluxurilor de trezorerie

Excedentul brut global este diferit de capacitatea de autofinantare prin faptul ca acesta nu tine seama nici de cheltuielile financiare (platibile) si nici de impozitul pe profit.

Excedentul de trezorerie global este influentat atat de rezultatele intreprinderii cat si de structura nevoii de fond de rulment. Acest indicator este deosebit de important pentru aprecierea deciziilor strategice.

In situatia in care excedentul de trezorerie global poate acoperi toate datoriile care au scadenta in exercitiul de referinta, el indica capacitatea intreprinderii de a finanta investitiile interne (active necorporale si corporale) si investitiile externe (active financiare) din surse proprii.

In ceea ce priveste fluxul de trezorerie disponibila (FTD) putem spune ca el reprezinta acea parte a excedentului de trezorerie global (ETG) dupa acoperirea cheltuielilor si rambursarea imprumuturilor financiare. Daca fluxul de trezorerie disponibila prezinta valori negative in mai multe exercitii financiare, intreprinderea, in

viitor, risca sa nu mai poata realiza investitii si chiar mai mult decat atat, ea risca sa nu mai poata face fata prelevarilor obligatorii.

Avand in vedere aporturile la resursele stabile si variatia trezoreriei se poate preciza modul in care sunt acoperite nevoile de finantare reziduale de catre intreprindere. Studiul acestor indicatori evidentiaza deciziile financiare luate de intreprindere in stransa concordanta cu natura nevoilor de acoperit.

Daca fluxul de trezorerie disponibila este pozitiv se poate recurge la indatorare, dar numai in masura in care lichiditatile noi ale intreprinderii pot fi utilizate pentru rambursarea imprumuturilor. In situatia in care fluxul de trezorerie disponibila inregistreaza valori negative, intreprinderea nu poate sa onoreze prelevarile obligatorii. Daca aceasta situatie este prezenta in mai multi ani, intreprinderea devine vulnerabila si ea nu isi mai poate onora obligatiile decat cu ajutorul actionarilor sai.

Tabelul 3.2.1

INDICATORI

VALORI ABSOLUTE

CRESTERI ABSOLUTE

CRESTERI RELATIVE

NOMINALE

REALE

ETG

FTD

INVESTITII NETE

APORTURI LA RESURSELE STABILE

VARIATIA TN

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130,3%


Graficul 3.2.1

Excedentul de trezorerie global, analizat, atat in termeni nominali cat si reali, inregistreaza valori negative ce se explica prin cresterea cifrei de afaceri care determina o crestere a nevoii de fond de rulment si implicit o diminuare a trezoreriei globale.

Fluxul de trezorerie disponibila inregistreaza o diminuare, atat in termeni nominali, cat si in termeni reali, de la an la an, fapt ce conduce la ideea unui viitor compromis al intreprinderii datorita reducerii investitiilor, si la imposibilitatea acesteia de a face fata prelevarilor obligatorii.

In ceea ce priveste investitiile nete , acestea au inregistrat cresteri, atat in termeni nominali, cat si in termeni reali, fapt deosebit de important pentru dezvoltarea intreprinderii.

Avand in vedere aporturile la resursele stabile, acestea inregistreaza cresteri in valori absolute, dar insuficiente ca sa poata atenua efectele negative asupra trezoreriei.

Situatia trezoreriei devine vulnerabila si dependenta intreprinderii fata de actionarii sai si fata de imprumutatori creste.

TABLOUL EXPLICATIV AL VARIATIEI TREZORERIEI

Tabloul explicativ al variatiei trezoreriei a fost recomandat in anul 1988 de catre Ordinul Expertilor Contabili si Contabililor Agreati ( OECCA ) din Franta ca tablou de fluxuri financiare.

Asa cum contul de profit si pierdere explica modul de formare a rezultatului, asa si tabloul explicativ al variatiei trezoreriei evidentiaza variatia trezorerie si permite aprecierea, pe termen scurt, a solvabilitatii intreprinderii si evidentierea nevoilor de finantare pe termen lung.

Pentru a putea aprecia variatia trezoreriei trebuie avute in vedere cele trei functii explicative ale acesteia;

FUNCTIA DE EXPLOATARE prezinta modul de formare a trezoreriei din operatii de exploatare (in sens larg), adica atat operatiile de exploatare in sens strict cat si cele de repartitie (fara dividende) si exceptionale (fara cesiunea imobilizarilor). Prin aceasta analiza se poate aprecia situatia intreprinderii vis-a-vis de operatiile de exploatare (sub forma excedentului sau lipsei de lichiditati).

FUNCTIA DE INVESTITIE evidentiaza necesarul de trezorerie rezultat din operatiile de investitii. Astfel, se poate aprecia efortul depus de intreprindere in scopul realizarii de investitii interne (achizitionarea imobilizarilor necorporale si a celor corporale) cat si de investitii externe (achizitionarea imobilizarilor financiare).

FUNCTIA DE FINANTARE explica modul in care soldul net de trezorerie a fost utilizat sau finantat. Prin operatiile de finantare sunt evidentiate sursele de finantare externe la care intreprinderea a apelat.

Privind intregul tablou explicativ de variatie al trezoreriei putem observa ca fluxul net de trezorerie rezultat din operatiile de finantare depinde de modul in care trezoreria aferenta operatiilor de exploatare acopera finantarile necesare, determinate de operatiile de investitii.

In situatia in care diferenta dintre fluxul net de trezorerie generat de activitatea curenta si fluxul net de trezorerie rezultat din activitatea de investitii, conduce la o valoare pozitiva, intreprinderea, cu ajutorul trezoreriei degajata din activitatea de exploatare, are capacitatea sa-si finanteze propriile investitii si chiar sa-si ramburseze o parte din datoriile financiare fara a angaja noi capitaluri externe. In situatia in care aceasta diferenta este nula sau aproape de zero, intreprinderea se afla in situatia in care ea poate sa-si finanteze propriile investitii. In situatia in care diferenta dintre soldul de trezorerie degajat de activitatea curenta si cel degajat de activitatea de investitii este negativ, intreprinderea nu isi mai poate finanta investitiile prin trezoreria aferenta activitatii de exploatare

OPERATII

OPERATII DE EXPLOATARE

EBE

+ Alte venituri din exploatare

- Elemente financiare

- Elemente exceptionale

- Impozit pe profit

= CAF

- Variatia NFR

A: FLUX NET DE TREZORERIE DEGAJAT DE ACTIVITATEA CURENTA

OPERATII PRIVIND INVESTITIILE

- Plati pentru achizitionarea de imobilizari corporale

+ Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor corporale

- Plati pentru achizitionarea de imobilizari financiare

+ Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor financiare

B: FLUX NET DE TREZORERIE AFECTAT OPERATIILOR DE INVESTITII

OPERATII E FINANTARE

+ Cresterea capitalului

+ Incasari provenind din imprumuturi noi pe termen lung

- Rambursarea datoriilor financiare

- Dividende platite in cursul exercitiului

C: FLUX NET DE TREZOREIE REZULTAT DIN ACTIVITATEA DE FINANTARE

VARIATIA TREZORERIEI ( A+B+C )

D: Trezoreria la deschidere

Trezoreria la inchidere

Variatia trezoreriei nete

Tabloul explicativ al variatiei trezoreriei

Analiza tabloului explicativ al variatiei trezoreriei, pe mai multe exercitii financiare, permite cunoasterea, atat a politicilor de investitii si de finantare pe care intreprinderea le adopta, cat si a gradului in care capacitatea de autofinantare reuseste sa acopere nevoile.

Tabelul nr. 3.2.2.

INDICATORI

VALORI ABSOLUTE

CRESTERI ABSOLUTE

CRESTERI RELATIVE

NOMINALE

REALE

Flux net de trezorerie degajat de activitatea curenta

Flux net de trezorerie degajat de activitatea de investitii

Flux net de trezorerie degajat de activitatea de finantare


Graficul 3.2.2

Avand in vedere diferenta dintre fluxul net de trezorerie degajat de activitatea curenta si cel degajat de activitatea de investitii, care este pozitiva, putem spune ca intreprinderea a realizat o crestere pozitiva, in termeni nominali, in anul 2000 fata de anul 1999, ce ne conduce la ideea ca intreprinderea poate sa finanteze investitiile sale prin trezoreria degajata de activitatea de exploatare si, de asemenea, poate sa ramburseze o parte din datoriile financiare fara a angaja noi capitaluri externe. Acest lucru este considerat negativ, intru-cat investitiile realizate au fost insuficiente pentru a asigura evolutia intreprinderii in sectorul din care face parte.

ANEXA 4

TABLOUL DE FINANTARE

- MII LEI -

INTREBUINTARI ( NEVOI )

RESURSE ( DEGAJARI )

Dividende datorate In exercitiul precedent

Achizitionarea elementelor de activ

Reducerea capitalurilor proprii

Rambursarea datoriilor financiare

Capacitatea de autofinantare

Cesiunea sau reducerea elementelor de activ

Cresterea capitalurilor proprii

Cresterea datoriilor financiare

TOTAL

TOATL

VARIATIA FRNG

VARIATIA FRNG

Cresterea stocurilor si creantelor de exploatare

Cresteri alti debitori

Reducerea datoriilor de exploatare

Reducerea datoriilor catre alti debitori

Reduceri de stocuri si creante de exploatare

Reduceri alti debitori

Cresterea datoriilor de exploatare

Cresterea datoriilor in afara exploatarii

TOTAL

TOTAL

VARIATIA NFR

VARIATIA NFR

TOTAL INTREBUINTARI

TOTAL RESURSE

CRESTEREA TREZORERIEI



Marin Dumitru, Gestiunea financiara a intreprinderii, EFRM, Bucuresti, 2003, pg. 33.

Daca avem " Conturi de regularizare sI asimilate activ / pasiv " sunt incluse si acestea.

Georgeta Vintila, Diagnosticul financiar si evaluarea intreprinderii, EDP, Bucuresti, 2004

IMarin Dumitru, Gestiunea financiara a intreprinderii, EFRM, Bucuresti, 2003, pag. 28

David F. Hawkins, "Corporate FinancialREporting and Analysis", Irwin/McGraw - Hill, 2002

Lorant Eros - Stark & Ioan Marius Pantea, Analiza situatiei financiare a firmei, Ed. Economica, Bucuresti, 2002

Ilie Vasile , Gestiunea financiara a intreprinderii, EDP, Bucuresti,2001, pag. 83

Ion Stancu, Finante,Ed. Economica, Bucuresti,2002, pag.466

Georgeta Vintila, Diagnosticul financiar si evaluarea intreprinderii, EDP, Bucuresti, 2002

Ion Stancu, Gestiunea financiara a agentilor economici, Ed. Economica, Bucuresti 2000

Georgeta Vintil, Diagnosticul financiar [i evaluarea ^ntreprinderii, EDP, Bucure[ti 2001

Georgeta Vintil, Gestiunea financiar a ^ntreprinderii, EDP, Bucure[ti 2000





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate