Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Criza financiara mondiala - o analiza posibila - noiembrie - 2008


Criza financiara mondiala - o analiza posibila - noiembrie - 2008


Criza financiara mondiala - o analiza posibila

noiembrie - 2008



1. Cadru teoretic:

Definitie:

Termenul de criza financiara face trimitere la un set de circumstante, in care organismele financiare intra in imposibilitatea de a-si echilibra interactiunile; crizele financiare sunt asociate cel mai adesea cu prabusirea sistemelor bancare, deficit de moneda si caderea burselor de actiuni;

Citeva elemente generale:

  • marea majoritate a teoriilor economice contemporane accepta premisa fundamentala conform careia crizele financiare reprezinta un fenomen ciclic, desi intensitatea si durata acestora poate fi influentata prin diverse strategii;
  • principalele tipologii de criza financiara ar putea fi reduse la patru categorii majore:
  1. crize bancare
  2. caderi ale burselor
  3. crize financiare internationale
  4. crize financiare interne (depresiune economica)
  • cele mai multe explicatii referitoare la originea crizelor financiare fac trimitere la fragilitatea echilibrului pietei; astfel, actorii economici ar fi expusi in mod permanent unui risc al necoordonarii cererii si ofertei; dezechilibrarea cererii si ofertei ar duce in final la generarea de preturi din ce in ce mai ridicate;
  • alte teorii considera ca o mare parte a crizelor financiare isi au originea in politici economice inadecvate, cum ar fi protectionismul statal extins sau strategia de creditare nerealista;

2. Criza financiara din 2008 - aspecte generale

  • criza economica din 2008 are origini de natura complexa si poate anticipa o serie de alte fenomene cu efecte globale; primii indicatori ai crizei economice mondiale au fost considerati pretul ridicat al petrolului si cel al produselor de baza (aflate in strinsa corelatie cu primul);
  • declansarea unei crize a creditelor bancare a dus la prabusirea unor sisteme de investitie financiara cu acoperire globala, fapt ce a determinat fluctuatii generalizate ale pietei si ale monedelor; primele consecinte ale declansarii crizei au putut fi astfel localizate in cresterea ratei somajului si in debutul unei recesiuni economice la nivel global;
  • mai multi analisti au argumentat in favoarea tezei conform carei punctul de declansare a recesiunii mondiale se regaseste in politica monetara a Statelor Unite;
  • conform anumitor opinii, punctul critic al declansarii crizei poate fi identificat in decizia Statelor Unite de a stimula obtinerea facila de credite bancare, prin interventia directa asupra economiei, fluxul financiar artificial injectat, ducind la un dezechilibru ireversibil;
  • alte teorii explica criza financiara contemporana prin efectele imprevizibile ale procesului de globalizare si supraproductie; astfel, actuala depresiune economica globala ar fi de fapt expresia unei cresteri excesive a productiei, care afecteaza limitele sustenabilitatii ecologice;
  • teoreticienii economici libertarieni considera insa ca originile crizei nu pot fi identificate in esecul mecanismelor pietei libere in reglarea interactiunilor economice; actuala criza ar fi efectul unei gestionari imprudente a emisiunii de moneda si in special a acordarii de credite de consum;
  • este dificil de identificat o origine univoca a crizei financiare mondiale actuale; devine tot mai improbabil ca aceasta sa poata fi redusa la un singur aspect esential, efectele sale complexe urmind sa isi faca aparitia abia pe parcursul urmatoarelor etape;

3. Manifestari ale crizei pe Glob:

Rusia

Elemente generale

  • criza economica din Rusia s-a declansat pe fondul crizei globale deja existente si in strinsa corelatie cu o serie de realitati geopolitice specifice, cum ar fi razboiul din Georgia si conflictele inghetate de la Marea Neagra;
  • scaderea vertiginoasa a pretului petrolului, dupa ce acesta atinsese un prag de crestere istorica in iulie 2008, a adus o lovitura cu efecte dezastruoase asupra pietei;
  • Rusia constituie un mare exportator de bunuri de tipul petrolului si al otelului, piata sa interna resimtind un adevarat crah, dupa scaderea vertiginoasa a preturilor acestor produse; totodata, un numar mare de investitori si-au retras sume importante de pe piata ruseasca, in urma conflictului armat din Georgia;
  • cei mai multi analisti considera insa ca declansarea crizei financiare din Rusia se explica prin corelarea sa cu declinul economic al Statelor Unite; totusi anumite voci sustin ca o parte din motivele izbucnirii crizei pot fi localizate si in politica financiara dezvoltata de guvernul rus, pe parcursul ultimului ciclu electoral;
  • sunt vehiculate si teorii conform carora, criza financiara din Rusia ar fi consecinta unui razboi economic mascat, declansat de Statele Unite pentru a sanctiona interventia din Osetia si pentru a stagna un eventual reviriment al influentei ruse in zona;

Date relevante pentru evolutia crizei financiare din Rusia:

24 iulie 2008

- actiunile companiei Mechel au scazut cu aproape 38%, dupa ce primul ministru Vladimir Putin a lansat o serie de critici referitoare la politica companiei; Putin acuzase Mechel ca impune preturi artificiale pentru produsele sale; luarea de pozitie a lui Putin a realimentat temerile cu privire la o posibila sanctiune politica a companiei, dupa modelul Yukos;

25 iulie 2008

- compania Mechel a facut public un angajament in virtutea caruia se obliga sa manifeste o colaborare totala cu statul; actiunile sale au tins astfel sa se redreseze;

28 iulie 2008

- consilierul prezidential Arkady Dvorkovich a incercat sa reinstaureze calmul, asigurind ca statul rus nu va declansa o vendetta politica;

- doar citeva ore mai tirziu, premierul Vladimir Putin si-a reluat atacurile la adresa companiei Mechel, declarind ca aceasta a evitat plata taxelor catre statul rus, prin intermediul unor artificii financiare;

- actiunile Mechel scad din nou vertiginos, de data aceasta cu aproape 33%;

16 septembrie 2008

- bursele rusesti MICEX si RTS isi suspenda tranzactiile pentru o ora, dupa ce se inregistrase una dintre cele mai mari caderi de valoare din istoria Rusiei moderne;

- Ministrul de Finante, Alexei Kudrin a negat insa existenta unei "crize sistemice";

18 septembrie

- cea mai mare parte a tranzactiilor bursiere de pe piata ruseasca sunt suspendate, iar analistii economici descriu situatia ca fiind exceptionala;

- Rusia traverseaza cea mai grava criza economica din ultima decada, cauzata in mod paradoxal,   de lipsa incredere in climatul economic;

- presedintele rus Dimitry Medvedev decide sa injecteze 500 de bilioane de ruble in mai multe fonduri, pentru a stabiliza sistemul financiar si a evita un colaps economic generalizat;

29 septembrie

- primul ministru Vladimir Putin anunta o noua serie de masuri de protejare a climatului economic si sprijina bancile rusesti cu fonduri publice, pentru a-si putea onora debitele;

- Central Bank urma sa garanteze o mare parte a depozitelor din banci private;

6 octombrie 2008

- bursele rusesti MICEX si RTS se prabusesc cu 18,6% si respectiv 19,1%; pierderile au fortat Federal Financial Markets Service sa le suspende activitatea in trei rinduri;

7 octombrie 2008

- bursele MICEX si RTS sunt suspendate; companiile rusesti incep astfel sa fie listate la Bursa din Londra;

- presedintele Dimitry Medvedev anunta o noua transa de 36 de bilioane de dolari, pentru stabilizarea pietei;

10 octombrie 2008

- in urma declinul inregistrat de bursele din America, Federal Financial Markets Service decide sa inchida tranzactiile bursiere;

Concluzii:

criza din Rusia a debutat pe fondul unor critici de natura politica la adresa preturilor practicate de anumite companii la produsele de baza; luarile de pozitie ale oficialilor de la Kremlin au intarit insa temerile referitoare la o interventie politica pentru restringerea mecanismelor pietei libere, pe fondul aparent al gestionarii crizei;

concret, mai multi analisti au catalogat politica financiara promovata de la Kremlin ca o modalitate de reinstaurare a autoritatii statului in economie si de restringere a libertatii pietei;

regimul lui Dimitry Medvedev, perceput deja ca fiind unul de factura autoritara, a inceput sa fie considerat ca fiind vinovat de declinul democratiei in Rusia;

criza financiara din Rusia nu constituie un element surpriza, ci mai degraba o confirmare a efectului de "domino" economic; astfel dezechilibrele financiare locale tind sa se globalizeze si sa afecteze si sisteme aparent indepartate;

Planuri de redresare economica a Rusiei

la summitul de la Evian din octombrie 2008, presedintele rus Dimitry Medvedev a anuntat o serie de masuri menite a salva economia de la un colaps generalizat;

planul de la Evian a stirnit insa o serie de controverse, generate in marea lor majoritate de conceptul de "socialism financiar"; termenul enuntat de Medvedev ar face trimitere la o implicare mult mai accentuata a mecanismelor statului in interactiunile de piata;

viziunea lui Medvedev a fost intimpinata cu rezerve si a fost catalogata ca riscanta, din cauza posibilelor consecinte la scara macro;

in ciuda aparentei diferente de viziune, masurile promovate de Banca Centrala a Rusiei nu difera substantial de planul adoptat de U.S. Federal Reserve Board and Treasury Department;

totusi interventia statutul rus in economia nationala tinde sa fie mai semnificativa, in raport cu statele Uniunii Europene; statul rus a decis sa refinanteze companiile nationale cu suma de 50 de bilioane de dolari, prin intermediul Vneshekonombank, masura analoaga cu prima parte a planului Paulson;

s-a estimat ca masurile de asistare a economiei ruse vor ajunge la costuri de peste 4 trilioane de ruble; numai planul de recapitalizare a sistemului bancar rus va costa 950 de bilioane de ruble;

asistenta financiara masiva adoptata de Kremlin a stirnit si o serie de critici, dar majoritatea analistilor sustin opinia conform careia masurile promovate constituiau singura modalitate de evitare a unui crah generalizat;

spectrul tot mai accentuat al crizei financiare a afectat si perceptia influentei manifestate de Federatia Rusa pe plan regional si mondial; in urma ultimelor evolutii, Rusia pare sa se inscrie pe lista statelor amenintate de instabilitate interna;

Statele Unite ale Americii

Elemente generale:

  • Statele Unite au inregistrat in 2008 o criza ipotecara generalizata si o scadere majora a cotatiilor dolarului; se considera ca recesiunea economica din Statele Unite a debutat in primele luni ale lui 2008;
  • anumite voci au anuntat inca de la primele semne ale crizei ca aceasta ar putea constitui cea mai grava depresiune economica, de la cel de al doilea Razboi Mondial;
  • printre primele efecte ale declansarii crizei pot fi indentificate cresterea somajului si scaderea cotatiilor bursiere; in septembrie 2008, United States Department of Labor a raportat cel mai inalt prag de somaj din ultimii 5 ani, alarmind opinia publica si oficialitatile;
  • explozia cifrei somajului a fost urmata de o criza a lichiditatilor, care a debutat in Statele Unite la inceputul lunii iulie; IndyMak Bank, una dintre institutiile financiare americane cu cea mai mare pondere pe piata ipotecilor, s-a confruntat cu o cadere fara precedent;
  • alti actori importanti pe piata creditelor ipotecare, Fannie Mae si Freddie Mac, au facut obiectul unor crahuri spectaculoase; statul american a intervenit direct pentru a salva cele doua institutii financiare, prin injectarea de bani publici;

Date relevante pentru evolutia crizei financiare din America:

7 iunie 2002

presedintele George W. Bush declara ca intentioneaza sa mareasca numarul de propietari americani

7 februarie 2007

- mai multe banci americane anunta pierderi legate de ipotecile sub-prime; este inceputul oficial al crizei

21 ianuarie 2008

- bursele americane inregistreaza "cea mai neagra zi" de la atacurile din 11 septembrie

februarie - martie 2008

- mai multe companii americane de prestigiu anunta posibilitatea falimentului

11 iulie 2008

- unul dintre cei mai importanti actori pe piata creditelor ipotecare din Statele Unite, IndyMac, este declarat insolvabil

7 septembrie 2008

- Lehman Brothers declara falimentul, dupa ce au esuat in incercarea de a gasi un cumparator

15 septembrie

- actiunile listate pe Wall Streat inregistreaza o cadere spectaculoasa;

- Federal Reserve anunta un sprijin de 85 de bilioane de dolari, pentru a stabiliza piata financiara;

17 septembrie 2008

- US Federal Reserve decide sa acorde un imprumut de 85 de bilioane de dolari catre AIG, pentru a evita falimentul;

19 septembrie 2008

- pentru 799 de companii, statul american decide sa limiteze tranzactiile

20 septembrie 2008

- presedintele George W. Bush cere aprobarea Congresului pentru un plan de redresare a sistemului ipotecar;

25 septembrie 2008

- gigantul american Washington Mutual este vindut catre JP Morgan, dupa ce fusesera retrasi 16,7 miliarde dolari in zece zile;

1 octombrie 2008

- criza financiara se extinde in Europa;

Concluzii:

criza financiara din Statele Unite pare a se fi declansat pe fondul unei politici de creditare eronate; colapsul sistemelor de finantare ipotecara a generat consecinte sociale profunde;

unele teze asupra naturii crizei financiare din SUA, explica nasterea acesteia prin decizia puterii de la Casa Alba de a emite valuta fara acoperire reala, din nevoia din ce in ce mai presanta de a acoperi cheltuielile generate de conflictul din Irak;

instabilitatea financiara inregistrata de SUA va avea repercursiuni inclusiv in plan geostrategic si politic; dificultatile inregistrate de liderul mondial vor da sansa afirmarii altor forte;

este foarte probabil ca Statele Unite sa fie nevoite sa isi reduca aria dominatiei simbolice si chiar sa renunte la anumite "dominioane" sau "protectorate";

avind in vedere forta politica si economica a Statelor Unite,   este foarte probabil ca acestea sa se redreseze, chiar daca intr-un segment temporal mai extins;

criza mondiala va avea consecintele cele mai grave in statele fragile si in cele lipsite de mecanisme reale de reglare economica; ruperea echilibrului pietei mondiale ar putea da sansa afirmarii unor noi falii de influenta geostrategica;

Planuri de redresare economica a SUA

cel mai cunoscut plan de redresare a economiei americane din criza declansata la inceputul anului este cel intocmit de Henry Paulson, secretarul Trezoreriei; planul Paulson prevedea dislocarea a 700 de miliarde dolari pentru echilibrarea economiei nationale;

planul pornea de la ideea achizitionarii de catre statul american a activelor mai multor institutii financiare aflate in stare de faliment; Paulson milita chiar si pentru preluarea de catre stat a actiunilor mai multor banci straine, care desfasoara tranzactii importante pe piata americana;

cea mai mare parte a banilor urma sa fie alocata in vederea obtinerii de titluri preferentiale in noua dintre cele mai importante banci din Statele Unite; printre bancile vizate se numarau si Citigroup si Goldman Sachs;

Citigroup si JP Morgan trebuiau sa primeasca catre 25 de miliarde de dolari fiecare, in timp ce alte 25 de miliarde ar fi urmat sa fie impartite intre Merrill Lynch si Bank of America;

alte 20 de miliarde ar fi fost acordate bancii Wells Fargo, bancile Goldman si Morgan Stanley urmind sa suporte o prima de cite 10 miliarde de dolari fiecare;

cele mai mici sume, aproximativ cite 3 miliarde de dolari fiecare, ar fi fost primite de bancile State Street Bank si Bank of New York;

viziunea lui Henry Paulson a fost insa catalogata ca fiind nerealista si nu a beneficiat de sprijin legislativ; planul Paulson a fost initial aprobat de catre Senatul SUA, dar a fost respins de catre Camera Reprezentantilor;

achizitionarea de catre stat a pachetului majoritar al companiilor aflate in pragul falimentului ar putea constitui o decizie neinspirata, considera cei mai multi analisti economici americani; totusi, planul Paulson reprezinta pina la acest moment singura initiativa concreta de salvare a sistemului;

respingerea planului initiat de Secretarul Trezoreriei americane a accentuat temerile privind o prelungire a crizei si a dat nastere la o serie de speculatii privind posibilitatea existentei unor motive oculte ale neadoptarii sale;

Asia

Elemente generale:

  • criza financiara mondiala a tins sa se repercuteze intr-un mod mult mai putin pregnant asupra zonei asiatice; tarile apartinind acestei parti a lumii au inregistrat recesiuni economice moderate si nu s-au confruntat cu tulburarile sociale generate de criza in alte regiuni;
  • criza financiara a aparut in Asia prin intermediul unui lant de determinari ale pietei; sursele reale ale crizei par a fi localizate in alte dimensiuni spatiale, fapt care a facut ca tarile din acest perimetru sa intimpine un val de recesiune economica redusa;
  • in contextul crizei mondiale, Japonia s-a confruntat cu o reducere drastica a exporturilor, care au scazut pe plan global cu 1,7%; cele mai grave caderi s-au inregistrat in exporturile catre Uniunea Europeana si in cele catre Statele Unite - 11,2% si respectiv 15,4%;
  • declinul exporturilor si cresterea importurilor au facut ca economia japoneza sa se confrunte cu o scadere a balantei comerciale cu aproape 90%; cei mai multi analisti considera ca Japonia va fi prima tara asiatica care va intra intr-o forma mai acuta de recesiune;
  • se estimeaza ca India si China nu vor resimiti decit in mod redus efectele crizei financiare mondiale; cel mai probabil, cele doua state isi vor limita cresterea economica, care in acest context va ajunge moderata;
  • exista insa anumite temeri ca Statele Unite vor initia o politica de limitare a importurilor din zona asiatica, din dorinta de a-si echilibra balanta comerciala; o asemenea masura ar afecta in mod direct economiile Indiei si ale Chinei, in contextul in care piata americana reprezinta cea mai importanta zona de desfacere pentru cele doua state;
  • pina la acest moment, China pare sa suporte cel mai putin efectele crizei mondiale; este de asteptat totusi, ca in contextul globalizarii crizei, China sa suporte si ea o parte din consecinte;

Posibile solutii ale crizei financiare in Asia:

in cadrul summitului UE - Asia de la Beijing, din octombrie, principalii lideri mondiali au incercat sa elaboreze un posibil plan al eradicarii crizei financiare globale; in ceea ce priveste zona asiatica, China a propus un plan de urgenta care viza in prima instanta o reglementare mai stricta a interactiunilor financiare;

dimensiunea "virtuala" a economiei a fost considerata ca unul dintre aspectele care au generat baza actualei crize; astfel, in viziunea premierului chinez Wen Jiabao, aspectele tot mai complexe si mai putin predictibile ale tranzactiilor virtuale au facut ca posibilitatea de limitare a caderilor financiare generalizate sa se reduca pina la cote alarmante;

liderii asiatici au adus in discutie contradictiile tot mai accentuate dintre aspectele "economiei reale" si cele ale "economiei virtuale", discordante care au asigurat spatiul de manifestare al unor dezechilibre majore;

criza financiara asiatica reprezinta un fenomen de contagiune a pietei, sursele generatoare ale caderii plasindu-se, in opinia majoritatii analistilor, in spatiul nord-american;

dependenta pietei asiatice de interactiunile comerciale majore cu spatiul european si cel american, a facut ca fenomenul de colaps financiar sa se propage cu repeziciune, chiar daca a imbracat aspecte mai putin pregnante decit in alte zone ale Globului;

summitul de la Beijing din octombrie va fi urmat de un altul, la Washington, care va debuta pe 15 noiembrie si care va avea rolul de a continua seria de negocieri demarate in China, privind limitarea efectelor crizei mondiale;

Zona euro

Elemente generale:

  • primele semne ale unei posibile recesiuni economice si-au facut simtita prezenta in spatiul european inca de la inceputul anului 2008; se estimeaza ca intreaga economie a Uniunii Europene a inregistrat o scadere globala de 0,1%, in primele trei luni ale anului;
  • in urma analizei indicatorilor economici, Comisia Europeana a avertizat asupra posibilitatii ca state precum Germania, Spania si Marea Britanie sa se confrunte cu o recesiune economica majora, pe parcursul lui 2008;
  • intr-un scenariu optimist, Franta si Italia ar putea infrunta doar o plafonare a pragului de dezvoltare, fiind estimate numite contractii ale pietei, abia la finele anului;
  • printre tarile care ar putea evita caderile economice au fost mentionate doar cazul Slovaciei si foarte posibil, al Romaniei; predictia Comisiei Europene se baza pe cresterile majore inregistrate de cele doua state pe parcursul anului trecut; din perspectiva unui scenariu pesimist, Romania ar putea sa resimta efectele majore ale crizei abia la debutul lui 2009;
  • primele semne ale crizei financiare si-au facut simtita prezenta in Marea Britanie prin intermediul cresterii pretului petrolului si prin declansarea unei crize a creditelor; conform estimarilor analistilor, sectorul imobiliar va continua sa se afle in declin pentru cel putin inca doi ani;
  • Elvetia nu a resimtit inca in mod pregnant efectele crizei financiare globale, dar au putut fi identificate scaderi ale tranzactiilor pe pietele de capital; mecanismele de natura psihologica si neincrederea propagata de mondializarea crizei au facut ca bursele sa inregistreze recorduri negative, mai ales sub influenta crahului de pe piata americana;
  • cifra globala a vinzarilor a cunoscut o cadere spectaculoasa, industria elvetiana, in special cea a constructiilor de masini, fiind in situatia de a-si bloca majoritatea contractelor;
  • zona euro a inregistrat o scadere a productiei industriale globale de 1,9% doar pe parcursul lunii mai, analistii considerind ca aceasta este cea mai grava cadere, de la criza ratei de schimb din 1992; piata vinzarilor de automobile din tarile apartinind spatiului euro a scazut si ea cu 7,8 %, fata de anul trecut;
  • conform estimarilor analistilor economici, este foarte probabil ca zona euro sa inregistreze un declin mai accentuat in cea de a doua parte a lui 2008;
  • Irlanda a raportat in primul semestru al lui 2008 o contractie economica de 1,5%, aceasta fiind primul semn de declin, de la contractia din 1983; conform estimarilor, va exista o accentuare a crizei in cea de a doua decada a anului; in mod oficial, Irlanda reprezinta primul membru al zonei euro care intra in recesiune;
  • criza financiara  mondiala si-a facut debutul in spatiul economic al Spaniei printr-o scadere spectaculoasa a preturilor din sectorul imobiliar; conform rapoartelor, preturile caselor in Spania au scazut cu peste 20% in primele trei luni ale anului;
  • totodata, rata somajului a crescut pina la 9,9%, in timp piata productiei de masini a inregistrat o cadere spectaculoasa de 31%; "Circulo de Empresarios", unul dintre cele mai importante grupuri de business lobby din tara, a avertizat asupra posibilitatii ca Spania sa se confrunte cu un declin economic mult mai accentuat, incepind cu cea de a doua parte a lui 2008;
  • conform estimarilor, Germania s-ar putea confrunta cu o contractie economica de 1,5%, generata de declinul exporturilor; productia globala industriala din Germania a inregistrat o cadere de 2,4% pina in luna mai, in timp ce bursele au suferit o diminuare accentuata a ponderii tranzactiilor;
  • criza financiara si-a facut debutul in Italia printr-un crah al pietei vinzarilor de masini; in acest context, compania Fiat a anuntat concedieri masive la fabricile din Turin, Melfi, Imola si Sicilia; vinzarile de masini au scazut in Italia cu peste 20%, de la inceputul anului;
  • Grecia si Portugalia reprezinta unele din putinele tari care au beneficiat de predictii pozitive in ceea ce priveste anul in curs; este foarte posibil, conform opiniei analistilor, ca cele doua state sa isi continue cresterea economica, chiar daca aceasta va scadea mult in intensitate fata de anul precedent;
  • printre actorii apartinind zonei euro care au inregistrat un declin economic relativ moderat, se numara Franta, Finlanda si grupul Benelux; economia franceza a suportat o scadere globala de 0,3%, in timp ce Finlanda a inregistrat o cadere de 0,2%; in opinia analistilor, tarile nominalizate vor fi afectate mai preganat de propagarea crizei, in cea de a doua decada a anului;

Posibile evolutii si strategii in criza europeana

criza financiara mondiala a determinat o reevaluare a strategiilor de piata si de dezvoltare, pentru majoritatea companiilor europene; cererea este in scadere pe toate pietele din zona euro, iar planurile majore de investitii au fost aminate;

se estimeaza ca actuala criza financiara va afecta economia spatiului european pentru un segment temporal extins, perspectivele de redresare fiind la acest moment incerte;

comisarul european pentru afaceri economice, Joaquin Almunia, a declarat ca devine din ce in ce mai probabil ca spatiul euro sa inregistreze o recesiune economica profunda si pe parcursul lui 2009;

in acest context, singura strategie viabila pare sa conste in opinia analistilor, in interventia puternica a statului asupra pietelor nationale; totodata, infuzia de capital public ar putea limita o parte a efectelor crizei;

Europa de Est a fost lovita si ea puternic de efectele crizei si este de asteptat ca o posibila redresare sa debuteze abia la finele lui 2009; cele mai vizibile consecinte ale crahului financiar modial in est au fost scaderea consumului si cresterea rapida a deficitului fiscal;

mediul macro-economic vulnerabil ar putea face ca zona estica sa suporte o serie de efecte mai acute ale crizei;

concret, sistemul bancar al statelor din spatiul ex-sovietic ar putea sa fie profund zguduit de criza financiara, reclamind astfel interventia organismelor internationale cum ar fi FMI sau Banca Mondiala;

Olanda a propus un plan de salvare a sistemului bancar european, realizat dupa modelul american al planului Paulson; conform propunerii olandeze, Uniunea Europeana ar urma sa aloce pina la 3% din PIB, pentru crearea unor fonduri nationale, care sa fie utilizate pentru resuscitarea sistemului financiar;

o asemenea strategie ar echivala insa cu o dezechilibrare a reglementarilor bugetare ale Uniunii Europene, 3% din Produsul Intern Brut reprezentind plafonul maxim de deficit admis pentru statele membre;

a fost mentionata si o initiativa franceza care prevedea constituirea unui fond de urgenta in valoare de 300 de miliarde de euro, dar aceasta nu a primit o forma oficiala pina la acest moment;

Germania s-a declarat impotriva acestui tip de initiative, cancelarul Angela Merkel declarind ca acordarea de "cecuri in alb" bancilor ar putea constitui o politica financiara cel putin riscanta;

una dintre cele mai afectate ramuri ale economiei europene pare sa fie la acest moment, industria auto; mai multe grupuri auto urmeaza sa solicite Comisiei Europene un credit de 40 de miliarde de euro, pentru a se redresa in urma caderii masive inregistrate de piata;

initiativa este inspirata de decizia americana de a sprijini prin intermediul unui imprumut garantat guvernamental, grupul producatorilor de automobile din Detroit;

totodata, guvernul american alocase fonduri in valoare de 7,5 miliarde de dolari pentru sustinerea constructorilor auto General Motors, Ford si Chrysler;

in concluzie, la nivel european nu s-a conturat pina la acest moment un plan generalizat de redresare, desi au fost lansate mai multe coordonate majore, cum ar fi limitarea politicilor de creditare si evaluarea reala a riscurilor de tranzactie;

Studiu de caz: criza financiara in Romania

Elemente generale:

  • conform previziunilor Comisiei Europene, Romania s-ar putea afla pe lista tarilor care nu vor resimti in mod pregnant efectele crizei financiare mondiale; totodata, mai multi analisti au avertizat asupra unei posibile hiperbolizari a efectelor crizei in spatiul romanesc, din considerente legate de calendarul electoral al acestui an;
  • exista totusi o serie de elemente care conduc la concluzia ca Romania va fi afectata de crahul financiar modial, dar in acelasi timp pare dificil de estimat intensitatea cu care criza isi va face simtita prezenta;
  • elemente care pledeaza pentru existenta unei crize reale in Romania:

derapajul inflationist inceput in 2007 ( inflatia a atins cifra de 6,57%)

majorarea deficitului de cont curent (investitiile straine directe se plaseaza sub 50%, iar datoria externa a inregistrat cresteri spectaculoase pe termen scurt)

  • aspecte care contrazic existenta unei crize reale
  1. sistemul financiar (in special cel bancar) se prezinta stabil
  2. economia prezinta un trend ascendent
  • consecinte ale situatiei actuale in care se plaseaza Romania:
  1. va scadea posibilitatea de obtinere a unor finantari externe in conditii avantajoase
  2. investitorii externi isi vor asuma mai putine riscuri
  3. vor creste dobinzile pe pietele de credit

Scenarii de evolutie:

majoritatea analistilor considera ca Romania se va confrunta cu o lovitura serioasa data economiei, care se va traduce in cresteri anuale ale PIB de numai 1-2%; aceasta ar putea fi totusi un scenariu pozitiv, in cazul unei evolutii negative fiind posibila o recesiune;

totodata, este foarte probabil ca deficitul bugetar pe 2008 si 2009 sa depaseasca plafonul de 3% din PIB, impus de Uniunea Europeana;

se asteapta o inrautatire a situatiei si in ceea ce priveste exporturile, perioada critica debutind la finele acestui an;

avind in vedere faptul ca muncitorii romani din strainatate vor trimite mai putini bani decit pe parcursul anului trecut, deficitul de cont curent ar putea urca pina la 14,3% din PIB;

ajustarea deficitului bugetar s-ar putea realiza in acest context, doar printr-o depreciere a leului sau prin scaderea semnificativa a consumului;

conform unui studiu al Royal Bank of Canada, printre tarile Europei de Est expuse unor riscuri reale de propagare a crizei se afla: Tarile Baltice, Ucraina, Bulgaria, Romania, Polonia, Ungaria si Turcia;

principalul risc identificat de analiza Royal Bank of Canada se refera la incapacitatea statelor din Europa de Est de a beneficia de o cantitate de lichiditati suficiente, pentru a sustine domeniile afectate de criza, dupa modelul de asistenta inaugurat de SUA;

aderarea Romaniei la zona euro ar putea fi aminata, in contextul dezechilibrelor financiare majore aparute prin declansarea crizei; initial se discutase o posibila aderare a Romaniei la zona euro incepind cu 2014;

Concluzii:

Romania se afla pe lista tarilor, care conform previziunilor Comisiei Europene, ar putea suporta cele mai putin grave efecte ale crizei financiare; acest fapt se datoreaza in principal structurii bancare particulare a sistemului romanesc;

concret, colapsul generalizat al anumitor sisteme financiare s-a produs pe fondul existentei unor produse bancare riscante de tipul derivatelor si actiunilor ipotecare; piata financiara romaneasca prezinta o pondere nesemnificativa a acestui tip de instrumente;

peste 50% din populatia adulta a Romaniei nu este incadrata in sistemul bancar; caracterul incipient al sistemului financiar romanesc ar putea constitui in contextul general al crizei un atuu fundamental; astfel, riscurile de colaps generalizat tind sa se apropie de zero;

totusi, unele sectoare ale economiei vor resimti puternic socul financiar mondial, cel mai afectat parind a fi cel imobiliar; sectorul imobiliar romanesc nu poate evita criza, ca urmare a reducerii investitiilor si a scumpirii creditelor;

in conditiile in care preturile locuintelor vor continua sa scada si in cazul in care acestea vor fi utilizate ca si garantii pentru creditele ipotecare, bancile s-ar putea confrunta cu pierderi;

deciziile politice din ultima perioada tind sa alimenteze spirala inflationista; majorarea imprudenta a pensiilor si a salariului minim intr-o perioada de criza, va marca in mod negativ evolutia economica;

in ciuda unor scenarii negativiste, este foarte probabil ca Romania sa traverseze fara prejudicii majore actuala criza financiara mondiala; sistemul bancar aflat intr-o faza de dezvoltare relativ primara a contribuit la protejarea dimensiunii economice;

riscul central de dezechilibrare ramine localizat in zona politicului si vizeaza un eventual set de masuri populiste, care ar putea declansa anumite pirghii interne ale economiei;





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate