Criza financiara mondiala - o analiza posibila - noiembrie - 2008

Criza financiara mondiala - o analiza posibila

noiembrie - 2008

1. Cadru teoretic:

Definitie:

Termenul de criza financiara face trimitere la un set de circumstante, in care organismele financiare intra in imposibilitatea de a-si echilibra interactiunile; crizele financiare sunt asociate cel mai adesea cu prabusirea sistemelor bancare, deficit de moneda si caderea burselor de actiuni;

Citeva elemente generale:

• marea majoritate a teoriilor economice contemporane accepta premisa fundamentala conform careia crizele financiare reprezinta un fenomen ciclic, desi intensitatea si durata acestora poate fi influentata prin diverse strategii;
• principalele tipologii de criza financiara ar putea fi reduse la patru categorii majore:

1. crize bancare
2. caderi ale burselor
3. crize financiare internationale
4. crize financiare interne (depresiune economica)

• cele mai multe explicatii referitoare la originea crizelor financiare fac trimitere la fragilitatea echilibrului pietei; astfel, actorii economici ar fi expusi in mod permanent unui risc al necoordonarii cererii si ofertei; dezechilibrarea cererii si ofertei ar duce in final la generarea de preturi din ce in ce mai ridicate;
• alte teorii considera ca o mare parte a crizelor financiare isi au originea in politici economice inadecvate, cum ar fi protectionismul statal extins sau strategia de creditare nerealista;

2. Criza financiara din 2008 - aspecte generale

• criza economica din 2008 are origini de natura complexa si poate anticipa o serie de alte fenomene cu efecte globale; primii indicatori ai crizei economice mondiale au fost considerati pretul ridicat al petrolului si cel al produselor de baza (aflate in strinsa corelatie cu primul);
• declansarea unei crize a creditelor bancare a dus la prabusirea unor sisteme de investitie financiara cu acoperire globala, fapt ce a determinat fluctuatii generalizate ale pietei si ale monedelor; primele consecinte ale declansarii crizei au putut fi astfel localizate in cresterea ratei somajului si in debutul unei recesiuni economice la nivel global;
• mai multi analisti au argumentat in favoarea tezei conform carei punctul de declansare a recesiunii mondiale se regaseste in politica monetara a Statelor Unite;
• conform anumitor opinii, punctul critic al declansarii crizei poate fi identificat in decizia Statelor Unite de a stimula obtinerea facila de credite bancare, prin interventia directa asupra economiei, fluxul financiar artificial injectat, ducind la un dezechilibru ireversibil;
• alte teorii explica criza financiara contemporana prin efectele imprevizibile ale procesului de globalizare si supraproductie; astfel, actuala depresiune economica globala ar fi de fapt expresia unei cresteri excesive a productiei, care afecteaza limitele sustenabilitatii ecologice;
• teoreticienii economici libertarieni considera insa ca originile crizei nu pot fi identificate in esecul mecanismelor pietei libere in reglarea interactiunilor economice; actuala criza ar fi efectul unei gestionari imprudente a emisiunii de moneda si in special a acordarii de credite de consum;
• este dificil de identificat o origine univoca a crizei financiare mondiale actuale; devine tot mai improbabil ca aceasta sa poata fi redusa la un singur aspect esential, efectele sale complexe urmind sa isi faca aparitia abia pe parcursul urmatoarelor etape;
  
  

3. Manifestari ale crizei pe Glob:

Rusia

Elemente generale

• criza economica din Rusia s-a declansat pe fondul crizei globale deja existente si in strinsa corelatie cu o serie de realitati geopolitice specifice, cum ar fi razboiul din Georgia si conflictele inghetate de la Marea Neagra;
• scaderea vertiginoasa a pretului petrolului, dupa ce acesta atinsese un prag de crestere istorica in iulie 2008, a adus o lovitura cu efecte dezastruoase asupra pietei;
• Rusia constituie un mare exportator de bunuri de tipul petrolului si al otelului, piata sa interna resimtind un adevarat crah, dupa scaderea vertiginoasa a preturilor acestor produse; totodata, un numar mare de investitori si-au retras sume importante de pe piata ruseasca, in urma conflictului armat din Georgia;
• cei mai multi analisti considera insa ca declansarea crizei financiare din Rusia se explica prin corelarea sa cu declinul economic al Statelor Unite; totusi anumite voci sustin ca o parte din motivele izbucnirii crizei pot fi localizate si in politica financiara dezvoltata de guvernul rus, pe parcursul ultimului ciclu electoral;
• sunt vehiculate si teorii conform carora, criza financiara din Rusia ar fi consecinta unui razboi economic mascat, declansat de Statele Unite pentru a sanctiona interventia din Osetia si pentru a stagna un eventual reviriment al influentei ruse in zona;

Concluzii:

Planuri de redresare economica a Rusiei

la summitul de la Evian din octombrie 2008, presedintele rus Dimitry Medvedev a anuntat o serie de masuri menite a salva economia de la un colaps generalizat;

planul de la Evian a stirnit insa o serie de controverse, generate in marea lor majoritate de conceptul de "socialism financiar"; termenul enuntat de Medvedev ar face trimitere la o implicare mult mai accentuata a mecanismelor statului in interactiunile de piata;

viziunea lui Medvedev a fost intimpinata cu rezerve si a fost catalogata ca riscanta, din cauza posibilelor consecinte la scara macro;

in ciuda aparentei diferente de viziune, masurile promovate de Banca Centrala a Rusiei nu difera substantial de planul adoptat de U.S. Federal Reserve Board and Treasury Department;

totusi interventia statutul rus in economia nationala tinde sa fie mai semnificativa, in raport cu statele Uniunii Europene; statul rus a decis sa refinanteze companiile nationale cu suma de 50 de bilioane de dolari, prin intermediul Vneshekonombank, masura analoaga cu prima parte a planului Paulson;

s-a estimat ca masurile de asistare a economiei ruse vor ajunge la costuri de peste 4 trilioane de ruble; numai planul de recapitalizare a sistemului bancar rus va costa 950 de bilioane de ruble;

asistenta financiara masiva adoptata de Kremlin a stirnit si o serie de critici, dar majoritatea analistilor sustin opinia conform careia masurile promovate constituiau singura modalitate de evitare a unui crah generalizat;

spectrul tot mai accentuat al crizei financiare a afectat si perceptia influentei manifestate de Federatia Rusa pe plan regional si mondial; in urma ultimelor evolutii, Rusia pare sa se inscrie pe lista statelor amenintate de instabilitate interna;

Statele Unite ale Americii

Elemente generale:

• Statele Unite au inregistrat in 2008 o criza ipotecara generalizata si o scadere majora a cotatiilor dolarului; se considera ca recesiunea economica din Statele Unite a debutat in primele luni ale lui 2008;
• anumite voci au anuntat inca de la primele semne ale crizei ca aceasta ar putea constitui cea mai grava depresiune economica, de la cel de al doilea Razboi Mondial;
• printre primele efecte ale declansarii crizei pot fi indentificate cresterea somajului si scaderea cotatiilor bursiere; in septembrie 2008, United States Department of Labor a raportat cel mai inalt prag de somaj din ultimii 5 ani, alarmind opinia publica si oficialitatile;
• explozia cifrei somajului a fost urmata de o criza a lichiditatilor, care a debutat in Statele Unite la inceputul lunii iulie; IndyMak Bank, una dintre institutiile financiare americane cu cea mai mare pondere pe piata ipotecilor, s-a confruntat cu o cadere fara precedent;
• alti actori importanti pe piata creditelor ipotecare, Fannie Mae si Freddie Mac, au facut obiectul unor crahuri spectaculoase; statul american a intervenit direct pentru a salva cele doua institutii financiare, prin injectarea de bani publici;

Concluzii:

Planuri de redresare economica a SUA

cel mai cunoscut plan de redresare a economiei americane din criza declansata la inceputul anului este cel intocmit de Henry Paulson, secretarul Trezoreriei; planul Paulson prevedea dislocarea a 700 de miliarde dolari pentru echilibrarea economiei nationale;

planul pornea de la ideea achizitionarii de catre statul american a activelor mai multor institutii financiare aflate in stare de faliment; Paulson milita chiar si pentru preluarea de catre stat a actiunilor mai multor banci straine, care desfasoara tranzactii importante pe piata americana;

cea mai mare parte a banilor urma sa fie alocata in vederea obtinerii de titluri preferentiale in noua dintre cele mai importante banci din Statele Unite; printre bancile vizate se numarau si Citigroup si Goldman Sachs;

Citigroup si JP Morgan trebuiau sa primeasca catre 25 de miliarde de dolari fiecare, in timp ce alte 25 de miliarde ar fi urmat sa fie impartite intre Merrill Lynch si Bank of America;

alte 20 de miliarde ar fi fost acordate bancii Wells Fargo, bancile Goldman si Morgan Stanley urmind sa suporte o prima de cite 10 miliarde de dolari fiecare;

cele mai mici sume, aproximativ cite 3 miliarde de dolari fiecare, ar fi fost primite de bancile State Street Bank si Bank of New York;

viziunea lui Henry Paulson a fost insa catalogata ca fiind nerealista si nu a beneficiat de sprijin legislativ; planul Paulson a fost initial aprobat de catre Senatul SUA, dar a fost respins de catre Camera Reprezentantilor;

achizitionarea de catre stat a pachetului majoritar al companiilor aflate in pragul falimentului ar putea constitui o decizie neinspirata, considera cei mai multi analisti economici americani; totusi, planul Paulson reprezinta pina la acest moment singura initiativa concreta de salvare a sistemului;

respingerea planului initiat de Secretarul Trezoreriei americane a accentuat temerile privind o prelungire a crizei si a dat nastere la o serie de speculatii privind posibilitatea existentei unor motive oculte ale neadoptarii sale;

Asia

Elemente generale:

• criza financiara mondiala a tins sa se repercuteze intr-un mod mult mai putin pregnant asupra zonei asiatice; tarile apartinind acestei parti a lumii au inregistrat recesiuni economice moderate si nu s-au confruntat cu tulburarile sociale generate de criza in alte regiuni;
• criza financiara a aparut in Asia prin intermediul unui lant de determinari ale pietei; sursele reale ale crizei par a fi localizate in alte dimensiuni spatiale, fapt care a facut ca tarile din acest perimetru sa intimpine un val de recesiune economica redusa;
• in contextul crizei mondiale, Japonia s-a confruntat cu o reducere drastica a exporturilor, care au scazut pe plan global cu 1,7%; cele mai grave caderi s-au inregistrat in exporturile catre Uniunea Europeana si in cele catre Statele Unite - 11,2% si respectiv 15,4%;
• declinul exporturilor si cresterea importurilor au facut ca economia japoneza sa se confrunte cu o scadere a balantei comerciale cu aproape 90%; cei mai multi analisti considera ca Japonia va fi prima tara asiatica care va intra intr-o forma mai acuta de recesiune;
• se estimeaza ca India si China nu vor resimiti decit in mod redus efectele crizei financiare mondiale; cel mai probabil, cele doua state isi vor limita cresterea economica, care in acest context va ajunge moderata;
• exista insa anumite temeri ca Statele Unite vor initia o politica de limitare a importurilor din zona asiatica, din dorinta de a-si echilibra balanta comerciala; o asemenea masura ar afecta in mod direct economiile Indiei si ale Chinei, in contextul in care piata americana reprezinta cea mai importanta zona de desfacere pentru cele doua state;
• pina la acest moment, China pare sa suporte cel mai putin efectele crizei mondiale; este de asteptat totusi, ca in contextul globalizarii crizei, China sa suporte si ea o parte din consecinte;

Posibile solutii ale crizei financiare in Asia:

Zona euro

Elemente generale:

• primele semne ale unei posibile recesiuni economice si-au facut simtita prezenta in spatiul european inca de la inceputul anului 2008; se estimeaza ca intreaga economie a Uniunii Europene a inregistrat o scadere globala de 0,1%, in primele trei luni ale anului;
• in urma analizei indicatorilor economici, Comisia Europeana a avertizat asupra posibilitatii ca state precum Germania, Spania si Marea Britanie sa se confrunte cu o recesiune economica majora, pe parcursul lui 2008;
• intr-un scenariu optimist, Franta si Italia ar putea infrunta doar o plafonare a pragului de dezvoltare, fiind estimate numite contractii ale pietei, abia la finele anului;
• printre tarile care ar putea evita caderile economice au fost mentionate doar cazul Slovaciei si foarte posibil, al Romaniei; predictia Comisiei Europene se baza pe cresterile majore inregistrate de cele doua state pe parcursul anului trecut; din perspectiva unui scenariu pesimist, Romania ar putea sa resimta efectele majore ale crizei abia la debutul lui 2009;
• primele semne ale crizei financiare si-au facut simtita prezenta in Marea Britanie prin intermediul cresterii pretului petrolului si prin declansarea unei crize a creditelor; conform estimarilor analistilor, sectorul imobiliar va continua sa se afle in declin pentru cel putin inca doi ani;
• Elvetia nu a resimtit inca in mod pregnant efectele crizei financiare globale, dar au putut fi identificate scaderi ale tranzactiilor pe pietele de capital; mecanismele de natura psihologica si neincrederea propagata de mondializarea crizei au facut ca bursele sa inregistreze recorduri negative, mai ales sub influenta crahului de pe piata americana;
• cifra globala a vinzarilor a cunoscut o cadere spectaculoasa, industria elvetiana, in special cea a constructiilor de masini, fiind in situatia de a-si bloca majoritatea contractelor;
• zona euro a inregistrat o scadere a productiei industriale globale de 1,9% doar pe parcursul lunii mai, analistii considerind ca aceasta este cea mai grava cadere, de la criza ratei de schimb din 1992; piata vinzarilor de automobile din tarile apartinind spatiului euro a scazut si ea cu 7,8 %, fata de anul trecut;
• conform estimarilor analistilor economici, este foarte probabil ca zona euro sa inregistreze un declin mai accentuat in cea de a doua parte a lui 2008;
• Irlanda a raportat in primul semestru al lui 2008 o contractie economica de 1,5%, aceasta fiind primul semn de declin, de la contractia din 1983; conform estimarilor, va exista o accentuare a crizei in cea de a doua decada a anului; in mod oficial, Irlanda reprezinta primul membru al zonei euro care intra in recesiune;
• criza financiara  mondiala si-a facut debutul in spatiul economic al Spaniei printr-o scadere spectaculoasa a preturilor din sectorul imobiliar; conform rapoartelor, preturile caselor in Spania au scazut cu peste 20% in primele trei luni ale anului;
• totodata, rata somajului a crescut pina la 9,9%, in timp piata productiei de masini a inregistrat o cadere spectaculoasa de 31%; "Circulo de Empresarios", unul dintre cele mai importante grupuri de business lobby din tara, a avertizat asupra posibilitatii ca Spania sa se confrunte cu un declin economic mult mai accentuat, incepind cu cea de a doua parte a lui 2008;
• conform estimarilor, Germania s-ar putea confrunta cu o contractie economica de 1,5%, generata de declinul exporturilor; productia globala industriala din Germania a inregistrat o cadere de 2,4% pina in luna mai, in timp ce bursele au suferit o diminuare accentuata a ponderii tranzactiilor;
• criza financiara si-a facut debutul in Italia printr-un crah al pietei vinzarilor de masini; in acest context, compania Fiat a anuntat concedieri masive la fabricile din Turin, Melfi, Imola si Sicilia; vinzarile de masini au scazut in Italia cu peste 20%, de la inceputul anului;
• Grecia si Portugalia reprezinta unele din putinele tari care au beneficiat de predictii pozitive in ceea ce priveste anul in curs; este foarte posibil, conform opiniei analistilor, ca cele doua state sa isi continue cresterea economica, chiar daca aceasta va scadea mult in intensitate fata de anul precedent;
• printre actorii apartinind zonei euro care au inregistrat un declin economic relativ moderat, se numara Franta, Finlanda si grupul Benelux; economia franceza a suportat o scadere globala de 0,3%, in timp ce Finlanda a inregistrat o cadere de 0,2%; in opinia analistilor, tarile nominalizate vor fi afectate mai preganat de propagarea crizei, in cea de a doua decada a anului;

Posibile evolutii si strategii in criza europeana

Studiu de caz: criza financiara in Romania

Elemente generale:

• conform previziunilor Comisiei Europene, Romania s-ar putea afla pe lista tarilor care nu vor resimti in mod pregnant efectele crizei financiare mondiale; totodata, mai multi analisti au avertizat asupra unei posibile hiperbolizari a efectelor crizei in spatiul romanesc, din considerente legate de calendarul electoral al acestui an;
• exista totusi o serie de elemente care conduc la concluzia ca Romania va fi afectata de crahul financiar modial, dar in acelasi timp pare dificil de estimat intensitatea cu care criza isi va face simtita prezenta;

• elemente care pledeaza pentru existenta unei crize reale in Romania:

derapajul inflationist inceput in 2007 ( inflatia a atins cifra de 6,57%)

majorarea deficitului de cont curent (investitiile straine directe se plaseaza sub 50%, iar datoria externa a inregistrat cresteri spectaculoase pe termen scurt)

• aspecte care contrazic existenta unei crize reale

1. sistemul financiar (in special cel bancar) se prezinta stabil
2. economia prezinta un trend ascendent

• consecinte ale situatiei actuale in care se plaseaza Romania:

1. va scadea posibilitatea de obtinere a unor finantari externe in conditii avantajoase
2. investitorii externi isi vor asuma mai putine riscuri
3. vor creste dobinzile pe pietele de credit

Scenarii de evolutie:

Concluzii: